5,276 matches
-
spirala spiritului, dintre teză și antiteză. Sinteza de apolinic și dionisiac, aspirația către absolut și experiența intensă, orgiacă, a trăirii, tensiunea dintre un acolo, sus și un aici, jos se vor dovedi extrem de fecunde pentru lirica barbiană. Un poem se intitulează chiar Nietzsche, un altul, Panteism, se încheie cu două versuri definitorii („Cutremurând vertebre de silex ori granit, / Va hohoti, imensă, Vitala Histerie”); sufletul universal vorbește - și se exprimă - prin glasul „munților” (soliditate, „supremă încordare de granit”), al „lavei” (fluid solidificat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
sumă de personalități, unii însfințiți pentru faptele lor, originare din spațiul de etnogeneză românesc; strămoși ai noștri, prin urmare. Misionari și teologi de vocație ecumenică la Dunăre și Mare în primele șase secole creștine. Considerații istorice și teologice - cum se intitulează cartea de față, este scrisă în același spirit cu care autorul ne-a obișnuit: soliditatea documentației, multitudinea surselor, cursivitatea textului, analiza modernă, interpretarea în spiritul ecumenicității operelor teologice respective, relevarea semnificației și a actualității cugetărilor sfinților, a dimensiunii spiritului lor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
vaste arii europene, printr-un misonarism autentic și martiric. Misionarismul teologilor daco-romani de vocație ecumenică rămâne pilduitor pentru generațiile de clerici și teologi creștini care se vor succeda pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu. Am încredințarea că volumul de față, intitulat Misionari și teologi de vocație ecumenică la Dunăre și Mare din primele șase secole, va fi primit cu bunăvoință și interes de către teologi, credincioșii din parohii și alte categorii de cititori, care vor putea aprecia râvna, știința și mai ales
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ecumenic al prezenței Logosului în lume. El luminează, întărește, conduce, dă odihnă, aduce pacea și stinge văpaia patimilor prin Crucea Sa. 3. Dumnezeu Duhul Sfânt. Celei de a treia Persoane a Sfintei Treimi, Sfântul Niceta i-a închinat un tratat, intitulat Despre Sfântul Duh și care se încadrează în vasta operă de apărare a Persoanei Sfântului Duh față de învățăturile greșite ale macedonienilor și ale susținătorilor lor. La opera de apărare a dumnezeirii Sfântului Duh în fața ereziilor au luat parte numeroși Părinți
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
la Iași, neregulat, între 18 martie 1934 și mai 1938, cu subtitlul „Organ al Asociației studenților creștini-centrul Iași”. Condusă de un comitet, publicația îl are ca redactor responsabil pe Alecu Tomescu Băltești. Într-un scurt articol-program din numărul 2/1934, intitulat Ce vrem?, revista se autodefinește ca purtătoare a unui mesaj moral înnoitor pentru tânăra generație. Deși declară că nu „vrea” politică, G.s. manifestă o puternică orientare antidemocratică și naționalistă, cu unele accente antisemite, comune și altor publicații de dreapta din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]
-
eliminând metodic o rezistență net inferioară din toate punctele de vedere (Pop: 2002, 91). În aceeași zi în care fusese declarată neutralitatea Ungariei, prim-secretarul János Kádár anunța formarea unui nou partid comunist, pe ruinele fostului PMM. Acesta va fi intitulat Partidul Socialist Unit Maghiar (PSUM), chemând în rândurile sale "muncitori, țărani, și intelectuali" în vederea "luptei pentru viitorul socialist al poporului nostru". Noua formațiune politică solicita "depășirea pericolului unei nefaste contrarevoluții" și chema în ajutorul guvernului sprijin extern (Zinner: 1956, 464-467
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dispus să ofere niște concesii la acest capitol, fără a renunța însă la ideea principală: "ar fi foarte util ca noi să ne adunăm pentru o zi, să spunem, în Polonia sau la București; nu este neapărat nevoie să o intitulăm consfătuire, ci doar să facem un schimb de păreri și să analizăm sensul evenimentelor care au loc și să ne coordonăm pașii politici și practici în această problemă". Deoarece o astfel de întâlnire nu ar fi necesitat emiterea unui "document
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
comuniști. Această teamă a Partidului poate fi identificată chiar din momentul în care se proiecta înființarea Securității. În 10 iulie 1948 Secretariatul C.C. al P.M.R. a luat în discuție reorganizarea Direcției Generale a Siguranței Statului. Concret, aceasta urma să fie intitulată Direcția Generală a Securității Poporului (D.G.S.P.), structura sa fiind adaptată noilor dimensiuni și obiective ale luptei de clasă. Din procesul-verbal al ședinței din 10 iulie 1948 transpare preocuparea partidului comunist de a-și asigura un control cât mai deplin asupra
