149,721 matches
-
I, nr. 492 din 2 iulie 2014, paragraful 13). De asemenea, Curtea Constituțională a statuat că accesul liber la justiție, consacrat de art. 21 alin. (1) din Legea fundamentală, nu se referă exclusiv la acțiunea introductivă în primă instanță de judecată, ci și la sesizarea oricăror altor instanțe care, potrivit legii, au competența de a soluționa fazele ulterioare ale procesului, așadar, la exercitarea căilor de atac, deoarece apărarea drepturilor, a libertăților și intereselor legitime ale persoanelor presupune, în mod logic, și
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
justiție. ... 7. Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, iar soluția legislativă consacrată de art. 55 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 este neconstituțională. Instanța de judecată apreciază astfel că textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 21, 24 și 129 din Constituție, întrucât prin eliminarea controlului judiciar al hotărârilor pronunțate în fond se aduce atingere dreptului la un proces echitabil și, în special, dreptului la apărare
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
pentru exercitarea acestui drept fundamental, reglementând sistemul de remedii, și, astfel, pentru soluționarea contestației, persoana care se consideră vătămată se poate adresa: (i) fie pe cale administrativ-jurisdicțională Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor; (ii) fie pe cale judiciară instanței de judecată, potrivit art. 4 din Legea nr. 101/2016. “ ... 14. Raportat la criticile formulate în cauză, Curtea reține că art. 55 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 482
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 29 aprilie 2020, prin care instanța de contencios constituțional a constatat că dispozițiile criticate sunt constituționale, întrucât „acestea sunt norme care stabilesc o procedură specială, derogatorie, privind termenele de judecată și modalitatea administrării probelor în cazul judecării cererilor referitoare la contractele de achiziție publică. Modalitatea în care au fost reglementate aceste dispoziții este o opțiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și urgente, adaptată raporturilor
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
exemplu Decizia nr. 1.554 din 6 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 8 martie 2012, Curtea a mai statuat că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească regulile de procedură cu aplicabilitate generală, dar și unele reguli speciale, derogatorii, în considerarea unor situații deosebite, fără ca acestea să poată fi contrare liberului acces la justiție
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, stabilind obligațiile judecătorului, termenul de depunere a întâmpinării și a răspunsului la aceasta și la cererea reconvențională, precum și stabilirea primului termen de judecată și a celor ulterioare, fără a aduce atingere dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Această soluție este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la respectarea principiului celerității procedurilor
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
deosebire de dreptul comun, Legea nr. 101/2016 prevede că, în cazul admiterii recursului, instanța de recurs este obligată să soluționeze în toate cazurile fondul cauzei, chiar și în condițiile în care prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului. Autoarea excepției susține că soluția legislativă consacrată de art. 55 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 este neconstituțională, fiind contrară art. 21 și 129 din Constituție, context în care solicită ca normele supuse controlului de constituționalitate să primească o
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
de instanțele de fond (de altfel cuvântul rejudecat neputând avea decât semnificația unei judecări anterioare a fondului)“. ... 18. Din perspectiva criticii astfel formulate, Curtea învederează faptul că aspectele privind modalitatea de aplicare și interpretare a normelor juridice revin instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei sau, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituție, Înaltei Curți de Casație și Justiție, excedând, însă, sferei controlului de constituționalitate. În acest context, Curtea reține că prin Decizia nr. 40 din 18 mai 2020, pronunțată de
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
vizează exclusiv normele de reglementare a competenței materiale (funcțională și procesuală) a instanței civile competente să soluționeze litigiile decurgând din executarea contractelor administrative, fără ca această trimitere să poată fi extinsă implicit și asupra căii de atac sau procedurii de judecată de drept comun în materie civilă, în condițiile în care prevederile cuprinse în Legea nr. 101/2016 sunt norme speciale, nu numai prin raportare la procedura de drept comun în materie civilă, ci chiar și prin raportare la dreptul comun în
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
de 30 de zile de la comunicarea deciziei din apel, iar în ipoteza judecării recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în caz de casare, soluția neputând fi decât aceea de trimitere spre rejudecare, ceea ce presupune reluarea judecății cel puțin din faza procesuală a apelului. Ținând cont de faptul că, deși a dat în competența de soluționare a instanței civile de drept comun litigiile decurgând din executarea contractelor administrative, legiuitorul a prevăzut în mod expres că aceste litigii
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
ar lipsi de eficiență modificările adoptate de legiuitor prin Legea nr. 212/2018, respectiv de reducere a duratei de soluționare a dosarelor, atât din perspectiva duratei care trece între data depunerii cererii și data la care se acordă primul termen de judecată, cât și în ce privește durata dintre sesizarea instanței și finalizarea definitivă a litigiului. De altfel, intenția legiuitorului de a păstra procedura specială de judecată inclusiv în privința litigiilor decurgând din executarea contractelor administrative rezultă și din ultima modificare a
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
care trece între data depunerii cererii și data la care se acordă primul termen de judecată, cât și în ce privește durata dintre sesizarea instanței și finalizarea definitivă a litigiului. De altfel, intenția legiuitorului de a păstra procedura specială de judecată inclusiv în privința litigiilor decurgând din executarea contractelor administrative rezultă și din ultima modificare a Legii nr. 101/2016, adusă potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
