6,649 matches
-
grave conotații negative: pasivitate, pericol, umbră, nebunie, identificare cu natura care prin mine pune în pericol cultura/civilizația. Este vorba, desigur, despre întreaga serie de opoziții masculin-feminin: logos versus liniște, sau și mai rău, lipsă de logică, incoerență; rațiune versus intuiție; logică versus vis/reverie, sau și mai rău fantasmagorii, cu alte cuvinte aiureli periculoase. Nu este nevoie să continui. Problematica este arhi-cunoscută de cei care se ocupă de studiile de gen și de feminism. O întreagă teorie și critică literară
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
un capital de neîncredere și devalorizare 3, întreținut prin modele de educație și socializare diferențiată, în fapt polarizată și ierarhizată în termeni de superior-inferior, pozitiv-negativ, puternic-slab. Astfel, învățăm, generații la rând, că atributele aparținând registrului feminin de exprimare (blândețea, empatia, intuiția, sensibilitatea, emoția, grija, cooperarea, modestia ș.a.) sunt slăbiciuni, în timp ce atributele masculine/bărbătești (forța, curajul, raționalitatea, voluntarismul, combativitatea, agresivitatea, duritatea, egocentrismul, competiția, riscul ș.a.) sunt calități. De aceea, într-o cultură machistă 4, putem asista, aparent paradoxal, la emanciparea femeilor după
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în extensie fie în poziție șezând, fie din culcat ajută la ridicarea vălului palatin; Deformările interfonemice se exprimă prin transformarea unei vocale în altă vocală sau obținerea unor profile sonore intermediare. Recuperaționistul trebuie să aibă un auz exersat și o intuiție kinetică corectă pentru depistarea mecanismului principal de deformare articulară. Principalele măsuri sunt corectarea poziției limbii folosind o spatulă, corectarea poziției mandibulei și buzelor. Poziționarea corectă se realizează prin imitație în oglindă și utilizând planșe, scheme sau softuri computerizate de simulare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
semnul întrebării mecanismele imitației. Moda iese din uz nu datorită "cascadei imitației", ci datorită nevoii de a elabora noi mode consonante direcției gustului colectiv. Prin urmare, prestigiul social al elitelor nu se recunoaște după ostentația simbolurilor de clasă, ci după intuiția membrilor elitei cu privire la direcția gusturilor colective. Difuzarea modei nu mai este un proces pe verticală, declanșat de stratificarea socială, ci o spirală constituită deopotrivă de selecțiile colective ale inovatorilor, elitelor și adepților modei. Deși teoriei selecției colective i s-a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
chrysos" - aur și „kolla„ - lipici (i se mai spune clei de aur), o aluzie la denumirea materialului folosit pentru a suda aurul, utilizată pentru prima oară de către Theophrastus În anul 315 Î.Hr. Crisocolul este asociat cu liniștea și pacea, intuiția, răbdarea. Cuprul se găsește În corpul uman 0,0004 % , iar plasma umană conține o cantitate de cupru 0,70-1,40 mg/l. ...Un exces de cupru poate determina scăderea nivelului de zinc din corp, producând insomnii, căderea părului și depresii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
plecînd în discuție de la considerente de pedagogie generală, interrelaționată cu psihologia, logica, etica și estetica, în legătură cu care pune în discuție conceptele transversale logico-lingvistice de „noțiune, judecată, proces, (raționament), inductiv, deductiv, analiză, sinteză, clasificare, definiție” (Fl. Ilioasa, 1939: 16), psihologico-literare de intuiție, apercepție, imaginație, memorie; estetico literare de altruism, optimism, pesimism etc., întregul capitol fiind de fapt o prezentare a principalelor concepte cu care ar trebui să opereze profesorii și pe care ar trebui să le urmărească în formarea atitudinilor elevilor. În ceea ce privește
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
adevăratelor limbaje și „programe”, care stau la baza programării informatice. Referindu-ne la elementele de noutate conceptuală, din bibliografia de referință, am putut observa că există unele achiziții, care astăzi apar moderne fiindcă au făcut mai evidente anumite stări și intuiții care nu primiseră concretizări atât de sistematice. Aducem aici, în discuție două aspecte: I. Principiile învățământului programat, discutate de I.D. Lăudat 1. principiul pașilor mici, care corespund succesiunii logice a cunoștințelor; 2. principiul participării active, derivat din imperativul parcurgerii fără
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Comunicări susținute la sesiunea centrală a Lecturilor pedagogice, decembrie, 1956), București, E.D.P., 1957, p. 26-62. [9] UNELE PROBLEME ALE MUNCII INSTRUCTIV-EDUCATIVE, M.î. și Culturii, Institutul de științe pedagogice, București, 1957. [10] ZANKOV, I., [sub redacția], Interacțiunea dintre cuvînt și intuiție în procesul de învățămînt, E.D.P., 1957. 1958 [1] BELDESCU, G., Raportul dintre ortografie și ortoepie, în vol. Probleme de metodică (Institutul de științe pedagogice), Editura de stat didactică și pedagogică, 1958. [2] BERCA, ION, Organizarea repetării în formarea concentrică a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
