7,857 matches
-
oferise, în schimbul externelor, funcția de ambasador la Londra. Totodată se atrăgea atenția asupra faptului că noul guvern urma să întâmpine greutăți datorită lipsei de specialiști 153. În numărul din 2 septembrie al aceluiași ziar se relifează capacitatea de mobilizare a liberalilor pentru atingerea scopului comun, acela de a rămâne la putere. Dacă pretextul pentru demiterea lui Titulescu a fost omogenizarea guvernului, motivul real a fost reprezentat de imixtiunile frecvente ale ministrului de externe în viața politică internă care au compromis politica
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
pentru atingerea scopului comun, acela de a rămâne la putere. Dacă pretextul pentru demiterea lui Titulescu a fost omogenizarea guvernului, motivul real a fost reprezentat de imixtiunile frecvente ale ministrului de externe în viața politică internă care au compromis politica liberalilor 154. “Porunca Vremii” în numărul din 1 septembrie 1936 realizează o critică la adresa noului guvern arătând că schimbarea lui I.Inculeț și Valer Pop ar fi fost sugerată de cercurile evreiești internaționale, dar Tătărăscu a găsit o cale de compromis
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
sugerată de cercurile evreiești internaționale, dar Tătărăscu a găsit o cale de compromis mutând cei doi miniștri unul în locul celuilalt. Totodată se accentuează faptul că prin realizarea acestei remanieri, Tătărăscu a demonstrat că are sprijinul deplin al regelui și al liberalilor. În privința demiterii lui Titulescu nu identificăm o poziție clară. Tot în acest număr se afirmă că : ”noul cabinet prezidat de Tătărăscu este un compromis între ideea de autoritate și cea de lichelism... și noul guvern va avea de întâmpinat dificultățî
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
semănat "schimbarea la față a României" în sensul modernizării unei societăți cvasi-feudale, a lovit frontal în interesele latifundiarilor conservatori. În același timp, dizolvarea de către Cuza a Adunării Elective prin lovitura de stat din 2 mai 1864 i-a nemulțumit pe liberalii radicali, care s-au aliat cu conservatorii în ceea ce a rămas în conștiința colectivă sub numele de "monstruoasa coaliție" care l-a forțat pe Cuza să abdice și să părăsească țara în 1866. Împlinindu-se voința populară exprimată în divanurile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un marș triumfal în linie dreaptă, traiectoria pe care s-a înscris evoluția sistemului public de învățământ românesc a fost întreruptă de stagnări, șicanată de opoziții refractare și înfrânată de întârzieri. În special tensiunile politice provenite din diferende ideologice dintre liberali și conservatori au constituit principalul element obstaculant. A. Drace-Francis (2006) recurge la metafora "legănării pendulului" în lipsa unui descriptor mai oportun pentru schimbarea dramatică de susținere a aplicării legii din 1864, care a trecut abrupt, în funcție de culoarea guvernului, "de la construcție instituțională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să-și asume un statut pur ideologic 50. Pentru liberalism, un exemplu de "fantasmă" pare a fi, din acest punct de vedere, ideea statului minimal, deși este cert că exercițiile de limitare a puterii guvernamentale, pentru care argumentează și astăzi liberalii, sunt demne de luat în considerare, inclusiv din perspectiva periculozității subordonării descoperirilor științifice unor ignobile scopuri politice sau militare. b) Conservatorismul ca model politico-epistemic În ceea ce privește cea de a doua mare ideologie a modernității, și anume conservatorismul (ca și epistema care
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Nozick. Așa cum reiese din însăși denumirea acestei ideologii, subliniază John Gray, "toți marii teoreticieni liberali au sperat să găsească un fundament al atașamentului lor față de libertatea individuală, fundament care să nu fie numai local, ci unul potențial universal". Dorința gânditorilor liberali de a fundamenta libertatea individuală într-o manieră universală poate fi recunoscută și în operele teoreticienilor politici din perioada contemporană, deși liberalismul a suportat, între timp, numeroase avataruri. Tradiția filosofico-politică a avansat diverse seturi de argumente în favoarea principiilor acestei ideologii
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în sine, iar niciodată numai ca mijloace de care alți oameni ar putea să se folosească pentru a-și atinge scopurile. Se pare că această concepție, dezvoltată de Kant, permite considerarea principiului maximei libertăți egale un principiu aparținând, de asemenea, liberalilor clasici drept unul care îndeplinește cerințele aplicării sale universale și necesare la nivelul întregii umanități. Dar, așa cum subliniază John Gray, "este discutabil dacă argumentele lui Kant reușesc să justifice principiile liberale. Într-adevăr, în măsura în care ele sunt pur formale și fac
