5,332 matches
-
unește capul cu aâtul radial; tuberozitatea este locul de inserție terminală a mușchiului biceps brahial. Corpul radiusului are formă de prismă triunahiulară: -fața anterioară (Fiaura 33) este mai strâmtă superior unde se inseră mușchiul flexor propriu al policelui și mai lată inferior unde se inseră mușchiul pătrat pronator; -fața posterioară (Fiaura 34) este mai rotunjită superior unde este acoperită de mușchiul scurt supinator și mai plană în zona inferioară unde se inseră mușchii luna abductor și scurt extensor al policelui; -fața
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
trei arupe de oase: 7 dintre ele formează scheletul tarsian, 5 sunt metatarsiene și 14 sunt falanaele. COXALUL (OS COXAE) Coxalul formează împreună cu cel de partea opusă și cu osul sacrum scheletul osos al bazinului. Coxalul adultului este un os lat, de formă aproximativ patrulateră ce rezultă din osificarea a trei piese distincte embrioloaic: ilion (os ilium) situat în sus și în afară, pubis (os pubis), anterior și ischion (os ischii), inferior. Datorită formei pe care o are prezintă pentru descrierea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
acetabulară 18. Cavitatea cotiloidiană 19. Suprafața semilunară 20. Corpul ilionului Elementele anatomice care intră în alcătuirea marginii anterioare sunt, de sus în jos: - spina iliacă antero-superioară (spina iliaca anterior superior), pe care se inseră mușchii: croitor și tensor al fasciei lata; - șanțul nenumit, prin care trece nervul femurocutanat; - spina iliacă antero-inferioară (spina iliaca anterior inferior), pe care se prinde tendonul direct al mușchiului drept anterior al coapsei; - șanțul mușchiului psoas iliac; - eminența ilio-pectineală pentru bandelete cu aceeași denumire; - suprafața pectineală, pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulații în șa, - articulații elipsoidale. - articulații triaxiale: care permit toate tipurile de mișcări: - articulație sferoidală. După numărul de suprafețe articulare care participă la formarea articulației: - simple: cu 2 suprafețe, - complexe: cu mai multe suprafețe articulare. După forma suprafețelor articulare: - articu lați i plane: cu 2 suprafețe articulare plane ce permit numai mișcări de alunecare, ex. articulațiile carpiene/tarsiene; - articulații cu o suprafață convexă și una concavă: cu un grad de libertate în care sunt posibile mișcările de flexie-extensie; sunt articulații tip
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
realizează mișcări de mică amplitudine, în care nu intervin mușchii. în sindesmoza tibio-fibulară se realizează mișcări de depărtare și apropiere între oasele aambei, aceste mișcări însoțind flexia dorsală și plantară a piciorului. Ele sunt datorate trohleei talusului care este mai lată anterior decât posterior. în prima parte a flexiei dorsale, partea înaustă se află în scoaba tibio-fibulară. Ulterior, ea pătrunde între cele două oase și le desparte. Concomitent, liaamentele care leaaă oasele se tensionează. Aceste liaamente trebuie să fie suficient de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
corpului. Mușchii sunt organe foarte variabile ca mărime și aspect exterior. Există mai multe criterii de clasificare a mușchilor. După forma pe care o au, mușchii pot fi (3, 12, 13, 19, 20): - lungi, fusiformi, cilindrici: de ex. mușchiul gracilis; - lați: de ex. mușchii drepți abdominali; - mușchi scurți, profunzi: de ex. mușchii interosoși; - mușchi orbiculari situați în jurul unor orificii naturale: orbicularii pleoapelor sau ai buzelor. După numărul de capete de inserție se descriu mușchi de tip biceps, triceps sau cvadriceps. După
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