stabilește ce este legitimitatea? Legitimitatea este legitimată în cadrul unui discurs; astfel că trebuie să aflăm cine conduce (sau controlează) discursul pentru a descoperi cine deține puterea dincolo de orice discuție asupra legitimității puterii. În prima instanță aș tinde să merg pe intuiția lui Marx: capitalul. Însă și el depinde de jocul convențiilor sociale (pe care, e drept, acționează să le permanentizeze în sensul dorit). Cred însă că puterea este dependentă de dorința de putere (Nietzsche). Deslușirea structurilor acestui impersonal poate să ne
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
concurența. Biruința omului împotriva Naturii dă seama de un asemenea mod de a fi. Succesul unei demonstrații este dat de imaginea de coeziune socială în jurul unor idei sau dorințe pe care ea o creează în fața celor împotriva cărora se îndreaptă. * Intuiția lui Nietzsche este confirmată de psihologia socială: regulile societății actuale sunt făcute de cei slabi pentru a-și maximiza posibilitățile de perpetuare. Numai că ideea este valabilă în planul axiologic al evoluției, nu și în ce al umanității. Rămâne doar
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
noul chip al lumii ce stă sub semnul lui "Cât?" și "Pentru ce?" Chiar și timpul cade pradă acestor criterii de evaluare. * Instituirea omului ca fundament pentru tot ceea ce există începe odată cu metoda lui Descartes, cu organizarea cunoașterii pornind de la intuițiile cele mai simple, ordonate apoi după reguli. Din acel moment punctul de plecare (și capătul final) îl constituie omul, renunțându-se la contextul metafizic, la Dumnezeu ca măsură a tuturor lucrurilor. * Științele socio-umane nu vor scăpa nicicând de experiența traumatizantă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
operezi cu numere, suprafețe, volume etc., cât prin ceea ce aduc ele în mod indirect. Să gândim matematica sub forma unui instrument de gândire, să-i vedem influența asupra instrumentelor de gândire. Este vorba de modelarea anumitor conexiuni, putând considera că intuiția își capătă formele și din modelele matematice. Preluând o idee a unui autor, s-ar putea ca în momentul în care cunoaștem semnificația lui "2", a semnului "+", a lui "2" (iarăși) și a semnului "=" automat avem semnificația lui "4", ea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
al societății și încep opreliștile pe care ea le exercită împotriva libertății individuale? Altfel spus, nu cumva societatea contemporană este mult prea prezentă în viața persoanei? Poate avem nevoie de noi granițe între individ și societate. Vârsta aduce cu sine intuiția puținului timp scurs de la începutul omenirii; distanța față de strămoși se scurtează în mod semnificativ, nu dintr-o unire cu ei așteptată odată cu moartea, ci dintr-un sentiment de apropiere pe care ți-l dă noua raportare la timp. Diavolul constituie
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
menită să ascundă momentele de prostie, el fiind scuza ideală pentru proști. De câte ori rostim formula "Și-a băgat Dracul coada!" atunci când ceva nu merge dintr-o lipsă a noastră de cunoaștere?! Însă putem gândi în modalitatea aceasta atunci când avem o intuiție a posibilității lucrului făcut altfel, conștiința unei variante diferite, admiterea faptului că am fi putut face lucrurile mult mai bine sau altcineva le-ar fi putut rezolva într-un mod mult mai reușit. Ceea ce înseamnă o recunoaștere implicită a prostiei
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
toate acestea spun nu „analizei psihologice” și procedeelor predilecte subordonate ei: recursul la ele le-ar falsifica „lumii” și eroinei din Baltagul mentalitatea, imaginea, tonalitatea, cărora astfel de procedee nu li s-ar potrivi, resimțite ca străine lor, de către cititor. Intuiția și inteligența artistică i-au „dictat” lui Sadoveanu, artei sale, o altă abordare a necesarei dimensiuni interioare a prezenței personajelor în structura epicului din Baltagul. Momentul închinării la icoana sfintei Ana, în mănăstirea Bistrița, e unul de vârf pe linia
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
Cioculescu și Vladimir Streinu, în pofida diferențierilor de structură temperamentală, de putere expresivă și a rezultatelor concrete în planul exegezei critice, merg umăr la umăr în considerarea operei din unghi estetic, bizuindu-se pe o vastă cultură, pe bun gust și intuiție, probând o exemplară „transparență” (maiorescianăă față de literatura ce se făurea sub ochii lor, respingând hotărât nonvalorile. Ei tind necontenit spre obiectivare, reliefându-și permanent marea încredere în valorile spiritului. Notele deosebitoare nu fac decât să ilustreze diversitatea în unitate, sub
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
a-l micșora și mai ales a-l denatura.”1 Scriitorul este un clasicizant - atribut definitoriu pentru opera redactată la amurgul existenței: „Odobescu aspiră la antichitatea mai ales elenă în orice pagină pe care o scrie către sfârșitul vieții”2. Intuiție exactă a spiritului odobescian, al iubitorului de clasicități, livresc, erudit, cizelat și calofil, de o seducătoare și fascinantă alcătuire barocă. Personalității marcante a lui Titu Maiorescu, Vladimir Streinu îi consacră în volumul Clasicii noștri nu mai puțin de șase studii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
