7,197 matches
-
VIII-IX); el adună semnificații multiple, reieșite din întâlnirea doctrinei Întrupării (imaginea naturală a divinului) și a icoanei (imaginea artificială) cu planul politic creștin de gestionare a bunurilor terestre de către instituția imperială și ecclesie. Conceptul este fundamental pentru constituirea viziunii asupra imaginarului medieval ortodox, "citit" în capitolul de față mai ales prin/în scrierile românești. 21 Vezi Chihaia, Artă medievală. 22 Vezi Zamfirescu și Mihăilă. "Studiu introductiv". Învățăturile lui Neagoe Basarab 5-105, pentru influența, spre exemplu, a panegiricului lui Constantin I, scris
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Valentin Al. Georgescu descrie modul în care preluările juridice bizantine, nu foarte importante, au intrat în relație cu dreptul cutumiar și cu influențele, și mai puține, occidentale. 26 Pentru o analiză excelentă a rolului jucat de mitul fraților eponimi în imaginarul politic al întemeierii Constantinopolului, vezi Dagron, Naissance d'une capitale. 27 Folosesc convențional expresia "codurile vasalității", cu toate că termenul de vasalitate servește descrierii unei alte realități istorice, politice și ritualice, a evului mediu occidental. În cadrul relației dintre stăpân și supus, cred
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vorbim despre "fidelitate" și "datorie". Aici, are însă valoarea unei denumiri generice. 28 Articol apărut în Observatorul cultural 189 (447): 16 (30 octombrie - 5 noiembrie 2008). 29 Articol apărut în Observatorul cultural 234 (492): 10-11 (17-23 septembrie 2009). -------------------------------------------------------------------------2 1 IMAGINARUL MEDIEVAL Drumul din oglindă Teorii moderne ale imaginarului Elemente pentru o nouă lectură a imaginarului Imaginarul medieval în scrierile din Țările Române Ieșirea din medievalitate și paradoxurile imaginarului Speculum memoriae Bibliografie generală Résumé Abstract
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
valoarea unei denumiri generice. 28 Articol apărut în Observatorul cultural 189 (447): 16 (30 octombrie - 5 noiembrie 2008). 29 Articol apărut în Observatorul cultural 234 (492): 10-11 (17-23 septembrie 2009). -------------------------------------------------------------------------2 1 IMAGINARUL MEDIEVAL Drumul din oglindă Teorii moderne ale imaginarului Elemente pentru o nouă lectură a imaginarului Imaginarul medieval în scrierile din Țările Române Ieșirea din medievalitate și paradoxurile imaginarului Speculum memoriae Bibliografie generală Résumé Abstract
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în Observatorul cultural 189 (447): 16 (30 octombrie - 5 noiembrie 2008). 29 Articol apărut în Observatorul cultural 234 (492): 10-11 (17-23 septembrie 2009). -------------------------------------------------------------------------2 1 IMAGINARUL MEDIEVAL Drumul din oglindă Teorii moderne ale imaginarului Elemente pentru o nouă lectură a imaginarului Imaginarul medieval în scrierile din Țările Române Ieșirea din medievalitate și paradoxurile imaginarului Speculum memoriae Bibliografie generală Résumé Abstract
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Observatorul cultural 189 (447): 16 (30 octombrie - 5 noiembrie 2008). 29 Articol apărut în Observatorul cultural 234 (492): 10-11 (17-23 septembrie 2009). -------------------------------------------------------------------------2 1 IMAGINARUL MEDIEVAL Drumul din oglindă Teorii moderne ale imaginarului Elemente pentru o nouă lectură a imaginarului Imaginarul medieval în scrierile din Țările Române Ieșirea din medievalitate și paradoxurile imaginarului Speculum memoriae Bibliografie generală Résumé Abstract
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
apărut în Observatorul cultural 234 (492): 10-11 (17-23 septembrie 2009). -------------------------------------------------------------------------2 1 IMAGINARUL MEDIEVAL Drumul din oglindă Teorii moderne ale imaginarului Elemente pentru o nouă lectură a imaginarului Imaginarul medieval în scrierile din Țările Române Ieșirea din medievalitate și paradoxurile imaginarului Speculum memoriae Bibliografie generală Résumé Abstract
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
estetică prin care se descoperă arta, iar orice descoperire prin intermediul imaginației este o formă a creației. Subiectul, prin contemplație (ca proces în care are loc creația imaginară) participă la completarea operei de artă sau, în sensul lui Coolingwood, prin acțiunile imaginarului și, astfel, ale creației ajunge la opera de artă. 4.4. Arta tradițională și arta contemporană O definiție completă a artei trebuie să cuprindă trei perioade temporale de desfășurare a ceea ce, în mod imediat, numit artă. Prima perioadă temporală este
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
