5,257 matches
-
Nimic din „fibra” noastră morală nu tresare atunci când, femei fiind, ne dăm cu rimeluri pentru care au fost orbiți mii de iepurași pentru ca firmele producătoare să testeze gradul de nocivitate al cosmeticelor pentru ochi. Probabil că cele mai multe nici nu avem habar de aceasta și consimțim din ignoranță. Nu fiecare dintre noi orbește iepurași, dar fiecare consimte tacit sau explicit la aceasta, chiar dacă femeile, de regulă, nu sunt sexul care ucide, ci cel care dă viață. Drepturile animalelor și plantelor nu au
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
copist, până când am reușit să o ajutăm, intrând într-un proiect de cercetare, care i-a permis să-și facă xeroxuri. Ștefania Mihăilescu a reușit să ne restituie principalele documente ale mișcării feministe românești din ultimul secol și jumătate. Eu habar n-aveam că există toate acestea. Nu se măsoară nici în premii și nici în cuvinte ce înseamnă o asemenea muncă de cercetare, ce însemană să-ți regăsești rădăcinile într-o istorie pe care o ignorai complet. Nu frustrările m-
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pus în catalog doar șapte. A doua oară, la regula „subjonctif”-ului, l-a căptușit cu nota trei. Următoarea notă, tot la literatură, a fost un cinci, dar a patra oară profesoara s-a convins definitiv că Labiș n-are habar de mult îndrăgita ei regulă. Nici nu era de mirare, elevul nauzise de ea. Precizez că notarea se făcea, atunci, după sistemul sovietic, adică de la 1 la 5. Renunțând odată pentru totdeauna să-l mai asculte la literatură, în rubrica
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
laconic. N-am insistat, mi-am dat seama că băiatul știe ce spune iar ce știa el era mai bine să nu aflăm și noi. La cercul de arheologie elevul avea statut de veteran. Din curiozitate și fără să aibă habar ce este arheologia, câțiva copii, atrași mai degrabă de excursiile pe care le făcea cercul, veniseră la Casa pionierilor. Noutatea de a descoperi obiecte neașteptat de vechi și adunările poreclite „simpozioane” unde copiii își prezentau propriile descoperiri i-au îndemnat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de aceea Pastenague s-a ales cu un nume cam ciudat, pe care i l-am găsit tot sucind în fel și chip propriul meu nume. Când m-am uitat în dicționar să văd dacă are vreo semnificație - recunosc că habar nu aveam mai înainte -, nu mică mi-a fost satisfacția să constat că e un cuvânt venit din provensală și care înseamnă: „pește plat de ocean, trăind pe lângă litoralul european, și având o coadă lungă, ascuțită ca o țeapă și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
prinde cu mâța în sac, cu vreo greșeală, mai ales ideologică, cu vreo incorectitudine politică sau cine știe cu ce. Sunt necruțători cei de la Observator... Mai vigilenți decât activiștii de partid de pe vremuri. Mult mai vigilenți. Dar în slujba cui? Habar n-am... Ei probabil cred că sunt în slujba „optzecismului”. Eu nu sunt așa de sigur!... Așa că mă exprim prudent, cu ambiguitate. Unii au și observat. Nu numai Pastenague. Mi-a atras cineva atenția că nu e prea clar ce
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
în trei... Ceea ce e cumplit! Noi, românii, știm foarte bine că a juca în trei înseamnă transpunerea Mioriței la modul ludic. Nu ai nici mamă, nici tată... Ești în junglă! Sau în viața literară românească... Bineînțeles, partenerii mei de joc habar nu aveau de Miorița. Iar eu nu m-am apucat să le povestesc balada, pentru a comenta după aceea învățămintele care se pot trage. Miorița nu se explică. Miorița se trăiește... Așadar jucăm noi ce jucăm și, la un moment
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Cu cine se amestecă, de cine își bate joc, pe cine înnobilează. Uneori, arenele oferă pilde profunde; alteori, provoacă doar scîrbă. Cel ce vrea să arate altora despre ce e vorba trebuie să vadă mai mult decît sport. Să aibă habar de istorie, să știe ceva geografie, să miroase politica, să priceapă miezul psihologic al unor întîmplări. Înseamnă toate acestea mai mult decît o mărime fizică numită „raport de cornere“, în baza acestui fapt jurnalistul de sport fiind socotit frivol, limitat
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
