113,729 matches
-
printre adăposturi, cum unii dintre inamici ieșeau din pămînt și o luau la fugă: îi putea vedea alergînd cu repeziciune în zig-zag... etc." (vol. I, p. 136). Miza romanului stă în această prezentare nepartizană a războiului și a comunismului (o imagine extrem de puternică a regimului stalinist o întîlnim la un personaj, un deportat rus care, într-una din zilele de muncă din lagăr, îi aruncă lui Michele secera lui: "asta, împreună cu ciocanul, este simbolul comunismului [...] și, chiar și acest lan, care
Ororile războiului într-o lume creștină by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16681_a_18006]
-
uitat cu ce personaje se luptau în visurile lor. Nu știu dacă se luptă acum, pentru a intra într-o distribuție serioasă, așa cum dau din coate să prezinte, pe ici, pe colo, vreun joc sau concurs sau să-și atașeze imaginea vreunui detergent în spiritul unei reclame ce la noi se face în manieră originală. Ca și democrația. În general, un nume atrage un obiect, te determină să-l alegi, numai la noi un detergent poate să facă... "vedete". Sunt actori
Cine (mai) are nevoie de teatru? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16669_a_17994]
-
și cea Cosmologica și conțin conceptul lui cu privire la Știință și Creație, Artă și Valoare, Gândire magică și Religie, iar universul lui poetic este străbătut de misterele luminii și de obsesia morții. „Lucian Blaga este poate cel mai original creator de imagini pe care l-a cunoscut literatura română până acum”, scria despre el marele critic Eugen Lovinescu. Conjunctură nefavorabilă a perioadei de timp în care a trăit, precum și abjecția unor nonvalori instalate după preluarea puterii de către comuniști și-au pus amprenta
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
funcționează un cuplu în mod fundamental și felul în care poți privi lumea nefiind captivul agitației ei, ci locuitorul unei ferme singuratice, nonșalanța cu care accepți la un moment dat că viitorul nu mai există sau că este asamblat din imaginile trecutului. Este a doua oară cînd regizorul se oprește le piesa Frații a irlandezului Sebastian Barry (titlul original Boss Grady's Boys, scrisă în 1988). Prima oară a făcut-o acum cinci ani, la teatrul "Sică Alexandrescu" din Brașov. Am
Legăturile văzute și nevăzute ale unui altfel de cuplu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16687_a_18012]
-
de gesturi mărunte, de tăceri, de urmăriri ale celuilalt ca pe propria umbră se regăsesc prea puțin la Mircea Albulescu și Constantin Cojocaru. Nu-mi dau seama ce anume a inhibat comunicarea lor pe scenă. În ceea ce privește planul al doilea, al imaginilor ce se nasc secvențial din vis, din amintiri, din chipuri obsedante, acesta este mult mai nuanțat, mai expresiv. De exemplu, masa jucătorilor de pocker devine un moment cu greutate, foarte fin construit, punctat clar de actorii Dorina Lazăr (D-na
Legăturile văzute și nevăzute ale unui altfel de cuplu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16687_a_18012]
-
Slama-Cazacu Nici în coșmarele cele mai negre din "Epoca-de-Aur" nu mi-a apărut, ca având drept fundal România noastră de astăzi, a decadei post-revoluționare, a anului 2000 - ba chiar putând fi încadrată într-o temă de (acută, zic eu) "actualitate" - imaginea care m-a zguduit în 1988, în Brazilia. Fusesem invitată pentru un turneu de conferințe, dar întârzierea călătoriei (din "motive de pașaport"!) făcuse să apuc sezonul urât, era destul de rece și peste Rio burnița mărunt. La intrarea într-un restaurant
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
recent, Laurențiu Ulici - Formula As, 10, nr. 424, iul.-aug. 2000 - îi invita să iasă în față, "să lupte"). Este o problemă actuală, cea mai acută, primordială, nu doar pentru că reprezintă o condiție a "Uniunii Europene", nu doar pentru că "șifonează" imaginea României, ci în primul rând pentru că este o rușine națională (cum nu a mai trăit România), să se accepte suferința unor copii viețuind în canale, a unor tainice cârtițe umane și, în definitiv, a unei mari părți a viitorului acestei
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
receptată. Între cititor și autor - termeni la fel de relativi - nu va mai exista de aici înainte, în mia de ani ce urmează, cartea, documentul, ca elemente fizice cu trudă obținute în cele cîteva mii ori sute de mii de exemplare, - ci imaginea! Totul, în epoca noastră atât de abstractă, se substituie. Obiectul devenind propria sa umbră, ca-n Peștera platoniciană... S-ar părea că e un paradox să pui în inferioritate strălucita Galaxie Gutenberg, - tiparul în sine, ca metodă de comunicare profesională
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
