6,001 matches
-
la spital. A făcut-o zeci de ani în fiecare zi. Un drum arhicunoscut de un sfert de oră, pe jos. Colegii s-au bucurat, l-au servit cu ceai și i-au prezentat un caz mai deosebit. Mulțumit, Modesto gusta aerul răcoros al serii. Privea cerul înstelat și regreta că, datorită luminilor din Havana, se vedeau doar stelele mai intens luminate. Ar fi stat pe o bancă puțin, dar se grăbea să prindă un serial la TV. În trecerea prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
prezentați ca fiind viețuitoare ce depășesc frecvent suta de ani. Se remarcă printre aceștia unii de o culoare rozaliu-sidefie, adevărate rarități protejate de lege. Uite, nevastă, cu două ghiocuri din astea ne putem hrăni tot restul vieții... Gluma nu este gustată și, cu toate insistențele bătrînului, nu-i traduc ce-am spus. Obiecte din carapace de broască țestoasă cizelate cu migală îmbogățesc oferta bătrînului spre vînzare. Pe un perete văd o bucată de lemn pe care este fixată studiat o iguană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
viitorul. Este disimulat în Sfîntul François d'Assise. De altfel, cum v-am mai spus, toate divinitățile culturii africane sînt disimulate în sfinți catolici. -Deci, divinitățile africane sînt... aș spune cît se poate de omenești. Amanți, încornorați... Interlocutorul meu nu gustă remarca. Bea o gură de cafea în tăcere și apoi continuă tăios, punîndu-mă în tr-o nesuferită stare de disconfort. Sigur, mulți turiști vin și mă vizitează după ce se informează dintr-un ghid turistic. Ei se antrenează chiar în dispute teologice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vedri vin, și la vreme pogonăritului să aibă a scuti patru pogoane de vie...Așijdere, și pentru zece oameni streini ce ș-or găsi fără bir...să fie scutiți...ce să fie numai pentru poslușnia sfintei mănăstiri...Si pentru a gusta mila ce am făcut...cu aceasta sfântă mănăstire dator să fie și igumenul care va fi dupe vremi a cerca să aibă purtare de grija pentru cerdacul (casa) ce s-au făcut di cătră domniia me pe moșie mănăstirii ca să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
însoțesc la această bucurie trupească dată de el. Cât au stat la masă toți și-au văzut de hrana lor, cu gesturi de mulțumire față de cei ce au pregătit-o, iar moș Neculai îndemna, din când în când, să se guste din vinul cel alb, din Nohan, sau adus din beci, roșu din tireaz amestecat cu coarnă, după cum spunea el, ca să-i dea mai mare consistență. Săndel se pricepea, ceva, la vin, dar nu se lăsa antrenat în aprecieri pentru un
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ca fiind mult mai „interesant“ decât interlocutorul său, de vreme ce sub orice banalitate descoperă un abis.) „Drăguț“ e jucăria unui anumit tip de feminitate. El trebuie să arate că cea (cel) care îl rostește e o fire delicată, emotivă, gata să guste, cu ochii umezi, fleacuri „dulci“, gesturi „fine“, oameni „atenți“. „Drăguț“ exprimă femeia adultă în regim de copiliță. Adjectivul tinde spre substantiv: „Sunteți un drăguț!“ riști să auzi dacă faci o elementară manevră de politețe. Totul se poate salva prin această
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
îl definește el (art. „Crăciun”), ar fi vorba „în cîteva țări, despre o creangă de brad sau de ilex felurit împodobită, garnisită îndeosebi cu bomboane și jucării de dat copiilor, care se bucură astfel dinainte de plăcerea pe care o vor gusta”. Diversitatea numelor date personajului care are rolul de a împărți jucării copiilor - Moș Crăciun, Sfîntul Nicolae, Santa Claus - arată de asemenea că el este produsul unui fenomen de convergență, și nu un prototip vechi păstrat pretutindeni. Însă dezvoltarea modernă nu
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
săi, prin strădania sa de a face în așa fel ca să nu le lipsească nimic la școală sau acasă, în limita decenței și a posibilităților. Deși din via proprie făcea singur un vin bun, apreciat de toți cei care îl gustau (colegi învățători sau profesori de la Buhuși, d-na și dl. Ciubotaru, dl. Mănciulescu, dl. Onciu, dl. Bălțătescu, dl. Bejan, dl. Lupu ș.a.), copii săi nu l-au văzut niciodată beat. Prin realizările sale, a constituit un exemplu pentru generațiile actuale
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