din restul de fibre se termină în teaca dreptului abdominal, - un număr mic de fibre se inseră la nivelul pubisului, participând la formarea inelului inghinal, - câteva fibre se dirijează spre coapsă pentru a se continua cu cele ale mușchiului fascia lata. Acțiunea: - în contracția unilaterală determină rotația trunchiului de partea opusă porțiunii care se contractă, - participă la flexia trunchiului pe bazin sau invers în funcție de unde este punctul fix pentru contracție, - mușchi expirator. Inervația se realizează prin: - nervii intercostali inferiori, - nervii ilio-hipogastric
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
subcutanată, ce acoperă tendoanele musculaturii extensoare și care se inseră pe metacarpienele I -V; - alta profundă ce acoperă musculatura interosoșilor dorsali precum și fețele dorsale ale metacarpienelor. Aponevroza palmară este în formă de evantai, cu vârful în jos și cu partea lată spre articulațiile metacarpo-falangiene. De pe fața profundă a acestei aponevroze pornesc septuri care separă tecile musculaturii flexorilor degetelor. Fibrele longitudinale se grupează în fascicule pretendinoase localizate anterior față de tecile mușchilor flexori ai degetelor. Fibrele transversale sunt slab reprezentate în porțiunea proximală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
gluteus maximus) Originea este pe: - fața gluteală a aripii iliace și a crestei iliace, - ligamentul sacro-tuberal, - părțile laterale ale sacrumului și ale coccisului, - fascia musculară toraco-lombară. Inserția terminală: - porțiunea superioară și superficială a tractului ilio-tibial, - tuberozitatea gluteală a femurului, - fascia lata. Acțiunea: - este cel mai puternic extensor al coapsei față de bazin, - intră în acțiune când trunchiul este înclinat ușor înainte, împiedicând căderea spre anterior a acestuia, - extensia trunchiului față de coapsă din poziția de aplecat anterior, - rotator în afară al coapsei, - abductor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
coapsei față de trunchi, - împiedică balansarea bazinului în plan frontal în timpul mersului, alergării, - împiedică căderea bazinului de partea membrului oscilant datorită deplasării greutății trunchiului deasupra membrului de sprijin. Inervația provine din nervul gluteul superior din plexul sacrat. MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA (m. tensor fasciae latae) Originea este pe spina iliacă antero-superioară. Inserția terminală se regăsește pe marele trohanter femural. Acțiunea: - flexor a\ coapsei față de bazin, - abductor al coapsei, - fixează genunchiul aflat în extensie, - continua flexia gambei față de coapsă dacă acesta a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și marginilor rotulei. Acțiunea asupra articulației: - coxo-femurale este numai prin dreptul femural: flexia coapsei față de bazin și de balansare în plan sagital a bazinului; - genunchiului: pe care-l stabilizează în stațiunea verticală, participă la mișcările de MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA A fost prezentat la musculatura bazinului. MUȘCHIUL CROITOR (m. sartorius) Este cel mai lung mușchi al corpului datorită dispozițiiei în diagonală la nivelul feței anterioare a coapsei - Figura 133. Originea este pe spina iliacă antero-superioară. Inserția terminală: pe fața medială
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lateral se inseră pe fascia pătratului lombar și pe creasta iliacă; - în jos: fascia se îngroașă și se întinde între ligamentul inghinal și marginea anterioară a coxalului. La nivelul coapsei, fascia iliacă devine subțire, fuzionează cu foița profundă din fascia lata, medial se continuă cu fascia pectineului realizând împreună fascia ileopectinee. FASCIA GLUTEALĂ (fascia gluteus) Fascia gluteală îmbracă mușchii gluteali: inițial acoperă mușchiul gluteu mijlociu; se continuă fără limită în jos cu tractul iliotibial. La marginea superioară a mușchiului mare fesier
