10,350 matches
-
preliminare asupra expunerii lui Lamprias. Influențele platonicienetc "Observații preliminare asupra expunerii lui Lamprias. Influențele platoniciene" Răspunsul lui Lamprias, care vine, la rându-i, cu o soluție pentru a explica dispariția oracolelor, ne oferă În același timp o primă teorie a inspirației profetice. Intervenția sa, mai puțin criticată decât cea a lui Cleombrotos, a fost considerată ca fiind „partea filosofică” a dialogului, o Încercare de a da o explicație „rațională” fenomenului oracular. Soluțiile pe care le propune sînt de fapt aplicații a
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Îi are drept garanți pe „profetul Nicandros și pe ceilalți slujitori ai cultului care se găseau acolo” și, la urma urmelor, pe Plutarh Însuși, În calitatea sa de preot la Delfi. Acest eveniment a fost considerat o posibilă sursă de inspirație pentru vestita descriere a delirului pythic făcută de Lucan (De bello civili V, 168-175) și transmisă ca un loc comun la Părinții Bisericii 2. De altfel, faptul că Plutarh prezintă această transă Însoțită de delir, de țipete de nebunie, ca
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
nu e Întru totul pură (katharan), Întocmai unui instrument (organon) bine acordat și armonios, ci suferindă (empathe) și agitată” (437 d). Ideea de puritate este asociată cu armonia muzicală 2. Imaginea organon-ului, a instrumentului este esențială În descrierea procesului inspirației profetice. Aceeași idee o găsim și În De Pythiae... (404 b-405 d). Pentru a sublinia importanța unei krasis adecvate, Lamprias ia ca exemplu delirul bahic, care se manifestă Într-un mod diferit, fiind adesea provocat de muzica de flaut. Semnificativ
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
unui remediu potrivit (pharmakon), În acest caz profeții resimt, fără greș, starea de entuziasm. Dar, când lucrurile nu se petrec astfel, entuziasmul fie nu se produce deloc, fie se produce pe dos, În dezordine și cu tulburare” (438 a). Teoria inspirației profetice din De Pythiae Oraculistc "Teoria inspirației profetice din De Pythiae Oraculis" Povestirea despre moartea Pythiei poate constitui o bună punte de legătură Între teoria lui Lamprias din De Defectu... și cea - mult mai concisă - a lui Theon, din De
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
profeții resimt, fără greș, starea de entuziasm. Dar, când lucrurile nu se petrec astfel, entuziasmul fie nu se produce deloc, fie se produce pe dos, În dezordine și cu tulburare” (438 a). Teoria inspirației profetice din De Pythiae Oraculistc "Teoria inspirației profetice din De Pythiae Oraculis" Povestirea despre moartea Pythiei poate constitui o bună punte de legătură Între teoria lui Lamprias din De Defectu... și cea - mult mai concisă - a lui Theon, din De Pythiae Oraculis, privitoare la fenomenul inspirației profetice
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Teoria inspirației profetice din De Pythiae Oraculis" Povestirea despre moartea Pythiei poate constitui o bună punte de legătură Între teoria lui Lamprias din De Defectu... și cea - mult mai concisă - a lui Theon, din De Pythiae Oraculis, privitoare la fenomenul inspirației profetice. În De Pythiae... citim că sufletul Pythiei servește drept instrument zeului, așa cum propriul ei trup Îi este instrument sufletului. Gândirea zeului Însuși (kath’heauto ) nu ne este cunoscută (adelon). Ea nu ne este accesibilă decât prin intermediul Pythiei. Iată de ce
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
manifestată pentru copiii-medium era de obicei explicată prin puritatea lor sexuală, dar - subliniază Dodds - adevăratul motiv Îl constituia mai buna lor capacitate de autosugestie 3. Deseori a fost susținută ideea superiorității dialogului De Pythiae Oraculis față de De Defectu... În privința teoriei inspirației profetice. Pe de o parte, limpezime și concizie, pe de alta, multă șovăială. R. Flacelière subliniază că De Pythiae... este dialogul care cuprinde adevărata și definitiva teorie a inspirației elaborată de Plutarh. Aici Plutarh renunță la intermediari, fie pneuma, fie
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ideea superiorității dialogului De Pythiae Oraculis față de De Defectu... În privința teoriei inspirației profetice. Pe de o parte, limpezime și concizie, pe de alta, multă șovăială. R. Flacelière subliniază că De Pythiae... este dialogul care cuprinde adevărata și definitiva teorie a inspirației elaborată de Plutarh. Aici Plutarh renunță la intermediari, fie pneuma, fie daimones. Suntem, Într-adevăr, nevoiți să recunoaștem o mai mare rigoare În expunerea lui Theon față de cele ale lui Cleombrotos și Lamprias. Dar scopul nostru nu este acela de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
