KorAP: Find »[drukola/base=inconștient & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...201 202 203 ...218 >

5,442 matches

Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593

metode de propagandă sau a unor tehnici de manipulare (V. Volkoff, R.V. Joule și J.L. Beauvois, B. Ficeac). Un rol esențial revine în acest mecanism, așa cum am spus deja mai sus, mass-mediei. Metodele de propagandă sunt reprezentate prin următoarele: Propaganda inconștientă, mascată, sub formă de curent de opinie construit treptat întreținut și amplificat permanent; Cenzura conduitelor, a opiniilor personale, a întâlnirilor sau reuniunilor etc, reprezentată prin următoarele: controlul selectiv al informațiilor către populație, oferta de informații (aparent) interzise care se scurg

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
o uniformizare a conștiințelor, realizând false legături comunitare și o pseudosolidaritate umană prin similitudine. Deși puternic colectivizat, omul se va simți izolat emoțional-afectiv, victimă a puterii de sugestie a imaginilor. Acțiunea repetată a audio-vizualului va sfârși printr-o adeziune automată, inconștientă și involuntară, de tipul unei comunicări empatice. Omul va înceta să mai gândească singur, acceptând și așteptând ceea ce i se oferă din partea mass-mediei. Imagologia persoanei umane, va domina aspectul formal-extern al acesteia, sfârșind prin a o reduce exclusiv la aceasta

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
dizolvarea persoanei în masa de indivizi, prin anularea identității, care-l va transforma într-o ființă „subumană” atribuindu-i identitatea grupului. Dizolvat în masă, individul este adoptat de grupul social respectiv, cu care se identifică, și va renunța în mod inconștient și involuntar la identitatea sa. El este dependent de grup și se simte în siguranță în interiorul acestuia; mai mult chiar, are iluzia unei „autoafirmări”. De fapt, fiind dizolvat în grupul respectiv, el nu-l mai poate părăsi, pentru că s-ar

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
cursul evoluției social-istorice și care este reprezentată prin valorile culturale, morale și religioase specifice fiecărui grup uman și care sunt asimilate de acesta, constituind o structură sufletească supraadăugată. Structura psiho-biologică fundamentală are un caracter constituțional. Ea corespunde în mare măsură inconștientului colectiv și are un caracter pulsional raportat la trebuințele primare ale grupului uman. Ea este structura sufletească cea mai veche, primară, bine organizată și fixată, care nu mai poate fi schimbată. În virtutea conținutului pulsional al structurii psihice primare grupul uman

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
sufletească nouă, dobândită în mod secundar și, din acest motiv, este mai puțin stabilă și mai puțin bine organizată în raport cu precedenta. Această structură este expresia valorilor modelului socio-cultural. Supra-Eul colectiv are rol regulator și de cenzură asupra tendințelor pulsionale ale inconștientului colectiv, pe care-l controlează. Aceasta asigură „stilul de viață civilizată” al grupului social-uman, prin „valorile” cultural-morale și spiritual-religioase pe care le conține. În locul conduitelor ritualizate specifice modului de manifestare ale inconștientului colectiv, Supra-Eul colectiv, impune grupului conduite învățate impuse

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
regulator și de cenzură asupra tendințelor pulsionale ale inconștientului colectiv, pe care-l controlează. Aceasta asigură „stilul de viață civilizată” al grupului social-uman, prin „valorile” cultural-morale și spiritual-religioase pe care le conține. În locul conduitelor ritualizate specifice modului de manifestare ale inconștientului colectiv, Supra-Eul colectiv, impune grupului conduite învățate impuse prin educație. Se poate deci afirma că Supra-Eul colectiv exercită asupra inconștientului colectiv un rol cenzurant-represiv cu caracter sau cu efect normativ-modelator. În stare de normalitate, trebuie să existe un echilibru perfect