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care se pierde în masa țesutului subgluteal; - o foiță mijlocie care acoperă fața profundă din mușchiul mare gluteu; foița fuzionează cu foița superficială și rezultă teaca mușchiului; - foița superficială care acoperă mușchiul în întregime; împreună cu precedenta formează teaca mușchiului. FASCIA LATA (fascia lata) Fascia lata învelește mușchii coapsei. Se inseră: - în sus și anterior: pe ligamentul inghinal; - în sus și posterior: se continuă cu fascia gluteală; - în jos: la nivelul peroneului, rotulei, tuberozitatea tibială; Fascia lata este adaptată solicitărilor mecanice ceea ce
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pierde în masa țesutului subgluteal; - o foiță mijlocie care acoperă fața profundă din mușchiul mare gluteu; foița fuzionează cu foița superficială și rezultă teaca mușchiului; - foița superficială care acoperă mușchiul în întregime; împreună cu precedenta formează teaca mușchiului. FASCIA LATA (fascia lata) Fascia lata învelește mușchii coapsei. Se inseră: - în sus și anterior: pe ligamentul inghinal; - în sus și posterior: se continuă cu fascia gluteală; - în jos: la nivelul peroneului, rotulei, tuberozitatea tibială; Fascia lata este adaptată solicitărilor mecanice ceea ce face ca
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
masa țesutului subgluteal; - o foiță mijlocie care acoperă fața profundă din mușchiul mare gluteu; foița fuzionează cu foița superficială și rezultă teaca mușchiului; - foița superficială care acoperă mușchiul în întregime; împreună cu precedenta formează teaca mușchiului. FASCIA LATA (fascia lata) Fascia lata învelește mușchii coapsei. Se inseră: - în sus și anterior: pe ligamentul inghinal; - în sus și posterior: se continuă cu fascia gluteală; - în jos: la nivelul peroneului, rotulei, tuberozitatea tibială; Fascia lata este adaptată solicitărilor mecanice ceea ce face ca grosimea ei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
precedenta formează teaca mușchiului. FASCIA LATA (fascia lata) Fascia lata învelește mușchii coapsei. Se inseră: - în sus și anterior: pe ligamentul inghinal; - în sus și posterior: se continuă cu fascia gluteală; - în jos: la nivelul peroneului, rotulei, tuberozitatea tibială; Fascia lata este adaptată solicitărilor mecanice ceea ce face ca grosimea ei să fie variabilă: foarte groasă în partea laterală, unde formează tratul iliotibial, în timp ce în partea medială și posterioară se subțiază. Această structură anatomică face posibile mișcările de flexie ale coapsei față de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de flexie ale coapsei față de bazin precum și mișcarea de abducție a coapsei. Tractul iliotibial este o structură fibroasă care se formează din porțiunea superficială și posterioară a fasciei mușchiului mare fesier, din aponevroza de inserție a mușchiului tensor al fasciei late, din fascia îngroșată a gluteului mijlociu. După formare tractul iliotibial urmează un traiect descendent, pe partea laterală a coapsei până la nivelul condilului lateral al tibiei. Tractul iliotibial are acțiune fundamentală atât în mers cât și în stațiunea bipedă. Din fascia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
din fascia îngroșată a gluteului mijlociu. După formare tractul iliotibial urmează un traiect descendent, pe partea laterală a coapsei până la nivelul condilului lateral al tibiei. Tractul iliotibial are acțiune fundamentală atât în mers cât și în stațiunea bipedă. Din fascia lata se desprind teci pentru mușchii: croitor, gracilis, tensorul fasciei lata. De la nivelul feței profunde a lasciei lata se desprind septuri intermusculare, lateral și medial, prin intermediul cărora se delimitează lojele musculare, anterioară și posterioară. Din dedublarea fasciei late se formează și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