oameni ca Surkis sau Ahmetov, care umblă cu gărzile de corp după ei și la toaletă, nu se uită la un comision de cîteva sute de mii de dolari, acolo. Sînt satisfăcute și cluburile românești, pentru că nimeni nu mai are habar cît a fost rubla sau grivna în ziua cutare. Dacă mai adăugăm și lipsa traducătorilor de limbă rusă, ajungem la concluzia că, oricînd, poți să vinzi un jucător cu trei milioane și să declari că l-ai dat cu cinci
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
organizația de bază după fonduri, Vieru s a trezit acum cu pivnița federală goală. Activistul Vieru a picat în șezut de pe calul cu mînere al comunismului la o vîrstă la care nu mai poate face tumbe prin economia de piață. Habar n-are ce înseamnă imaginea, sponsorizarea, marketingul, publicitatea. Dacă vrea bani, să-i facă, pentru că, acum, cel puțin teoretic, nu mai e activist sportiv care umblă cu mapa colectivizării sub braț, ci președinte de Federație, adicătelea manager. N-are cum
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
altele. Ele papă banii de la buget și moțăie în anonimat. Televiziunile cu profil sportiv transmit zeci de ore de sporturi de iarnă pe săptămînă din străinătate, dar nici un minut de la noi. Federațiile nu fac nimic să și mediatizeze competițiile, oamenii habar n-au cînd au loc campionatele naționale și cine le cîștigă. Cluburile sînt în continuare ale Internelor, slalomiștii sînt plutonieri, iau soldă și izmene gratis. Mănîncă la popotă și nu-i interesează mai mult. Nici la hochei nu însemnăm nimic
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Asiei, pe care au păstrat-o peste 100 de ani pînă s-au întors la stînca Marpesia, des-pre care am vorbit mai înainte, adică la muntele Caucaz...” În informațiile menționate mai sus există o realitate istorică de care noi românii habar nu avem pentru că ne căutăm ca nebunii rădăcinile prin dosurile altor seminții. Să cercetăm o leacă în borșul vechilor egipteni și vom găsi în dinastia Xll(2000-1785 î.e.n.) trei faraoni cu numele de Sesostris dar mai avem unul în dinastiile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în scrierile sale - arheologii Torei, pretind că de fapt canaaniții erau de neam semit, spunînd că toate ruinele descoperite pe fostul teritoriu al Palestinei din secolele Xl-lX î.e.n. ar aparține numai construcțiilor reali- zate de ivriți. Ori ei nu aveau habar de felul cum se construiește, neștiind să dea cu dalta sau cu toporul ci numai cu ghioaga și praștia, așa cum o dovedește cu prisosință zidirea templului de către Solomon care a chemat meșteri fenicieni. Aceste construcții care fac astăzi obiectul mîndriei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de prim rang a fost suficientă pentru a adeveri faptul că teoria relativității a lui Einstein este creativă. Sute de milioane de oameni au acceptat verdictul acestei grupări minuscule și s-au minunat de creativitatea lui Einstein, fără să aibă habar despre ce este vorba. La fel, în domeniul limbilor sumeriene, părerea a circa 10 oameni este suverană în domeniu. Se spune că, în SUA, 10 000 persoane din Manhattan constituie grupul judecătorilor din arta modernă. Ei hotărăsc care picturi sau
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și-atuncea noi auzeam și gata, tăceam și nu mai ziceam nimic. Era un gardian, mai ales, care știa ce se Întâmplă, da’ ne lăsa În pace... Nu mai țineți minte cum Îl chema pe acesta? Nu-mi aduc aminte! Habar n-am. Da’ la Început am crezut că-i o brută extraordinară, mai ales că era și-un haidamac, destul de mare, solid, și arăta că-i foarte rău, dar nu era chiar așa, că și-ntr-un bolid din ăsta
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să facă mult, să-și iubească țara, să-și iubească credința. Și pe acest filon ne-a purtat pe noi, și asta ne-a pus În sufletele noastre. Și sigur că, mai târziu, am fost considerați drept legionari, da’ noi habar n-aveam de treburile ăștea. În ce condiții ați fost arestat dumneavoastră? Pe mine m-au arestat acasă, În comuna Budești, unde eram În vacanță. Prima dată, jandarmul din Budești m-a adus și m-a depus la Jandarmeria din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