exemplu, mitul platonician este și o formă mai complexă de a putea reda anumite idei, trebuie să gândim în imagini când ne lipsește expresia conceptuală. Astfel, prin mit se pot reda ideile ce depășesc sfera rațiunii, ele fiind de domeniul imaginarului, prin urmare sunt caracteristice artisticului. Pentru că se opune fără să nege ideea de lógos, mitul poate fi gândit și ca o formă a vorbirii devenind un concept social istoric aflat în opoziție cu explicația conceptuală. Jocul arbitrarului, din cadrul creației, este
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ca scop oferirea devărului ci doar a unui înțeles. Dacă mythos-ul produce mitologia atuci lógos-ul "dezvăluie ființa și instituie astfel ordinea adevărului"36. În cadrul artei, putem spune că termeul de mythos desemnează creația și inspirația și lucrează numai în domenul imaginarului, în timp ce termenul de lógos este limbajul și înțelegerea și lucrează numai în domeniul rațiunii. Astfel, relația dintre mit și lógos presupune relația dintre idee și limbă. Să ne amintim că pentru Heidegger ființa ființează în cuvânt, iar limba este văzută
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
plan cu obiectul reprezentat, pe când cel din urmă este semnul prezenței obiectului în lume, dacă semnul este afectat și obiectul va fi afectat. Prin urmare, imaginea va coincide cu semnul endeictic, ea acționează în afara, dar și în interiorul operei de artă. Imaginarul are o natură instabilă ce este definită de un spațiu între lumea reală și lumea ireală. După Durand imaginarul este muzeul tuturor imaginilor posibile 2. Realul cuprinde actualul și acțiunea timpului, iar irealul este apariția discontinuă în conștiință - adică, după
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
obiectul va fi afectat. Prin urmare, imaginea va coincide cu semnul endeictic, ea acționează în afara, dar și în interiorul operei de artă. Imaginarul are o natură instabilă ce este definită de un spațiu între lumea reală și lumea ireală. După Durand imaginarul este muzeul tuturor imaginilor posibile 2. Realul cuprinde actualul și acțiunea timpului, iar irealul este apariția discontinuă în conștiință - adică, după Bergson, un virtual, în măsura în care se actualizează 3. Imaginarul, ca facultate de redare a imaginilor se află între adevăr și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de un spațiu între lumea reală și lumea ireală. După Durand imaginarul este muzeul tuturor imaginilor posibile 2. Realul cuprinde actualul și acțiunea timpului, iar irealul este apariția discontinuă în conștiință - adică, după Bergson, un virtual, în măsura în care se actualizează 3. Imaginarul, ca facultate de redare a imaginilor se află între adevăr și fals. Falsul se produce atunci când deosebirea dintre real și ireal nu este evidentă sau plauzibilă. Falsul face ca adevărul să nu iasă la iveală, să nu fie decidabil. Astfel
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
obținută decât printr-o metodă de purificare. Gestul purificării reprezintă gestul violent al trăirii, pentru că, pornind de la un complex semantic are menirea de a neutraliza un rest semantic, un rest care, pe baza neutralității lui, va exista întotdeauna în sistem. Imaginarul este indiscernabil atât față de real, cât și față de ireal. El se află într-un proces de schimburi de semne între cele două lumi, una a adevărului și una înșelătoare, a aparențelor (lumea falsă). Pentru a pătrunde în înțelesurile imaginarului trebuie
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sistem. Imaginarul este indiscernabil atât față de real, cât și față de ireal. El se află într-un proces de schimburi de semne între cele două lumi, una a adevărului și una înșelătoare, a aparențelor (lumea falsă). Pentru a pătrunde în înțelesurile imaginarului trebuie să îl căutăm din interiorul jocului de schimburi de semne. Deleuze vorbește despre imaginar ca fiind imaginea-cristal6: imaginea virtuală devine actuală și invers, iar miezul cristalului este ceea ce el numește puterea falsului. Puterea falsului este timpul ca putere mecanică
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
un proces de schimburi de semne între cele două lumi, una a adevărului și una înșelătoare, a aparențelor (lumea falsă). Pentru a pătrunde în înțelesurile imaginarului trebuie să îl căutăm din interiorul jocului de schimburi de semne. Deleuze vorbește despre imaginar ca fiind imaginea-cristal6: imaginea virtuală devine actuală și invers, iar miezul cristalului este ceea ce el numește puterea falsului. Puterea falsului este timpul ca putere mecanică de schimbare sau de a pune la îndoială forma adevărului. Pluralitatea de sensuri pe care