rezultă și din ultima modificare a Legii nr. 101/2016, adusă potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice. ... 19. Curtea Constituțională constată că în practica instanțelor de judecată (curților de apel) s-a reținut că prevederile art. 55 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 sunt norme speciale de procedură, care justifică reglementarea criticată tocmai prin prisma interesului superior al celerității în litigiile de achiziții publice. S-a subliniat
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
prevederile art. 55 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 sunt norme speciale de procedură, care justifică reglementarea criticată tocmai prin prisma interesului superior al celerității în litigiile de achiziții publice. S-a subliniat, de asemenea, că în fața instanței de judecată, litigiile privind drepturile și obligațiile contractate în cadrul procedurilor de atribuire se soluționează de urgență și cu precădere. Potrivit prevederilor criticate, în cazul admiterii recursului, instanța de recurs rejudecă, în toate cazurile, litigiul în fond, iar problema care suscită interes
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
3) din Legea nr. 554/2004, modificat prin Legea nr. 76/2012, prevede că, „în cazul admiterii recursului, instanța de recurs, casând sentința, va rejudeca litigiul în fond. Când hotărârea primei instanțe a fost pronunțată fără a se judeca fondul ori dacă judecata s-a făcut în lipsa părții care a fost nelegal citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului, cauza se va trimite, o singură dată, la această instanță. În cazul în care judecata în primă instanță s-a
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
de art. 55 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 conferă posibilitatea ca instanța de recurs, în cazul admiterii recursului, să rejudece litigiul în fond și atunci când instanța de fond a soluționat litigiul fără a se judeca fondul ori dacă judecata s-a făcut în lipsa părții care a fost nelegal citată, atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului. ... 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
de Walter Weiss în Dosarul nr. 7.655/306/2018 al Judecătoriei Sibiu - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 78D/2019. ... 2. La apelul nominal lipsește autorul excepției, procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, considerând, în esență, că motivele de neconstituționalitate invocate de autor nu vizează neconcordanța textului de lege criticat cu dispozițiile constituționale, ci modul
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
de neconstituționalitate, Curtea constată că motivele formulate de autor nu sunt, în fapt, o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci privesc probleme ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii. Astfel, în esență, autorul excepției critică omisiunea instanței de judecată de a se pronunța asupra unor probe administrate în cauza penală. Or, Curtea a statuat constant în jurisprudența sa că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii, acestea intrând în competența instanței
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Atât interpretarea conținutului normelor de procedură penală, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, cât și aplicarea acestora sunt de competența organelor judiciare. ... 13. Curtea a reținut că a acționa diferit, în sensul verificării aspectelor ce țin de aplicarea legii, ar însemna o ingerință în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art.
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
legii la situațiile de fapt deduse judecății, cât și aplicarea acestora sunt de competența organelor judiciare. ... 13. Curtea a reținut că a acționa diferit, în sensul verificării aspectelor ce țin de aplicarea legii, ar însemna o ingerință în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea Decizia nr. 779 din 28 noiembrie 2017, publicată
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
Gheorghe Bolovan în Dosarul nr. 370/267/2019/a1 al Judecătoriei Novaci și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 787D/2019. ... 2. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât aceasta a fost invocată în procedura de contestare a unei soluții de clasare, urmărirea penală nefiind reluată, pe de o parte
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
nr. 743 din 23 septembrie 2016). ... 13. Cu privire la imparțialitate, Curtea a reținut că, potrivit art. 124 alin. (2) din Constituție, „justiția este unică, imparțială și egală pentru toți“, ceea ce presupune, pe de o parte, ca activitatea de judecată să se înfăptuiască în mod obiectiv, „în numele legii“, după cum prevede art. 124 alin. (1) din Legea fundamentală, ținându-se seama totodată de dispozițiile art. 16 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
e) din Codul de procedură penală, conform căruia judecătorul este incompatibil dacă a efectuat, în cauză, acte de urmărire penală sau a participat, în calitate de procuror, la orice procedură desfășurată în fața unui judecător sau a unei instanțe de judecată. ... 17. Autorul excepției susține că art. 65 din Codul de procedură penală diferențiază în mod nepermis motivele de incompatibilitate ale unui procuror de motivele de incompatibilitate ale unui judecător, prin aceasta părțile fiind defavorizate. În raport cu criticile astfel formulate
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
de motivele de incompatibilitate ale unui judecător, prin aceasta părțile fiind defavorizate. În raport cu criticile astfel formulate, Curtea reține că rechizitoriul este un act procesual complex, reprezintă un act de sesizare a instanței penale și, totodată, de trimitere în judecată, care cuprinde numeroase aspecte ce au în vedere persoana trimisă în judecată și faptele comise în cauza în care a fost întocmit. Multe dintre aceste aspecte sunt rezultatul efectuării a numeroase acte de procedură, care, în unele cazuri, pot fi
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
În raport cu criticile astfel formulate, Curtea reține că rechizitoriul este un act procesual complex, reprezintă un act de sesizare a instanței penale și, totodată, de trimitere în judecată, care cuprinde numeroase aspecte ce au în vedere persoana trimisă în judecată și faptele comise în cauza în care a fost întocmit. Multe dintre aceste aspecte sunt rezultatul efectuării a numeroase acte de procedură, care, în unele cazuri, pot fi realizate în perioade lungi de timp. Așa încât realizarea anumitor acte de
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]