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ale statului, și sfera privată, cea care delimitează o zonă a deciziei individuale, în care orice intruziune a statului sau a celorlalți indivizi este nepermisă. Această ultimă distincție se bazează pe o dublă modalitate de concepere a libertății. În viziunea liberalilor, libertatea umană este de două feluri: a) libertatea negativă, cea care, după cum subliniază Aurelian Crăiuțu, "definește acel spațiu în care individul este liber să facă ceea ce crede de cuviință pentru afirmarea valorilor, intereselor și principiilor sale, cu condiția de a
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
sub forma unui regim tradițional de stări. Tradiția este cea care ghidează întregul parcurs intelectual al conservatorismului, un fapt ușor de recunoscut dacă avem în vedere că discutăm despre o ideologie prin excelență britanică. Tradiția nu recunoaște egalitatea promovată de liberali, chiar și atunci când este vorba numai despre o egalitate în ceea ce privește șansele de a intra în competiția politică sau economică. Dimpotrivă, așa cum atestă Sorin Cucerai, "regimul tradițional de stări se întemeiază (...) pe o grandioasă viziune ierarhică asupra lumii. Viziunea aceasta este
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
deci, ca o reacție la liberalismul clasic, socialismul a încercat să răspundă insistenței liberale asupra competiției și libertății individuale. Aceasta nu înseamnă, însă, că socialiștii repudiază libertatea umană; ei sunt mai ucrând împotriva sensului său negativ, așa cum l-au conceput liberalii, asupra individualismului relevat de acest sens. Potrivit ideologiei politice socialiste, este necesară o viziune alternativă la această înțelegere a libertății umane, o viziune care respinge concepția atomistă asupra societății, pentru a pune indivizii în relație. Prin ideile susținute, în special
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
of Science. Institutional and Epistemological Aspects of the Transformation of Knowledge in Modern Society, Berlin: Edition Sigma, 2009. BERGER, Peter L., LUCKMANN, Thomas, Construirea socială a realității. Tratat de sociologia cunoașterii, București: Editura Univers, 1999. BIRD, Colin, The Myth of Liberal Individualism, Cambridge: Cambridge University Press, 1999. CASTORIADIS, Cornelius, The Imaginary Institution of Society, Cambridge, MA: MIT Press, 1975. DAHL, Robert, Poliarhiile. Participare și opoziție, Editura Institutul European, Iași, 2000. DAHL, Robert, Despre democrație, Iași: Editura Institutul European, 2003. DASCAL, Marcelo
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
London: Westview Press, 1989), 2-3. 47 Marcelo Dascal, Ora Gruengard, Knowledge and Politics, 8. 48 Ellen Frankel Paul, Fred D. Miller, Jr, and Jefrrey Paul, Liberalism: Old and New (Cambridge: Cambridge University Press, 2007). 49 Colin Bird, The Myth of Liberal Individualism (Cambridge: Cambridge University Press, 1999), 180-212. 50 Am dezvoltat această idee, cu privire la ideologia liberală, în studiul "Liberalismul azi: între ideologie și fantasme politice", publicat în Sfera Politicii (nr. 150, 2010), 55-60. 51 Michael Oakeshott, Raționalismul în politică (București: Editura
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
putea sări direct la dreptul forței, adică la dreptul pumnului și al propriului deziderat, cum s-a și ajuns adesea pe lume să se întâmple. Doar și Proudhon 50 s-a oprit la dreptul forței. În războiul american mulți dintre liberalii cei mai progresiști s-au pronunțat în favoarea proprietarilor de plantații, în sensul că negrii sunt negri, mai prejos de seminția albă și că, prin urmare, dreptul forței este de partea albilor... — Și? — Adică, prin urmare, nu negați dreptul forței. — Altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
deloc că Evgheni Pavlovici vorbește prea vesel, că vorbește despre o temă serioasă și parcă se însuflețește, dar în același timp parcă o ia în glumă. Am afirmat aici, prințe, chiar înaintea venirii dumneavoastră, continuă Evgheni Pavlovici, că până acum liberalii noștri au provenit numai din două pături sociale, din foștii moșieri (o clasă desființată) și din seminariști. Și întrucât ambele categorii s-au transformat, în cele din urmă, în caste perfecte, în ceva absolut izolat de națiune, izolare care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