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
al grupului social-uman, prin „valorile” cultural-morale și spiritual-religioase pe care le conține. În locul conduitelor ritualizate specifice modului de manifestare ale inconștientului colectiv, Supra-Eul colectiv, impune grupului conduite învățate impuse prin educație. Se poate deci afirma că Supra-Eul colectiv exercită asupra inconștientului colectiv un rol cenzurant-represiv cu caracter sau cu efect normativ-modelator. În stare de normalitate, trebuie să existe un echilibru perfect între pulsiunile inconștientului colectiv și normele valorice cu caracter cenzurat ale Supra-Eului colectiv. În cazul în care „presiunea” exercitată de

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
colectiv, impune grupului conduite învățate impuse prin educație. Se poate deci afirma că Supra-Eul colectiv exercită asupra inconștientului colectiv un rol cenzurant-represiv cu caracter sau cu efect normativ-modelator. În stare de normalitate, trebuie să existe un echilibru perfect între pulsiunile inconștientului colectiv și normele valorice cu caracter cenzurat ale Supra-Eului colectiv. În cazul în care „presiunea” exercitată de normele și valorile Supra-Eului colectiv crește, asistăm la o acumulare sau la o încărcare pulsională a inconștientului colectiv manifestată prin acte de „autogresivitate

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
existe un echilibru perfect între pulsiunile inconștientului colectiv și normele valorice cu caracter cenzurat ale Supra-Eului colectiv. În cazul în care „presiunea” exercitată de normele și valorile Supra-Eului colectiv crește, asistăm la o acumulare sau la o încărcare pulsională a inconștientului colectiv manifestată prin acte de „autogresivitate”, conduite de refugiu etc. În cazul în care „presiunea” Supra-Eului colectiv scade sau se reduce considerabil, se produce o „descărcare pulsională” a inconștientului colectiv manifestată prin acte de violență heteroagresivă, delincventă etc. În afara acestor

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
crește, asistăm la o acumulare sau la o încărcare pulsională a inconștientului colectiv manifestată prin acte de „autogresivitate”, conduite de refugiu etc. În cazul în care „presiunea” Supra-Eului colectiv scade sau se reduce considerabil, se produce o „descărcare pulsională” a inconștientului colectiv manifestată prin acte de violență heteroagresivă, delincventă etc. În afara acestor două situații, vizând raportul Supra-Eului colectiv/Inconștient colectiv, pulsiunile inconștientului colectiv se descarcă și prin forme sublimate. Acestea au caracterul unor „conduite colective” acceptate social, cu caracter organizat și

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
etc. În cazul în care „presiunea” Supra-Eului colectiv scade sau se reduce considerabil, se produce o „descărcare pulsională” a inconștientului colectiv manifestată prin acte de violență heteroagresivă, delincventă etc. În afara acestor două situații, vizând raportul Supra-Eului colectiv/Inconștient colectiv, pulsiunile inconștientului colectiv se descarcă și prin forme sublimate. Acestea au caracterul unor „conduite colective” acceptate social, cu caracter organizat și ritualizat. Ele sunt reprezentate prin competițiile sportive, festivalurile muzicale sau de artă tradițională, dans, carnavaluri, chermeze, divertisment etc. Supra-Eul colectiv este

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
forme sublimate. Acestea au caracterul unor „conduite colective” acceptate social, cu caracter organizat și ritualizat. Ele sunt reprezentate prin competițiile sportive, festivalurile muzicale sau de artă tradițională, dans, carnavaluri, chermeze, divertisment etc. Supra-Eul colectiv este produsul factorilor modelului socio-cultural. Spre deosebire de inconștientul colectiv care este constant, Supra-Eul colectiv suferă influențele mediului socio-cultural fiind expresia „modelului valoric” al acestuia. Diferențele psiho-sociale între diferitele grupuri umane sunt date de specificul Supra-Eului colectiv. Cu cât o societate este mai dezvoltată din punct de vedere socio-cultural