acopere amănuntul individual, apar, cu o solemnă gravitate, numai contururile inițiale ale Creațiunii : patetismul omenesc și particular dispare în ideea existenței tragice, farmecul iubirii - în finalitatea ei, unitatea - în sumă, iar peisajul - în spectacolul neschimbat, al eternității însăși.”1 Profunde intuiții critice! Respingând cu argumente solide cea de-a doua prejudecată, Vladimir Streinu scrie rânduri pătrunzătoare despre un Eminescu ce „a fost și este încă un poet dificil.”2 Cauzele accesibilității relative a poetului sunt două și este instructiv să constatăm
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ca Eminescu, ca poet mare (...Ă de la bun început...” 2. Dealtfel, nu este foarte important a stabili un prag calendaristic exact al încheierii perioadei de debut. Esențial este - în opinia criticului - „să știm care poezie anume, strângând într-o singură intuiție elementele care specifică pe Eminescu ca poet universal, îi conține embrionul viziunii lui poetice.”3 Altfel spus, trebuie cercetată acea poezie care „încadrată cronologic între bucăți de debut, seamănă mai puțin cu acestea și mai mult cu opera viitoare, tipărită
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Despre Viața lui Mihai Eminescu și despre cele trei volume (din cele cinci plănuiteă din Opera lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, Vladimir Streinu scrie în 1935. Cu privire la biografia călinesciană criticul are aprecierile cele mai călduroase. G. Călinescu a avut intuiția suverană a vieții poetului: „Frumusețea este a imaginii concepute prescriptic și acreditată prin talent literar și selectarea expresivă de material istoriografic corespunzător.”1 Exegezei îi găsește în schimb cusururi multiple, unele semnalate nedrept. Descrierea ineditelor eminesciene este socotită, cu suficiență
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
cu o maximă-paradox: „... e un stil propriu materiei neorganizate pe care o cercetează.”4 Vladimir Streinu a cercetat critic întreaga operă sadoveniană, privită în detaliu și din perspective panoramice, neezitând să proclame geniul scriitorului. Profunzimea unor judecăți egalează în pătrundere intuiția călinesciană: „Sub felurimea și bogăția operei sadoveniene, la mai mare adâncime decât formele ei aparente sau deshumabile cu ușurință, zace stratul granitic al clasicității scriitorului. Naturalismul descriptiv, individul trăitor 1 Pagini de critică literară, vol. II, p. 187 2 Pagini
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
făcut încercări - reușite - de apropiere de proza unor autori tineri din anii ’60. După o suită de notații succinte, ca să nu spunem, sumare pe marginea volumelor lui Marin Preda, Întâlnirea din pământuri, Moromeții și Risipitorii, criticul conchide, cu o justă intuiție asupra viitorului : „Cu observația lui realistă și stilul sobru în puterea de evocare, Marin Preda reprezintă pentru literatura română o rezervă asigurătoare a epocii noastre contemporane.”2 O anticipație la fel de fericită - în cazul lui D. R. Popescu: „Autor până acum
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
literară, vol. I, p. 183 2 Pagini de critică literară, vol. IV, p. 156 3 Pagini de critică literară, vol. III, p. 138 66 La Ion Lăncrănjan (Cordovanii, ediție și lectură nouăă se recunosc „ca virtuți creatoare aptitudinea realistă și intuiția omului în grup.”1 Imaginea despre criticul Vladimir Streinu n-ar fi completă dacă nu neam referi și la un alt compartiment al activității sale exegetice, acela în care comentează cărțile confraților întru critică, ale criticilor, istoricilor literari și eseiștilor
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
impune ca forță cotropitoare. Valoarea permanentă la care țintește și ajunge temperamentul lui critic este monumentalul, totdeauna evident prin materia multă și aprins până la urmă atât de amănuntul scăpărător, cât și de însuși stilul cantității. În limitele monumentalului, afirmațiile critice, intuițiile, impresiile, asociații, disociații, referința erudită, paradoxul, raționamentele, sofismele și mai cu seamă metaforele sar unele asupra altora, se încalcă, se asupresc, se acopăr și reapar, luptându-se încolăcit și alcătuindu-se astfel într-o impunătoare arhitectură de stil baroc. Asia
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Marcel Proust.”2 În studiul Baudelaire-comemorativ, Vladimir Streinu surprinde marele paradox al existenței baudelairiene: biografia scandaloasă a omului Baudelaire a întunecat mult timp receptarea adecvată a unei opere geniale. Cât privește criticul de artă, acesta și-a depășit contemporanii prin intuiție, gust, profunzime, studiile sale egalând în valoare creațiile nemuritoare din Les fleurs du mal: „Abia în zilele noastre avea să se vadă că nu Sainte Beuve, nu Taine și nici cu atât mai puțin Brunetière fusese esteticianul și criticul secolului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]