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
f? cut �ntr? un stil pe care europenii �l numesc �corect�. Concizia prezent? rîi v? dea o ostilitate rece: �Vi? l prezint pe d-l�Iorga, care v? va ? ine un curs de istorie�90. Cursul de deschidere al lui Iorga era intitulat Conceptul actual privind geneză istoriei. Pe parcursul a zece ani, Iorga �i c�? tigase de partea lui pe studen? i. Sloganul la mod? era scurt: �Cu Iorga sau cu Maiorescu! � Dac? pe la 1904 majoritatea studen? ilor erau iorghi? ți aceasta se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a celebrit?? îi, ci (mai cur�nd) de �ndeplinire a unei datorii formidabile ? i esen? iale fă?? de ? ara (oricui), f? r? s? te a? țep? i la vreo r? splat?. N. Iorga Iorga a ezitat mult �nainte de a?? i intitula cel de? al doilea volum al autobiografiei sale Lupta 1. A consacrat o carte acestui subiect, G�nduri ? i sfaturi ale unui om că oricare altul 2, resping�nd acuză? iile c? �ncerca s? devin? un apostol. C�ț de adecvat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
probleme istorice, politice ? i literare. Iorga p? rea s? se identifice cu na? iunea rom�n? prin numele ziarelor ? i a editurii sale. Virtu? ile intelectuale pe care le revendică s�nt ilustrate de numele altor publică? îi ale sale: ?i? a intitulat ziarul literar �Drum drept� iar forumul na? ionalismului s? u cultural �Cuget clar�. Culegerea de articole scrise pentru ziarul �Epoca� publicate sub form? de carte a fost intitulat? Cuvinte adev? rate. Care este oare motivul pentru care �Neamul rom�nesc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
revendică s�nt ilustrate de numele altor publică? îi ale sale: ?i? a intitulat ziarul literar �Drum drept� iar forumul na? ionalismului s? u cultural �Cuget clar�. Culegerea de articole scrise pentru ziarul �Epoca� publicate sub form? de carte a fost intitulat? Cuvinte adev? rate. Care este oare motivul pentru care �Neamul rom�nesc� nu a devenit niciodat? un ziar de larg? circulă? ie? 70 La această au contribuit personalitatea, temperamentul ? i lipsa de sim? practic ale lui Iorga. De? i voia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la universitate, slabă preg? țîre a facult?? ilor, extinderea favoritismului ? i alte lacune din �nv??? m�nt (cum ar fi lupta pentru putere abia deghizat? din cadrul facult?? ilor). Iorga lansase multe dintre aceste acuză? îi �ntr? un articol din 1890 intitulat Cursurile de admira? ie reciproc? , scris cu o candoare dezarmant? , f? r? eufemisme, pentru c? �ipocrizia nu duce la nimic bun, iar eufemismele nu ascund nimic�. Au urmat contra? atacurile. Iorga a replicat printr? o serie de articole: �Opiniile primejdioase
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r? nit? �. Iat? ? i cuvintele lui de �ncheiere: ��n centrul luptei noastre s? a aflat cultură na? ional?! Fondatorul ? i directorul �Neamului rom�neasc�: Nicolae Iorga�161. Av�nd �n vedere toate acestea, evenimentele din 13 martie 1906 erau inevitabile. Iorga ? i?a intitulat cronică: Lupta pentru limba rom�neasc? 162. Prin 1906, Iorga a condamnat �n mai multe r�nduri reprezenta? iile teatrale �n limba francez? de pe scenele rom�ne? ți; tuna ? i fulgera �mpotriva frivolei Madam Flirt 163. Era �mpotriva frivolit?? îi �n egal? m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga, admirator aproape f? r? rezerve al Statelor Unite, avea toate motivele s? exulte. Titlul editorialului s? u era: America lui La Fayette vine �n ajutorul Fran? ei martirizate. America �? i va pune industria la dispozi? ia Alia? ilor. �n alt editorial, intitulat Misiunea Americii, Iorga ? i?a exprimat �nalta opinie asupra ? elurilor r? zboiului american ? i mai ales fă?? de sus? inerea de c? tre Pre? edintele Wilson a principiului autodetermin? rii93. Pentru frontul de vest, intrarea �n r? zboi a Statelor Unite nu putea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tr? iesc acolo �n? eleg ce �nseamn? acest lucru. Temperamentul s? u era aproape incompatibil cu democra? ia. Era teoretic de acord cu necesitatea criticii, dar, practic, ego? ul s? u era incapabil s? accepte critică. Unul dintre editorialele sale era intitulat Cine are dreptul s? m? judece? �n care explică limpede c? , �ntr? o democra? ie, oricine are dreptul s?? i judece pe ceilal? i, dar nu era de acord cu acest lucru, replic�nd: �Dar nu a? a!� Numai oamenii cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