garnizoanei de tancuri de la Prundu Bârgăului. Am aflat că ofițerii de-acolo au și fost executați. Și din ăia opt sute și ceva au făcut două loturi: lotul politic, În care-am fost băgat și eu și celălalt lot, la care habar n-am ce nume i-au dat. Și pe data de 20 iunie a Început procesul nostru. Era lotul Faliboga, În care-am fost atunci vreo optzeci și ceva. Și ce condamnări s-au primit? Eu am primit doișpe ani
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
una În cealaltă. Dom’le, ce moment cumplit... Chiar În fața unui local s-a defectat porcăria asta de dubă... și veselia aceea, seara de Crăciun... Și noi, acolo, Înghesuiți În condițiile acelea. Și-am plecat... Am ajuns undeva la Chitila, habar n-am unde... Ce-mi amintesc, domne, e că ne-au dat jos din dube și ne-au aliniat... Ăștia știau să numere, domne, ori din cinci În cinci, ori din opt În opt, și doar așa te aliniau. Și-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care a fost condamnat la moarte. Ei o zis că i-a dat informații, dar ce informații o putut să-i dea un Învățător de la țară, că atunci nu erau numai ziarele lor, Scânteia. Nu era radio, nu era televizor, habar n-aveam de ce se-ntâmplă, numai chiar de ce se-ntâmpla În sat... Păi, ce informații o putut să dea ca să-l condamne așa? Da’ trebuia să fie cineva din lot condamnat la moarte și-atunci sigur că l-a găsit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-l deie la porcii din colonie, da’ ăla nu l-o mâncat, și dintr-ăla mălai ne-o făcut nouă mămăligă... Și cum l-o dat Dumnezeu, fără să-l cearnă, nu nimic, nu conta... Mălaiul ăla o avut ceva, habar nu am ce, da’ gândeai că e prenandez. Dacă l-o luat acuma de pe foc și l-o turnat În formă... ai putut să Îl Întinzi cât ai vrut... așa se Întindea. Măi tată, măi, o tot Învârteam În gură
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ochi, zice: „Întoarce limba!” Întorc limba. O făcut din cap și zice: „Dezbracă-te.” Mă dezbrac și mă consultă. „Nu cumva să crezi că ai icter, că ai pleorizie?.” „Ce e aia domnule doctor? Eu am crescut la cornul plugului, habar n-am ce e aia pleorizie.” „Ai apă la baza plămânului stâng.” Zic: „Domnule doctor, se poate vindeca?”. „Se poate vindeca, dacă ai noroc. Dacă n-ai...” Dar zic cătră el, ca omul cinstit: „Că oți găsi cu ce să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o bună dimineață vine ordin de la minister ca profesorii de mate matici să înceapă a se sluji și de instrumente pe cari, de ani nenumărați, le rodeau praful într-un cabinet. Conul Alecu trebui să scoată și el teodolitul. Dar habar nu avea de teodolit. Nu pusese poate niciodată mâna pe el. În sfârșit teodolitul fu așezat în curte și, înconjurat de cei 6 elevi ai clasei a 7-a, începu să peroreze pretinzând că explică măsurarea distanțelor zenitale. La un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
venit și Cătălina, Monica (Ciubotaru), Codrina (o prietenă de-a Cătălinei) și Dana (o colegă de-a Cătălinei) stau în altă vilă, mereu în altă parte. Majoritatea copiilor din tabără sînt foarte mici și nu mă pot înțelege cu ei, habar n-au să se poarte în societate. Vreau să știți că voi petrece două săptămini NEGRE în tabără. Veniți la mine, vă rog foarte mult, dar foarte mult, să veniți la mine. Nefericita voastră fiică, Roxana *În prezența autorului, au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
știutei lui lăcomii, i-am urmărit atent slujba. Ca trecere de la starea de păgîn la cea de creștin, botezul echivalează - am înțeles - cu un legămînt, girat de nași, de a respecta niște norme de viață despre care fărîma de om habar nu are încă. Se spune să oricît de agitat ar fi înainte, după această „lepădare de Satana”, copilul se liniștește. Ce minunat ar fi - mă gîndesc - să se potolească și nervii nașului! Dar ți-ai găsit! M-am întors acasă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu dosul etichetei, unde au fost imprimate, spre mine, și, în timp ce mă bărbieresc, le citesc de două-trei ori, pedant, ca pe un omagiu adus prețiozității, gata să rîd de unul singur sau (ca în această dimineață) să mă necăjesc că habar n-am cine e „creatorul” acestei zeme cu aromă de gudroane și nu de lemn de aloes (tarum, în latină), care te scapă de „neplăcerile pricinuite de briciu” și de „iritațiile ce nasc infecțiuni”. Englez, neamț, evreu, ungur, român? Aș
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]