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Astfel, prin prisma artei funcția imaginației este de a stabili o conexiune între individ și cosmos. După Blake 16, sinele poate scăpa reprezentărilor schematice și emoțiilor superficiale prin folosirea unui trop specific imaginației: prosopopeia 17. Romantismul consideră, de asemenea, lumea imaginarului singura capabilă să evidențieze sensibilul și pasiunea, eul creativ putând căpăta realitate noumenală doar prin imaginație. La nivel estetic imaginația dobândește un nou statut, cel de forță care poate prezenta opera de artă sub convingerile subiective. Imaginația devine epitomul procesului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de toți termenii ontologici ai artei. Cu ideea de mit prin referințele spirituale sau religioase, prin logos, prin ideile ce stau la baza statuilor cu teme morale și prin ideea de ludos care depășește, prin intermediul imaginii, lumea reală lăsând loc imaginarului și fantasticului. Statuia are și puterea de a se ridica la nivelul simbolului, de exemplu, Gânditorului de la Hamangia exprimă starea de gândire, Venus din Milano simbolizează frumusețea sau David al lui Michelangelo ce arată vitejia și curajul. Caracteristica simbolistică a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și două tipuri de genuri fantastice. Primul tip de narațiune fantastică creează o ezitare între real și iluzoriu. Prima stare de ezitare poate explica și interpreta coincidențele ciudate. Al doile tip de narațiune fantastică crează o ezitare între real și imaginar. Prin aceasta se pune sub dubiu prezența oricărui eveniment și personaj cu calități supranaturale. Astfel, înțeles putem spune că nu există o distincție clară între fantastic și realismul magic, și niciun privilegiu între elementele naturale și supranaturale. O posibilă diferență
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
compoziționale ale reprezentării și subiecți duce la întregirea narativității, constituind obiectul reprezentat. Narativitatea filmului aparține unui limbaj specific cinematografic și este întregită prin intermediul ideii și imaginii. Din cauza anumitor posibile erori în perceperea anumitor tipuri de elemente din cadrul reprezentării obiectului filmului, imaginarul aduce un raport în construcția reprezentărilor care duce la iluzia unei identități. Astfel, imaginarul poate fi considerat o sursă a reprezentării imaginii. Filmul se prezintă ca o structură complexă formată din elemente și concepte tehnice ce funcționează ca elemente de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
aparține unui limbaj specific cinematografic și este întregită prin intermediul ideii și imaginii. Din cauza anumitor posibile erori în perceperea anumitor tipuri de elemente din cadrul reprezentării obiectului filmului, imaginarul aduce un raport în construcția reprezentărilor care duce la iluzia unei identități. Astfel, imaginarul poate fi considerat o sursă a reprezentării imaginii. Filmul se prezintă ca o structură complexă formată din elemente și concepte tehnice ce funcționează ca elemente de relație între straturile ontologice. Înțelegerea funcționării lor duce la înțelegerea existenței filmului ca formă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Polirom, Iași, 1996. Bourdieu, Pierre, Regulile artei, traducere de Laura Albulescu și Bogdan Ghiu, Editura Art, București, 2007. Byrne, R.M.J., The Rational Imagination: How People Create Alternatives to Reality, MA: MIT Press, Cambridge, 2005 Burgos, Jean, Pentru o poetică a imaginarului, traducere de Gabriela Duda și Micaela Gulea, Editura Univers, București, 1988. Casebier, Allan, Film and phenomenology, Cambridge University Press, Cambridge, 1991. Cassirer, Ernst, Language and myth, traducere de Susanne K. Langer, Dover Publications INC, New York, 1946. Cassirer, Ernst, An essay
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac În pregătire: Anul 1600. Cenzura imaginarului științific la începutul modernității, Dan Gabriel Sîmbotin Bun de tipar: 2016 • Apărut: 2016 • Format 14 × 19 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707469 Tel. Difuzare: 0788.359716 • Fax: 0232/230197 euroedit@hotmail.com • http://www.euroinst.ro
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
15 Cf. Samuel Alexander, Beauty and Other Forms of Value, Thoemmes Press, Londra, 2003. 16 În înterogarea operei de artă muzicală, Sartre spune despre simfonia a VII-a de Beethoven că nu o aud de fapt, ci o ascult în imaginar. Acest lucru implică o distincție între simfonie și performarea ei, ceea ce înseamnă că ceea ce ascultăm este performarea simfoniei și nu simfonia însăși. În mod evident Sartre face referire la distincția lui Husserl între protention și retention: protention sunt anticipațiile tacite
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dat de N. Hartmann - prin contemplare ajungem la cunoaștere, în timp ce ontologia cunoașterii se bazează pe irațional. Cu alte cuvinte, cunoașterea este imaginea obiectului în subiect, a obiectului ca element transcendental determinat. 2 Durand prezintă o tipologie a simbolurilor care consideră imaginarul o parte esențială a umanității, imaginarul este acel element ce ne modelează reprezentările despre lume. Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'imaginaire. Introduction à l'arché-typologie générale, Bordas, Paris, 1969, pp. 34-56. 3 "Virtuel, ce souvenir ne peut devenir
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]