referea la ea, numind? o �un Sabat al vr? jitoarelor pentru omenire�, ad? ug�nd c? �nici m? car �ntunecatul Ev Mediu nu a g? sit omenirea �ntr? o stare at�ț de jalnic? cum este cea de acum�1. Iorga ? i?a intitulat cel de al treilea volum al autobiografiei sale, care trata perioadă interbelic? , Spre �nseninare, spre �n? l?îmi limpezi ? i �nsorite. Această eră dorin? a fierbinte a unui om trecut de 60 de ani dup? o lupt? de o via??. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�nilor transform? chiar ? i r? m�nerile �n urm? �n oportunit?? i ? i reu? e?te �ntotdeauna s?? i fac? s? r? m�n? �n picioare, ceea ce scap? uneori capacit?? îi de �n? elegere a occidentalilor. A?a cum am v? zut, Br? tianu ? i?a intitulat cartea O enigm? ? i un miracol istoric: poporul rom�n. Este adev? raț c? �n timpul Evului Mediu (mai ales �n perioadă domină? iei otomane) au avut loc numeroase migra? îi ale popoarelor balcanice ? i un flux de valahi din Macedonia ? i Albania spre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ce tradi? ionalul Minister de Externe preferă s? aib? rela? îi cu Rom�nia pe c? i oficiale. Hitler promova interesele na? ionale ale Germaniei, �ncerc�nd din aceast? perspectiv? s? arbitreze diferitele tendin? e. Sud? estul Europei (ierarhia nazist? �l intitula S�dostraum) era o surs? de materii prime, Rohstoffszone, pentru Hitler. (Rom�nia avea petrol). Geopolitică nazist? se baza pe recunoa? terea acestui fapt. �n ciuda acuză? iilor lui Carol cum c? �Legiunea este o agen? ie german? aflat? �n soldă Germaniei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
continuă afirm�nd c? po? i spori m? rimea ? i trupul lui Behemoth, dar acesta nu va fi �n stare s? poarte �nc? rc? tură. �n toamnă lui 1939, Iorga a inaugurat �n �Neamul rom�nesc� un serial reluat de alte mari cotidiene intitulat Originile statelor mici. A ini? iat ? i o serie de conferin? e la radio, despre �Viitorul statelor mici�. Esen? a acestora constă �n faptul c? practic patru state conduc Europa, dar principiul na? ionalit?? îi trebuie ap? raț. Cu toate acestea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s?riț� (Bizan? ul). Datorit? contactului lor permanent cu Bizan? ul, ei au p? strat vie Romă antic? ? i mo? tenirea român?. Reprezent�nd astfel echilibrul moral, rom�nii au contribuit la consolidarea na? iunilor �nconjur? toare. Primul volum este intitulat Str? mo? îi care i? au precedat pe români, iar cel de al doilea, Amprenta Romei. Urmeaz? apoi �ntemeietorii ? i (mai important) cel de al patrulea, numit Oamenii ? inutului, care este cel mai controversat dintre toate, deoarece se ocup? de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Revolu? ionarii, care se ocup? de antecedențele anului 1848, de acest an al revolu? iei ? i de urm? rile lui. Ultimul volum este alc? tuit din dou? c?r? i, aduc�nd istoria Rom�niei p�n? la mijlocul anilor �30. Prima este intitulat? Unificatorii, �n care Iorga analizeaz? procesul ? i personalit?? ile care au contribuit la realizarea unit?? îi na? ionale. Cea de a doua, �ntregitorii, �i descrie pe �ntregitori�. Scriind despre el (? i despre cumnatul s? u, Ion Bogdan) ? i despre bunul s? u prieten
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu ajut? la supravie? uire. Toat? m?re? ia să ca istoric ? i intelectual, dragostea lui pentru Rom�nia ? i chiar ? i integritatea să au fost anulate �n politic? de personalitatea să nonpolitic?. A fost oare Iorga democrat? Partidul lui era intitulat Partidul Na? ionalist Democrat. S?ar putea presupune c? , pentru Iorga, democra? ia se sf�r? ea acolo unde �ncepea na? ionalismul. Iorga respectă democra? ia ? i admitea sistemul politic predominant �n ?? rile prietene ? i aliate ale Rom�niei. El ? tia de ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
copil? resc c�ț ? i barbar�. Petre ? urlea, Nicolae Iorga �n via? a politic? a Rom�niei, Bucure? ți, 1990, p. 66 224 �Neamul rom�nesc�, 19 aprilie 1910. �n Polonia, Partidul Na? ional-Democrat al lui Român Dmowski (�Endecja�) nu s-a sfiit s? se intituleze �democrat�, �n ciuda puternicului s? u totalitarism, a violentului s? u antisemitism ? i a Catolicismului s? u obscurantist. Dmowski era lipsit de scrupule ? i de principii, astfel c? a avut mai mult succes �n politic? dec�ț Iorga 225 �Neamul rom�nesc�, 13 ianuarie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
susține în mod democratic procesul de planificare. Modelul Sork (2000)tc "Modelul Sork (2000)" Sork propune o abordare a programării bazată pe întrebări: a pune întrebări și a răspunde pot duce la decizii și la programe mai bune. Modelul se intitulează „Elemente de bază pentru planificarea unui program”. Fiecare element reprezintă un grup de întrebări pasive, decizii și acțiuni implicate în planificarea programelor. Elementele modelului sunt următoarele: analiza contextului și a comunității celui care învață; explicarea și concentrarea asupra planificării; clarificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]