a susținut permanent le regăsim poate mai mult decât în alte poezii în „Laudă”: De Tine mi-e foame, de Tine mi-e sete, Fac dâră de umbră acestei planete Cu spumă de soare pe creste; Și-n saltul credinței gustând veșnicia, Din pulberea lumii îmi strâng bucuria Că sunt întru Cel care este ! Făcând din nou o paralelă între poeziile lui Gyr și Crainic, întâlnim la ambii invocarea amintirii soției și a fiicei, astfel că și la Crainic desoperim delicatețea
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
nostru Popescu s’a supărat, Îi șterpelesc popii calul, care poate fi deopotrivă o libelulă, o lăcustă ori un gândac, și spăl putina. „Radioalmanah“, 14 august 1998, ora 17,18 33. Un hâtru Zi de sfârșit de Gustar. Doar a gusta adică, căci via abia pârguiește, coace o boabă-două, vreau să spun un soi-două acolo... și acelea fără șanse de a da un vin bun; nicidecum o roadă. Roada toamnei abia se ghicește; tot un fel de a gusta, amânând mâncatul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Doar a gusta adică, căci via abia pârguiește, coace o boabă-două, vreau să spun un soi-două acolo... și acelea fără șanse de a da un vin bun; nicidecum o roadă. Roada toamnei abia se ghicește; tot un fel de a gusta, amânând mâncatul pe mai târziu, dacă totul va merge bine. Românul a numit frumos luna În care prea puține fructe și recolte sunt, cât să gustăm, chiar dacă grâul se mai recoltează uneori și În august, dar din vina noastră. Ar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bun; nicidecum o roadă. Roada toamnei abia se ghicește; tot un fel de a gusta, amânând mâncatul pe mai târziu, dacă totul va merge bine. Românul a numit frumos luna În care prea puține fructe și recolte sunt, cât să gustăm, chiar dacă grâul se mai recoltează uneori și În august, dar din vina noastră. Ar fi searbădă această lună dacă nu s’ar veseli În rotundul verde al unui harbuz care-și aburește coaja deîndată ce e scos din ciutura ridicată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lăsat anume. Acum, ne Întâmpină În plină stradă unde, În loc de copaci și umbra lor, dai de cele mai năstrușnice reclame: o maimuță batjocorită cu o „coafură“ de parcă a văzut lupul, Într’atâta e de răcoritoare zeama pe care n’a gustat-o niciodată; și tot Într’atâta e batjocorită limba română doar-doar va fi atrasă atenția... Doar că acele panouri nu produc energie, precum copacul căruia Îi ocupă locul, ci consumă. Din buzunarul eventualului fraier, desigur. Fraier, pentru că nu facem reclamă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aramă, mai abitir când aurul e doar un pospai peste aramă -, căutați calul la dinți - nu Însă și când era de dar -, vânturați Între palme grâul ș.a.m.d. Asta v’a rămas În sânge până astăzi când, În piață, gustați brânza, cireșele ori murăturile Înainte de a vă târgui și cumpăra; iar vânzătorul - „om cinstit“, dar de fapt suferind și el de același bun păcat - vă oferă chiar o mostră. Că uneori asta nu e la fel cu grosul mărfii, e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
puțin atenți și cunoscători inclusiv În ce vă privește; dar, ați „Împăcat capra cu varza“, diversitatea cu comoditatea, de când v’ați procopsit cu noua modă, igiena, adică a cumpăra o marfă frumos și steril ambalată, dar din care nu puteți gusta. Și o luați pe Încredere ori În consecința cutărei reclame, care-i garantează și calitatea. Dar nu e vorba doar de abia invocata calitate, de altfel verificată prin analize și Încercări, dar de alții, cât de compatibilitatea dintre produsele devenite
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alții, cât de compatibilitatea dintre produsele devenite tot mai standardizate și, implicit, mai uniforme și consumatorii rămași - totuși - la același nivel de diversitate Întru aspirații, deși faceți tot posibilul să vă uniformizați, În massa cărora se răspândesc. E drept, de gustat o puteți face, dar „după“, decizând atunci de veți mai cumpăra aceiași pungă de cafea, de exemplu. Vorbeam de imposibilitatea verificării? Nu doar. Același nou mod de viață vă oferă și protecție, dar una cu ghilimele. Am În vedere „protecția
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aceasta, îl întreabă acelaș Gheorghe pe acelaș Ion : Ia zâi măi Ioa, cum ți-o ieșit rachiul ?» -« D’apoi să știi tu că mi-o ieșit așe un rachiu fain, are treizeci și șepte de graduri. Vino numai să-l guști». -« Nu viu măi Ioa, c-acela nu-i rachiu, aceea-i temperatură, mă !» Glumă faină. -«Măi Ioa, zice într-o zi vecinu Pavăl, putea-r-ai tu-mi spune, câte ouă poți mănca pre nemâncate ?» Stă Ion și cujetă lento și profund