conducător ce unește conceptual, În mod evident, aceste texte. Oracolele: forma și funcția lor așa cum sunt prezentate În De Pythiae Oraculistc "Oracolele \: forma și funcția lor așa cum sunt prezentate În De Pythiae Oraculis" Pe lângă problema agenților divinației și cea a inspirației oraculare, Plutarh abordează În dialogurile pythice, mai precis În De Pythiae Oraculis, și un alt aspect extrem de important: este vorba despre forma și despre semnificația oracolului ca revelație. Paginile ce urmează vor fi consacrate acestei chestiuni. Vom căuta mai Întâi
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cercetare filosofică. Zeul propune enigme, omului Îi revine sarcina de a le desluși sensul. Concluzietc "Concluzie" În pofida aparentelor divergențe Între punctele de vedere exprimate de Cleombrotos și de Lamprias În De Defectu... cu privire la agenții divinației, În ciuda importantelor diferențe Între teoriile inspirației oraculare expuse În De Defectu... și, respectiv, În De Pythiae Oraculis, lectura celor două dialoguri ne-a dovedit că există o unitate și o continuitate În reflecția lui Plutarh asupra fenomenului oracular. Am văzut cum În ultima parte a intervenției
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Lamprias cele două tipuri de agenți ai divinației - daimonii și pneuma - ajung să „conlucreze”, neexcluzându-se unul pe celălalt. Mai mult chiar, pneuma se vede ea Însăși Învestită cu atributele daimonilor. Aceleași atribute vor constitui puntea de legătură Între teoriile inspirației oraculare din De Defectu... și din De Pythiae... Aspectele esențiale ce definesc, la Plutarh, categoria „daimonicului” - natura mixtă, intermedierea Între două lumi, asocierea cu luna, ea Însăși corp ceresc mixt - se regăsesc În descrierea Pythiei și a stării ei de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Înainte, și ele obișnuiau să se exprime cu precădere În proză. În al doilea rând, (E) oamenii din acele vremuri aveau un temperament dotat de la natură cu o fericită Înclinare spre poezie. Sufletele lor erau pline de ardoare, deelanuri, de inspirații și În ele se Întrevedea o dispoziție care nu avea nevoie decât de un ușor impuls sosit din afară și de o ușoară trezire a imaginației șto phantastikonț 1; nu este vorba, așa cum pretinde Philinos 2, că numai astronomii și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
se Întrevedea o dispoziție care nu avea nevoie decât de un ușor impuls sosit din afară și de o ușoară trezire a imaginației șto phantastikonț 1; nu este vorba, așa cum pretinde Philinos 2, că numai astronomii și filosofii Începeau În mijlocul inspirației să improvizeze În versuri, fiind Înclinați să folosească pe dată limbajul lor obișnuit sub influența beției sau a unei puternice emoții sau a unui sentiment spontan de durere sau de bucurie; nu-i mai puțin adevărat că poemele și cântecele
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
De fiecare dată când avea loc o eclipsă de Lună, ea se prefăcea că atrage astrul În jos prin vrăjitoriile ei3. În ceea ce ne privește, să nu plecăm urechea la spusele celor care pretind că există oracole lipsite de orice inspirație divină sau că ceremoniile cultului sau cele de inițiere Îi lasă pe zei nepăsători. Pe de altă parte, să nu ne lăsăm duși de credința că ei intervin În mod direct În treburile noastre prin prezențași prin acțiunea lor. Să
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Să amânăm deci pentru mai târziu studiul acestor chestiuni, precum și al celei propuse de Filip În privința identificării Soarelui cu Apollo”1. Cuprinstc " Cuprins" Studiu introductiv. Concepția despre oracole În Dialogurile pythice (Smaranda Bădiliță) 5 Introducere 5 Daimonii și oracolele 12 Inspirația oraculară 32 Oracolele: forma și funcția lor așa cum sunt prezentate În De Pythiae Oraculis 48 Concluzie 57 Notă asupra ediției În limba română (Adelina Piatkowski) 61 Despre E de la Delfi (De E apud Delphos) 63 Notă introductivă (Adelina Piatkowski) 65
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
o idee referitoare la un produs, proces sau sistem, care aduce un proces de noutate și progres în raport cu stadiul cunoscut al științei și tehnicii mondiale și care nu a fost brevetată până în acel moment. A realiza o invenție înseamnă ceva inspirație, dar mai ales colosal de multă muncă și, practic întotdeauna, presupune o cunoaștere temeinică a domeniului. Conform Legii nr. 73/1993, o invenție se definește ca fiind o creație care trebuie să îndeplinească trei atribute fundamentale: 1.să aibă caracter
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
un proces sistemic, general, care parcurge următoarele faze<footnote Iancu, Șt., „Conceptul de sistem național de inovare, o prioritate mondială românească”, Revista română a inovării, Nr. 1, 2008, p. 30. footnote>: conceperea unei idei, fundamentată științific (generată de spirit creativ, inspirație, copiere, cercetare-dezvoltare); transpunerea industrială sau organizatorică printr-un parteneriat calificat cercetare-industrie (preferabil cu industria privată), ceea ce implică finanțare și un nou proces tehnologic, o nouă formă de prezentare, o nouă structură funcțională, o nouă formă organizatorică, noi metode de gestiune