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
atât grupul social-uman este mai evoluat datorită Supra-Eului colectiv care reunește acest sistem de valori. Gradul de civilizație al unui grup social-uman este dat de nivelul de dezvoltare al Supra-Eului colectiv și de rolul pe care acesta îl exercită asupra inconștientului colectiv. În situațiile de criză socială, când valorile socio-culturale și moral-religioase dispar, se produce o criză și la nivelul Supra-Eului colectiv, care nu își mai poate exercita rolul represiv-modelator și normativ asupra inconștientului colectiv. În aceste circumstanțe masele sociale vor

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
rolul pe care acesta îl exercită asupra inconștientului colectiv. În situațiile de criză socială, când valorile socio-culturale și moral-religioase dispar, se produce o criză și la nivelul Supra-Eului colectiv, care nu își mai poate exercita rolul represiv-modelator și normativ asupra inconștientului colectiv. În aceste circumstanțe masele sociale vor suferi un proces de regresiune psihologică, de reîntoarcere la formele primare, ancestrale, de comportament, de manifestare emoțională și de gândire colectivă uniformizante. Este momentul, din punct de vedere social, al reîntoarcerii în trecut

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
ale unui mediu social devalorizat, cu care nu se mai identifică și pe care-l refuză. Dinamica psihopatologică a psihozelor colective La baza psihozelor colective stau câteva mecanisme psihologice specifice care produc acest tip de manifestări psihopatologice. Ele sunt manifestările inconștientului colectiv, eliberat de sub acțiunea cenzurat-normativă, cu caracter represiv a Supra-Eului colectiv. Ceea ce caracterizează, din punct de vedere psihologic, grupele social-umane este faptul că acestea sunt dominate de dinamica pulsională a inconștientului colectiv. Această dinamică se manifestă, așa cum am mai spus

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
produc acest tip de manifestări psihopatologice. Ele sunt manifestările inconștientului colectiv, eliberat de sub acțiunea cenzurat-normativă, cu caracter represiv a Supra-Eului colectiv. Ceea ce caracterizează, din punct de vedere psihologic, grupele social-umane este faptul că acestea sunt dominate de dinamica pulsională a inconștientului colectiv. Această dinamică se manifestă, așa cum am mai spus, prin legea reprezentărilor colective și legea participației. În virtutea primei legi, toți membrii grupului uman împărtășesc aceleași opinii, credințe, model de gândire „preconceput”, de regulă cu caracter irațional sau ilogic, care, în virtutea

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
care contribuie la formarea Supra-Eului colectiv prin intermediul căruia sunt normate și controlate conduitele, acțiunile și formele de gândire ale grupurilor umane. Deprecierea valorilor sau pierderea totală a acestora va duce la devalorizarea Supra-Eului colectiv, favorizând „eliberarea” conținutului pulsional primar al inconștientului colectiv. Aceasta este consecința „crizei valorilor”, a stării de anomie socială. Consecințele acesteia sunt extrem de variate. În locul valorilor tradiționale, pe care se întemeiază structurile sufletești ale maselor, apar modele care se succed rapid nepermițând nici stabilitate, nici progres. Conținutul valoric

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
sa, toate valorile sub forma „puterii absolute”. Este cazul liderilor-dictatori, prezenți în toate epocile de criză ale istoriei umanității. Formal, liderul este simbolul „salvatorului”, dar, în esență, el este imaginea Supra-Eului personal, represiv, care-și impune autoritatea asupra maselor, ale inconștientului colectiv, autoritate care, în final, va declanșa un conflict violent. Devalorizarea socială va duce la înlocuirea valorilor socio-culturale și moral-religioase cu „ideologiile partizane” care vor fi impuse în mod obligatoriu maselor de indivizi drept unică formă de gândire, așa cum este