profesională sau de cultură și literatură. Între început însă, - între epoca homerică a miturilor transmise din gură în gură, prin suflul uman, și Internetul de azi - există o similitudine esențială. Nu obiectul scris, cartea, e baza, - ci flatus voci... duhul, imaginea... Va fi ca o nouă religie a Logos-ului... Așezați înaintea Internetului, apăsînd pe tastele lui, în fața noastră se aprinde Ecranul magic al propriei noastre conștiințe. Se știe că etruscii, apoi romanii țineau pe lîngă case zeii lor tutelari, larii
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
o substanță în alta, ca într-un adevărat scenariu alchimic, materia se volatilizeză, se stinge încetul cu încetul și, în transparența sau la capătul avatarurilor sale, apare, ca o pîlpîire de flacără, cealaltă componentă a picturii lui Colta: dimensiunea spirituală, imaginea cristică, mai mult ca un summum al idealității decît în strictă perspectivă religioasă ori, mai exact, eclezială. Consumînd materia într-un adevărat ceremonial erotic, Onisim Colta visează o formă înaltă de mîntuire prin actul artistic. Dar visul lui nu este
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
cui, dintre Franța, coloniile americane și Anglia, îi revine prioritatea de a fi inventat revoluția democratică". Pentru Furet însă, această întrebare nici măcar nu-și mai are locul; "ideea franceză de revoluție" este cea care se impune în mod decisiv ca imagine emblematică a mișcărilor democratice apărute din secolul XIX. Și aceasta pentru că, spune istoricul francez, războiul civil din Marea Britanie, încheiat printr-o Restaurație, nu a marcat o ruptură, ci o împăcare cu trecutul, iar coloniile engleze de peste ocean, în absența unui
Din nou despre Revoluția Franceză by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16715_a_18040]
-
tanti cazată la Cocorul cu un plod/ după ea și un bărbat în lesă (...) administratorul Sandu chiar spusese când a văzut-o Mamă/ ce bună e! S-o fut în gură!" Apoi, pe neașteptate, sentimentul de frustrare sublimează într-o imagine superbă: "Văzând-o dinții lui Ianuș îi ciopârțesc buzele/ sexul lui este o libelulă albastră care fecundează/ găurile de aer deasupra piscinei albastre în/ răceala și sclipiciul căreia se va omorî" Imagini expresive, memorabile apar și în alte câteva poeme
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
pe neașteptate, sentimentul de frustrare sublimează într-o imagine superbă: "Văzând-o dinții lui Ianuș îi ciopârțesc buzele/ sexul lui este o libelulă albastră care fecundează/ găurile de aer deasupra piscinei albastre în/ răceala și sclipiciul căreia se va omorî" Imagini expresive, memorabile apar și în alte câteva poeme: "un concurs de înot unde/ se fluiera se sbiera de parcă erai înăuntrul sirenei/ unui tren" "poezia - iapa asta mulsă în gurița cenaclului" "doi câini se-nvârt spate-n spate/ ca doi pistolari
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
Mircea Mihăieș Apărători indignați, de ceasul al treisprezecelea, mă apostrofează din ce în ce mai vehement: ce am, de fapt, să-i reproșez domnului Constantinescu? în ce țară trăiesc eu, de vreme ce nu văd schimbările democratice produse în timpul mandatului său? De ce ignor imaginea mult îmbunătățită a României, dovedită de vizitele atâtor și atâtor șefi de stat? De ce pun în evidență doar negrul, când cenușiul are și el atâtea virtuți? înțeleg din astfel de întrebări că articolele mele din ultimii patru ani au fost
Ultima șansă: auto-sancționarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16727_a_18052]
-
bărbos, pe maidane, lîngă ziduri, unde femeile lor, cu fustele învoalate prinse în șold, frecau de zor cu picioarele - rotindu-se pe călcîie ca în cine știe ce dans ritual - tingirile și tigăile de aramă ale mahalagiilor". Sortite unei rapide pieiri, atari imagini urbane fac loc modernității, înregistrate cu o egală vibrație de firea "atentă și curioasă după întîmplări și lume de tot felul" a memorialistului, după cum el însuși și-o apreciază. Astfel apar adnotate primul automobil, "trosnind și fumegînd cînd încerca să
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
sanatoriul de la Eforie, cîteva inedite, o traducere tot inedită și un corpus de articole reprezentînd receptarea operei lui Blecher în critica românească a timpului. În totul e o carte care, are dreptate editoarea, ne restituie un Blecher mai puțin cunoscut, imaginea de interior (mai ales în corespondența către Bogza) a unui scriitor încarcerat de boală, adesea mai dramatică decît ne-o comunică romanele sale. La 14 octombrie 1934 îi scria lui Bogza că locuiește în condiții excelente la sora lui măritată
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
faimos: Meninele, - Las Meninas... Infanta dona Margarita ne privește cu mîndrie, înconjurată de cameristele sale într-unul din saloanele Alcazarului. Eroul, discret, este însuși pictorul lucrînd la un tablou. Astfel, el se iscălește în cadrul creat. E poate cea dintîi născocire, imaginea, invenția optică imortalizându-l pe autorul în plină acțiune... Lumina generoasă a Spaniei umple salonul Infantei îmbrăcată în roșu și argintiu. Rochie din care se reflectă în jur jerba de culori nuanțate pînă la incandescent... Cum exclama un mare critic