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
1970 existau următoarele formații artistice la nivel de comună: cor, dansuri populare, brigăzi artistice, teatru și grup vesel. Acestea au existat până prin anii 80. În repertoriul corului, în afara cântecelor impuse de propaganda comunistă, au existat și cântece neaoș românești, de inspirație populară, dar și cântece patriotice, care ne-au însoțit istoria: „Imnul eroilor”, „Pe-al nostru steag”, „Pui de lei”, „Ciobănașul” ș.a. Tinerii remarcați atunci pentru participarea la formațiile artistice, amintim pe: Costică Guțu, Sofia Sofrone, Dumitru Chirilă, Maria Avram, Maria
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cuțit ca să te tai,/ Să văd în tine ce ai". Doinele sau cântecele de jale au ca temă sentimentele de dragoste, dorul, suferința, căsătoria nefericită, copilul cu mamă vitregă, copilul crescut de cioban. Natura înconjurătoare a servit ca izvor de inspirație pentru cei ce-și cântau dorul și jalea. Alexandru Aruxandei și Letiția Obreja sunt cunoscuți pentru originalitatea cu care interpretează melodiile populare locale. Pe scena Căminului cultural Oncești, cu deosebită originalitate s-au jucat spectacole folclorice precum "Șezătoarea" și "Claca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prin salcâmerii, unde vulpile și- au săpat galerii, și-au găsit și ele un toponimLa Vulpăria lui Roșu. La Budăi și La Izvoare indică locuri cu surse de apă. Vegetația predominantă dintr-un anumit loc a reprezentat o sursa de inspirație pentru toponime cu ar fi: Valea Sălcii, La Nuci, În Rugărie. Toponimul „Colinele Tutovei” derivă de la Tutova, cu sensul de lent, leneș (în limba bulgară cuvântul „tutav’’ semnifică ceva lent, indolent, leneș), ceea ce se potrivește cu aspectul domol al Colinelor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Sălcii, La Nuci, În Rugărie. Toponimul „Colinele Tutovei” derivă de la Tutova, cu sensul de lent, leneș (în limba bulgară cuvântul „tutav’’ semnifică ceva lent, indolent, leneș), ceea ce se potrivește cu aspectul domol al Colinelor Tutovei. Trecutului îndepărtat aparțin toponimele de inspirație istorică, care ne informează despre mediul înconjurător, de exemplu „Dealul Bărboasei”. Cele antroponimice sunt de factură mai recentă, fiind consecința intervenției omului ca individ sau ca și colectivitate: La Livada, Iazul lui Lehănceanu, La Podul Morii, La Baraj, La Huștiu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Clark Layman Book, edited by Jeffrey Helterman, University of South Carolina and Jerome Mitchell, University of Georgia, The Gale Group, 1994, pp. 127-130 passim. 5 „Poeți francezi, precum Guillaume de Machaut sau Eustache Deschamps, s-au dovedit o sursă de inspirație în perioada tinereții [lui Chaucer, n. n.] și primele sale poeme, Cartea Ducesei și Divanul păsărilor au o solidă bază de inspirație franceză.” (trad. n.) Dictionary of Literary Biography, volume 146: Old and Middle English Literature, ed. cit., p. 130. Liricii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pp. 127-130 passim. 5 „Poeți francezi, precum Guillaume de Machaut sau Eustache Deschamps, s-au dovedit o sursă de inspirație în perioada tinereții [lui Chaucer, n. n.] și primele sale poeme, Cartea Ducesei și Divanul păsărilor au o solidă bază de inspirație franceză.” (trad. n.) Dictionary of Literary Biography, volume 146: Old and Middle English Literature, ed. cit., p. 130. Liricii francezi contemporani celor doi scriitori cultivau o poezie decorativă, artificială și aveau un stil căutat. Geoffrey Chaucer și Giovanni Boccaccio sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de la vârsta de paisprezece ani până la douăzeci și opt, în regatul Napolelui, un fel de locus amoenus, îmbibat de o eleganță aristocratică, veselie, exuberanță, dar și un vădit interes pentru cultură. Orașul acesta a fost primul imbold, dar și prima sursă de inspirație pentru scriitorul italian. Aici a putut cunoaște operele anticilor latini, studiind în grandioasa bibliotecă a regelui Robert de Anjou. L-a avut ca profesor de drept pe Cino da Pistoia, în același timp poet și prieten al lui Dante Alighieri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
studiind în grandioasa bibliotecă a regelui Robert de Anjou. L-a avut ca profesor de drept pe Cino da Pistoia, în același timp poet și prieten al lui Dante Alighieri. Dante a fost pentru Boccaccio primul model, prima sursă de inspirație, iar peste ani, Francesco Petrarca avea să mărturisească în legătură cu impactul pe care l-a exercitat în existența lui Boccaccio autorul Divinei Comedii, într-una din epistolele sale, că a reprezentat „primus studiorum dux et prima fax”11 a studiilor boccaccești
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]