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
este grupul social-uman, considerat ca reprezentând Eul colectiv. Acesta se dispune în planul realității prezente. Eul colectiv are două dimensiuni: a) Dimensiunea verticală, structurală, reprezentată prin: Supra-Eul colectiv, sediul valorilor morale, spirituale și culturale, cel care elaborează idealurile grupului social; Inconștientul colectiv, sediul pulsiunilor și al trebuințelor primare ale grupului, cel care elaborează materialul din care se formează conduitele și acțiunile grupului respectiv. b) Dimensiunea orizontală, dinamică, reprezentată prin istoria psiho-socială a grupului, la care distingem următoarele: experiența istorică, respectiv „biografia

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
va permite să înțelegem caracteristicile tipologice ale acestui atât de vast și de polimorf domeniu reprezentat de psihozele colective. Schema de la p. 474 ??? (sus) din ms. exprimă atât structura psihologică a grupului social-uman, reprezentată prin Supra-Eul colectiv, Eul colectiv și Inconștientul colectiv, cât și dinamica sa istorică sau psihobiografia grupului social-uman (trecut, prezent, viitor). La această schemă distingem două „zone” sau „tendințe” de manifestare psiho-socială ale grupului uman respectiv și anume: zona de sublimare psiho-culturală a Supra-Eului colectiv, caracterizată printr-o

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
ale grupului uman respectiv și anume: zona de sublimare psiho-culturală a Supra-Eului colectiv, caracterizată printr-o „întoarcere în trecut”, o reactualizare a evenimentelor, de regulă, psihotraumatizante din istoria psiho-socială a grupului respectiv; zona de descărcare a pulsiunilor psiho-biologice fundamentale ale Inconștientului colectiv, caracterizată în principal, printr-o „proiecție în viitor”, o anticipare a evenimentelor, de regulă reparator-compensatorii ale istoriei psiho-biografice anterioare grupului, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. I. II. I) Zona de sublimare psiho-culturală a Supra-Eului colectiv

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
o anticipare a evenimentelor, de regulă reparator-compensatorii ale istoriei psiho-biografice anterioare grupului, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. I. II. I) Zona de sublimare psiho-culturală a Supra-Eului colectiv („întoarcerea în trecut”); II) Zona de descărcare pulsională a Inconștientului colectiv („proiecția în viitor”). În raport cu această organizare dinamică a grupelor social-umane, pot fi înțelese și clasificate tipurile de psihoze colective. Din cele două scheme de mai sus, se poate deduce în mod logic faptul că avem de-a face cu

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
face cu manifestări psihopatologice colective, diferențiate, în raport cu sursele acestora, și anume, psihoze colective de sublimare și psihoze colective de descărcare, respectiv cele care își au originea în Supra-Eul colectiv și privesc „problemele trecutului” sau cele care își au originea în Inconștientul colectiv și se „proiectează în viitor”. Clasificarea psihozelor colective Informațiile de ordin istoric și studiile științifice dedicate psihozelor colective sunt extrem de numeroase. Ele au însă un caracter predominant descriptiv, dar nu sunt nici clasificate și nici nu li se dă

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
prin conduite de refugiu sau de retragere în trecut. Ele exprimă situații de „închidere colectivă”, rupere de realitatea prezentă cu întoarcere în trecut. Din aceste considerente le vom numi psihoze schizoide. II) Psihozele de descărcare, ce își au originea în Inconștientul colectiv și se caracterizează printr-o acțiune de proiecție colectivă în viitor a grupelor social-umane. În această categorie sunt incluse următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele de descărcare în raport direct cu Inconștientul colectiv, manifestate prin descărcări ale tensiunilor pulsionale

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
de descărcare, ce își au originea în Inconștientul colectiv și se caracterizează printr-o acțiune de proiecție colectivă în viitor a grupelor social-umane. În această categorie sunt incluse următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele de descărcare în raport direct cu Inconștientul colectiv, manifestate prin descărcări ale tensiunilor pulsionale acumulate de masele umane, într-o formă negativă de manifestare a potențialului agresiv. Acestea sunt psihozele de violență. Psihozele expansive sunt manifestări psihopatologice colective dominate de tendințele proiective ale grupelor umane către viitor

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]