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
un pian ca urmare a unui lanț cauzal de reprezentări mentale a ceea ce văd în fața ochilor (formă, culoare, dimensiuni etc.). Teorii din domeniul fizicii și medicinii susțin o asemenea abordare, aducînd dovezi științifice referitoare la felul în care se formează imaginile pe retină și felul în care creierul procesează informația. Prin reprezentare mentală cognitiviștii se referă la mecanismele creierului, aruncînd în joc ce au mai bun, adică o serie de redutabile analize propuse de reprezentanții a tot felul de discipline a
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
fereastră, găsindu-și fiica spânzurată, un părinte care trăind mulți ani cu propriile-i fete le-a făcut și copii - ce-i sunt, totodată nepoți. Și care, în prim plan pare nedumerit de a fi îndepărtat de la rutinarele lui tabieturi. Imagini cu scări pline de sânge, corpuri aplatizate pe pavaj, chipul de peșteră al unui individ ce nu-și aduce aminte de nimic - băuse doar - dar admite că și-a ucis prietenul, la o dispută, acolo. Accidente cumplite de circulație, cu
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
la viață, la existență pentru el și familia lui. Klapisch - a dorit să exploreze "tradiția fantasticului integrat realității, o tradiție specific franceză, care datează de la Guy de Maupassant, Marcel Aymé, Borin Vian" și care îl face pe regizor să creeze imaginea halucinantă a unui Paris invadat și înecat în nisip, asemeni unui deșert african. Evident, speculațiile ideatice (imixtiunea prezent-viitor, viitorul amenințat să dispară, căci e refuzat de prezent) și imagineria vizuală (un viitor nu al progresului, ci al regresului, în care
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
intelectual. Este clipa oricărui scriitor genial, reușindu-i o pagină. Mâna stângă a lui Matei pusă pe piept, sub barba stufoasă, neîngrijită, înmuiată și ea de sudoare ca de însuși bronzul topit... Impresia pe care o am încercând să memorez imaginea impunătoare este că îngerul se uită un pic săltat peste umărul Sfântului, în care își înfige degetele, de curiozitate, sau de încordare, ca și cum de astă dată s-ar uita la ceva fizic, la un personaj, ivit brusc pe suprafața hârtiei
Un bordei de lut inexpugnabil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16738_a_18063]
-
sa aniversare, a împlinit șaptezeci și cinci de ani și sculptorul Gheorghe Coman, părintele taberei de la Buzău. Cu acest prilej, el a deschis o mică expoziție retrospectivă la Galeria Simeza. Deși expoziția este una personală, iar intențiile ei declarate privesc definirea unei imagini a autorului însuși, în fond, ea trimite înapoi către Măgură. Sărbătorindu-se pe sine, Gheorghe Coman rememorează istoria unui fenomen, anvergura unui fapt săvîrșit și puterea de absorbție a unui vis. Realizate, evident, în piatră de Măgura, lucrările de la Simeza
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
e așadar introducerea sintagmei femeie de serviciu. în semantica prototipului (o direcție contemporană a semanticii lexicale, ancorată în dimensiunile psihologice și sociale ale limbajului), sensul unui cuvînt apare nu ca o listă de proprietăți formalizabile, ci ca un fel de imagine-tip, prin confruntarea cu care identificăm aplicarea etichetei verbale la o realitate oarecare. în momentul de față, mi se pare că în interiorul limbii române imaginile prototipice pentru odaliscă (lux, calm și voluptate) și pentru femeie de serviciu (tîrn, halat și
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
unui cuvînt apare nu ca o listă de proprietăți formalizabile, ci ca un fel de imagine-tip, prin confruntarea cu care identificăm aplicarea etichetei verbale la o realitate oarecare. în momentul de față, mi se pare că în interiorul limbii române imaginile prototipice pentru odaliscă (lux, calm și voluptate) și pentru femeie de serviciu (tîrn, halat și detergent) sînt cît se poate de divergente. De altfel, termenii din sfera semantică a acestui tip de muncă subordonată - cameristă, fată-n casă, jupîneasă, menajeră
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
pînă astăzi. Este ușor de observat instabilitatea politică internă a Braziliei de-a lungul timpului, caracteristică pe care a perpetuat-o la fel cum au făcut-o și țările din jurul său. În final (Probleme la sfîrșit de secol ) se creionează imaginea unei țări pline de contraste și de conflicte: deși ocupă locul 9 în economia mondială analfabetismul în Brazilia deține un procentaj de 18%, probleme mari în protejarea mediului, creșterea demografică alarmantă, probleme legate de populația indigenă etc. Trebuie spus că
Țara Isaurei by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16784_a_18109]