tot ce au făcut și fac ele a fost și este ceva absolut nenațional... — Cum? Deci tot ce s-a făcut nu este rusesc? îi replică prințul Ș. — Nu e național; deși s-a făcut rusește, nu e național; nici liberalii noștri nu-s ruși, nici conservatorii noștri nu-s ruși, nimeni... Și puteți fi siguri că națiunea nu va recunoaște nimic din ce au făcut moșierii și seminariștii, nici acum, nici mai târziu. — Na-ți-o bună! Cum poți susține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dintre ruși va spune, va scrie sau va face un ceva al lui, ceva care să provină din el, neîmprumutat de la nimeni, va deveni inevitabil național, chiar dacă ar vorbi prost rusește. Asta-i o axiomă pentru mine. Dar nu cu liberalii am început discuția, ci cu socialiștii, de la ei am ajuns aici; deci, afirm că nu avem nici un socialist rus; nu avem, nici nu am avut, pentru că toți socialiștii noștri sunt și ei din rândurile moșierilor sau ale seminariștilor. Toți socialiștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
rus; nu avem, nici nu am avut, pentru că toți socialiștii noștri sunt și ei din rândurile moșierilor sau ale seminariștilor. Toți socialiștii noștri înveterați, care se afișează, atât cei de aici, cât și cei din străinătate, nu sunt decât niște liberali din rândurile moșierilor de pe vremea regimului iobăgist. De ce râdeți? Dați-mi cărțile lor, dați-mi doctrinele lor, memoriile lor și eu, fără să fiu critic literar, vă promit că voi scrie critica literară cea mai convingătoare, în care voi demonstra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
poporului, istoria rusă, totul. Dacă există pentru el vreo justificare, aceasta nu poate fi decât că nu are ce face și ura sa pentru Rusia o ia drept liberalismul cel mai fecund (o, veți întâlni frecvent la noi câte un liberal aplaudat de toți ceilalți și care, poate, nu-i în realitate decât cel mai neghiob, cel mai obtuz și mai periculos conservator, lucru pe care nici măcar el nu-l știe!). În vremuri nu prea îndepărtate, unii liberali ai noștri mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
noi câte un liberal aplaudat de toți ceilalți și care, poate, nu-i în realitate decât cel mai neghiob, cel mai obtuz și mai periculos conservator, lucru pe care nici măcar el nu-l știe!). În vremuri nu prea îndepărtate, unii liberali ai noștri mai că nu luau această ură față de Rusia drept adevărată dragoste de patrie și se lăudau că văd mai bine decât alții în ce ar trebui să constea această dragoste; acum, însă, au adoptat deja o atitudine mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
însă faptul este în același timp și unul care, de când e lumea, nicăieri și niciodată, nu s-a mai întâmplat la vreun popor, așa că, prin urmare, e fortuit și trecător, sunt de acord cu asta. Nicăieri nu poate exista un liberal care să-și urască țara. Atunci prin ce să explicăm, la noi, aceste lucruri? La fel ca altădată: prin faptul că liberalul rus nu este deocamdată liberal rus; cred că prin altceva nu se mai poate. — Evgheni Pavlovici, toate câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
prin faptul că liberalul rus nu este deocamdată liberal rus; cred că prin altceva nu se mai poate. — Evgheni Pavlovici, toate câte le-ai zis le iau drept glumă, îi replică serios prințul Ș. — Nu i-am văzut pe toți liberalii și nu mă apuc să-i judec, spuse Alexandra Ivanovna, dar am ascultat cu indignare ideea dumitale; ai luat un caz particular și ai extras din el o regulă generală, deci, ai săvârșit o calomnie. — Un caz particular? A-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
săvârșit o calomnie. — Un caz particular? A-a! Cuvântul a fost rostit! îi luă vorba din gură Evgheni Pavlovici. Prințe, ce credeți? Cazul e particular sau nu? — Și eu trebuie să spun că am întâlnit și am văzut prea puțini... liberali, zise prințul, dar mi se pare că aveți, poate, întrucâtva dreptate și că liberalul rus despre care ați vorbit este într-adevăr înclinat, într-o oarecare măsură, să urască Rusia, nu doar orânduielile ei. Desigur, numai într-o oarecare măsură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cel mai mic ajutor pentru consolidarea societății. Vorbim pentru oamenii cari sunt preocupați de condițiunile de existență, de prosperitate a societății și cari se îngrijesc de soarta țării oricari ar fi credințele lor, fie conservatori, fie, precum s-au numit, liberali. Ceea ce simțim noi în privința stării de lucruri de astăzi nu ni se pare să fie o impresiune personală și trecătoare. Mai multe simptome, între cari limbagiul provocator și aspru al jurnalelor guvernamentale, ne fac să credem că situațiunea noastră politică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
astăzi. Ca specimen al manierei de-a vedea, reproducem aci începutul ei: Toți aceia care examină cele ce se petrec în Societatea noastră de vro câțiva ani văd că această societate este divizată în două partituri, unul conservator și altul liberal. Acest din urmă, deși foarte mare și numeros, este însă fracționat în mai multe grupuri, purtând diferite denominațiuni. Ceea ce mai văd încă este că ceea ce mai susține pe dl. Brătianu la cârma țării este numai și numai accidentul că se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]