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fain-frumos, godacul din coteț, l-au tăiat, l-au tranșat și au agățat o halcă de carne proaspătă chiar în pridvorul clădirii în care funcționa jandarmeria, neuitând să le lase și un bilețel la vedere, în care scriseseră : «Poftiți și gustați din carnea de purcel, pe care mai bine l-ați păzi, decât să ne tot căutați pe noi. Poftă bună !» Isprava aceasta a fost consemnată în aceeași «Foaie a Poporului», în nr. 45 din 1911. Foarte curând după aceea, jandarmii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
laconic, la numărul curent 8 din 1 februarie 1912, decesul lui Andrei Budac, în vârstă de 38 ani, cauza decesului: plagă împușcată. Plutonul de «viteji» care au tras din beznă, în miez de noapte, fără nici-un fel de somație, au gustat în dimineața următoare plăcerea de a se fotografia lângă cadavrul celui ucis mișelește. Jalnică satisfacție. În urma lui Andrei Budac, haiducul din Cârțișoara, oamenii satului au plâns discret, în felul lor. Rapsozii satului au creat o o nouă legendă a satului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cum mergea luminat de beculețe până se pierdea după cotitura străzii ca un pui de balaur. Într-o seară, ne-am hotărât să facem și noi plimbarea la Platamonas cu acest trenuleț. Fusesem în Platamonas de atâtea ori, dar nu gustasem farmecul unei astfel de plimbări, mai ales că una din stațiile lui de oprire era chiar lângă vila noastră. Zis și făcut. Am coborât în stație cu câteva minute înainte de ora sosirii trenulețului, care era afișată pe program. Când
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
sau cutării scrieri interesante trebuie să fie un om foarte deosebit, în fapt însă, oricare ar fi puterea imaginației sau judecății tale, rămâi tot om, cu toate defectele și slăbiciunile ce sunt legate de acest cuvânt. Daca-i putea să guști în taină și necunoscut laudele acelor oameni ce i-ai putea iubi bine, de nu, nu te arăta lor35. Intrând în creuzetul sublimării poetice, este necesară precizarea că prin niveluri de sublimare nu se înțeleg nicidecum treptele urcânde ale încifrării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dezavuată în epocă. Un oarecare N. Ținc scria, în 1875, că Eminescu și alții sunt autorii unor "versuri ciudate, în care regulile artei, ale limbei și prescrierile bunului gust sunt foarte călcate, ceea ce face ca poeziile sale să nu fie gustate și mulți cetitori să nu vază într-însele altă poezie decât pretenția de a le și numi așa." Am putea continua, citând opinii similare datorate altor condeieri ale căror nume astăzi nu ne mai spun nimic. Dar iată-l pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
legile economiei de piață. Autorul își poartă pușca de pe la Ostra până-n... Irak, bătând mai ales pădurile Sucevei. Întâlnesc, în aceste pagini, și prieteni comuni, evocați în ipostaza de oameni-cu-pușcă, dar mai ales, peisaje pe care, în tinerețe, le voi fi "gustat" și eu, din aceeași irepresibilă dorință de bejenire în codru. Care a rămas să dospească ascunsă-ntr-un fund de gând, spre a da în clocot la fiecare început de mai... Sardino, cum bine îl știu, slobozește focul rar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
care să fi servit ca loc de întâlnire al intelectualilor la Iași. În sfârșit, vrând-nevrând, vei rămâne celebru alături de Caragiale. Ești în cea mai bună companie." După cum se vede, în acea vreme lumea avea răgaz pentru epistole, și umor să guste șotii. Cine să fie autorul celebrei invitații la inexistentul Cujbă, mister. La începutul lunii, Caragiale murise, la Berlin, și nu-i total lipsită de temei supoziția că s-a așteptat decesul scriitorului pentru lansarea poezioarei fără riscul vreunei dezmințiri. Greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
primăvară, Cea mai minunată-ntre femei, Iezii pasc năframa ta ușoară, Tu, cu muguri, bluza ți-o închei. Sigilat de taine nepătrunse Cerul bate drumul tău îngust, Trupul tău de muguri și de frunze De la cine să învăț să-l gust? Amintirile sunt tare frumoase și nu le pot uita, așa cum nu pot uita nici amintirile cu dumneavoastră, cu grupul de la Iași care mă face să mă simt că trăiesc printre oameni. În același plic se aflau și versurile intitulate
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]