urmează un traiect descendent, pe partea laterală a coapsei până la nivelul condilului lateral al tibiei. Tractul iliotibial are acțiune fundamentală atât în mers cât și în stațiunea bipedă. Din fascia lata se desprind teci pentru mușchii: croitor, gracilis, tensorul fasciei lata. De la nivelul feței profunde a lasciei lata se desprind septuri intermusculare, lateral și medial, prin intermediul cărora se delimitează lojele musculare, anterioară și posterioară. Din dedublarea fasciei late se formează și teaca pentru vasele femurale. FASCIA CRURALĂ (fascia cruris) Fascia crurală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a coapsei până la nivelul condilului lateral al tibiei. Tractul iliotibial are acțiune fundamentală atât în mers cât și în stațiunea bipedă. Din fascia lata se desprind teci pentru mușchii: croitor, gracilis, tensorul fasciei lata. De la nivelul feței profunde a lasciei lata se desprind septuri intermusculare, lateral și medial, prin intermediul cărora se delimitează lojele musculare, anterioară și posterioară. Din dedublarea fasciei late se formează și teaca pentru vasele femurale. FASCIA CRURALĂ (fascia cruris) Fascia crurală este denumită și fascia gambierilor deoarece îmbracă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
bipedă. Din fascia lata se desprind teci pentru mușchii: croitor, gracilis, tensorul fasciei lata. De la nivelul feței profunde a lasciei lata se desprind septuri intermusculare, lateral și medial, prin intermediul cărora se delimitează lojele musculare, anterioară și posterioară. Din dedublarea fasciei late se formează și teaca pentru vasele femurale. FASCIA CRURALĂ (fascia cruris) Fascia crurală este denumită și fascia gambierilor deoarece îmbracă mușchii gambei. Fascia crurală se formează de pe marginea anterioară și medială a tibiei: - anterior și în sus se ancorează de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
primul război mondial, așteptînd în anticamera unui ministru "cu o mînă sprijinită în bastonul puțin depărtat de el. [...] Așezat picior peste picior, cu pălăria întoarsă cu gura în sus pe un genunchi și cu mănușile aruncate înlăuntru. [...] Cravată cu nodul lat și un ac înfipt după tradiția desuetă a dandysmului de pe vremea lui Oscar Wilde. [...] Inelul cu piatră la un deget..."; Aurel Leon îl întîlnește prin 1935 într-un restaurant bucureștean "bosumflat ca o cocuță care a făcut în pantalonași. Îl
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
poate fi înzestrata plenar sau parțial cu atributele tipului. Ghidându-ne după părerile contemporanilor francezi 84 despre personajul în cauză, delimitam, în linii mari, două mari tipuri de Pariziene: Parizienele autohtone stricto senso mondenele pursânge născute la Paris și Parizienele lato senso cele de adopție, ajunse și integrate în viață capitalei, sau cele din Paris provenind din alte clase decât mondenele. Astfel, Parizienele sunt venite din orizonturi sociale diferite, cum se constată în revistă La Vie parisienne (ediția 1885-1890): "Elle n
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
găsi soluții veritabile, le menționează. Dacă echivalăm vag Stânga cu Partidul Democrat, iar Dreapta cu Partidul Republican, mai rămâne puțin loc pentru o critică socială și cultural-ideologică serioasă (am exclus din principiu fundamentalismele, fiindcă am vrut să rămân în cadrul democrației, lato sensu). În această nișă incertă încearcă să se insereze un al treilea partid politic american, până acum fără succes, ba chiar cu efecte perverse remarcabile. Fie că e vorba de ultraconservatorii Pat Buchanan sau Ross Perrot (magnat texan care a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și, mai ales, astăzi : pe fondul fiascoului total al festivității de înmânare a diplomelor participanților la croazieră, se aud, pe coloana sonoră, huiduieli, fluierături, aplauze, glasuri tinerești care cântă „Și-altădată, și-altădată/ O s-o facem și mai, și mai lată...”. Presimțirea Revoluției din ’89 țâșnește din ecran. De ce nu a fost interzis acest film, cu mult mai explicit antiregim decât Faleze de nisip sau decât Glissando, al aceluiași Daneliuc ? O explicație poate fi supapa montată în monologul zbierat al directorului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]