6,839 matches
-
Hristos. La mormânt ard candele tot timpul și e luminat cu instalație electrică. Pe exteriorul mormântului sunt icoane minunate. În jurul Sfântului Mormânt mai sunt câteva altare pentru: catolici, copți, greci și români. Un preot din Buzău oficiază În taină Sfânta Liturghie. În spatele Sfântului Mormânt este o icoană de dimensiuni mari și cu o putere foarte mare. Ea Înfățișează pe Maica Domnului cu Pruncul. Este toată În aur și diamante. Este Înrămată În sticlă și de o frumusețe aparte. Se spune că
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
vedea. Este locul tainic În care se Întâlnea Domnul Iisus cu ucenicii. Se fereau de răutatea oamenilor În peșteri și În catacombe. Și În aceste locuri dosnice și fără confort se rugau. Acum este biserică romano catolică. Se oficiază Sfânta Liturghie. Sunt icoane multe și frumoase și bănci pentru toți. Mulțumim lui Dumnezeu pentru toate și mergem mai departe. Grădina Ghetsimani (Grădina Durerii) Eu i-aș spune grădina suferinței și grădina tainelor. Că multe rugăciuni În taină s-au urcat către
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ortodocșilor. Aici vezi crucea cu Domnul răstignit. În dreapta Lui este Sf. Fecioară, Maica Sa. Iar În stânga este Sf. Ioan, ucenicul Domnului. Toate icoanele sunt mari și frumoase. Sunt din aur toate. Este acolo și un altar unde se săvârșește Sfânta Liturghie. Iar dedesubtul altarului este o rozetă din aur, de mărimea unei găleți nu prea mari, unde poți pune mâna să atingi locul pe care a fost Înfiptă Crucea Domnului. Stânca este albă și se vede cum a crăpat În timpul Răstignirii
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de lat și Înalt de 1,50 m. Așa cred, dar nu sunt sigură, cu aproximație redau. Piatra care adăpostește locul unde a stat Domnul, În interior, este Înaltă de 60 sau 70 de centimetri. Pe ea se oficiază Sfânta Liturghie. Sunt acolo trei icoane cu Învierea Domnului, mai este o ușiță cu o icoană a Maicii Domnului. Pe acea ușiță, ca un gemuleț aș putea spune, este lipită icoana Maicii Domnului. Acel gemuleț are el taina lui. Deasupra mormântului sunt
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
românce: Maica Petronela, Maica Isidora, Maica Ecaterina, Maica Doroteea și Maica Marta. Sunt și câțiva călugări, vreo trei. Tot personalul mănâncă la trapeză. Maicilor mai bătrâne sau bolnave li se duce masa la chilie. Slujbe se fac zilnic: 6-8 Sfânta Liturghie și seara 19-20 Vecernia. Se slujește În limba rusă. Maicile se ocupă cu cusutul și brodatul obiectelor de cult. Ele brodează cu fir de aur. Am fost și eu În atelierul lor de broderie. În luna noiembrie se culeg toate
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
gol. A rămas Întipărit doar locul ca și cum ar fi fost un trup acolo. Locul unde a fost Îngropată este ca la 200 m distanță de Grădina Ghetsimani. Pe acest loc, mormânt aș zice că e mai potrivit, se oficiază Sfânta Liturghie. Maicii Domnului i se dă multă cinste și respect de către toți creștinii. Acolo, la Sfântul Mormânt al Maicii Domnului este o măicuță româncă și cântă ca o privighetoare. Așa de frumos cântă că zici că-i un cor ceresc acolo
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
noi un pic și ne-am Închinat. Am văzut obiecte străvechi care se mai păstrează și În zilele noastre. Atât de simple și modeste erau Înainte, că parcă nici nu-ți vine să crezi că acolo se săvârșea și Sfânta Liturghie. Dar ce oameni slujeau, ardeau În credință, erau puternici, aveau multă dragoste și râvnă pentru Dumnezeu. Să dea Domnul să avem și noi credința lor și simplitatea care o trăiau ei. Când intri acolo unde slujeau sfinții, deja simți În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
tainic pe toți! Să vedem Suferința și Durerea fără de margini! Sângele care curge și astăzi pe Golgota se roagă la Tatăl pentru noi toți: „Iartă-i, că nu știu ce fac!”. Dar ca să știm ce facem putem merge la Izvor, la Sfânta Liturghie. Să luăm parte cu multă luare aminte și să mai citim cărți de religie ziditoare de suflet scrise de Sfinții Părinți. Sunt mulți care ne-au lăsat o comoară sfântă de-o valoare inestimabilă, plângi când le citești. Este un
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
loc În Rai! Însă Raiul cel frumos Începe de aici de jos Voi! Copiii, să mă ascultați Rugă Domnului să dați! Să păziți Porunca Lui! Sfințind ziua Domnului. În Casa Lui veniți Cu El să vă Întâlniți Vă-ntâlniți la Liturghie Cu Iisus În bucurie. Căci, pe Sfânta Masă, El Se jertfește ca un Miel! Creator fiind de fire A salvat o omenire... Adunând turma mereu El, o scapă de cel rău. De cel ce ne scoate În cale Doar lucruri
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
la noi Să vadă ce am făcut Că de mult, Nu ne-a văzut! Oamenii s-au modernizat Și de Tine au uitat Televizorul, calculatorul Ne-au furat timpușorul Și-am pierdut ceva Sfânt Care era al Tău „Cuvânt“ La Liturghie cu toți Cu părinți și cu nepoți Cu toți să ne luminăm Viața Sfântă să Avem! Doamne, câte Lacrimi 15.08.2010 Doamne câte lacrimi și durere Curge Doamne pe pământ Și suspinuri cu amar Se Înalță la Tine-n
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
e mult popor. Cu grămada se duc toți Că-i Duminică sau post, Socoteală nu țin rost Mic cu mare sau bătrân Acolo-și găsesc hatâr Unde vă duce-ți măi frați Ce sunteți Întunecați? Încotro alergăm Unde ne Îndreptăm? Liturghia am lăsat, De porunci Noi am uitat, Și cu toții alergăm În afaceri ne băgăm Cât mai mult să câștigăm Viață bună să avem Confort și lux mare Vinul gâlgâie-n pahare Pe furiș viața s-a dus Tinerețea s-a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Să dorm noaptea nu mă lasă, Gânduri, gânduri tot mereu: Ce-am făcut o viață eu? Zeci de ani cât am trăit, Tot păcate am săvârșit Spovedindu-mă mereu Am aflat de Dumnezeu! Dumnezeu Cel din Vecie Se jertfește-n Liturghie La Biserică să vin Acolo-i Sânge Divin Ce ne scoate de la chin De la chin, de la nevoi, Însă ce preț Îi dăm noi? Astăzi mulți cu multă carte De la slujbă stau departe... Cei ce-ascultă În trecut, Duhul bun n-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
secolului al XV-lea, după începerea persecuției husiților (1410) și mai ales după războaiele husite (1420-1434), s-a produs deplasarea lor treptată spre centrul și sud-estul Europei, unde influența spirituală și politică a papei era mai redusă. Gruparea husită promova liturghia în limba populară, nu în latină, împărtășania în ambele limbi și principii generale de austeritate în viața bisericească, cereri aprobate parțial prin Sinodul de la Basileia (1432). Pretenția ca învățăturile lor să fie generalizate în Biserica Romano-Catolică l-a determinat pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
La atâtea biserici, ciudat este însă că în oraș, erau la acea dată numai 10 familii de locuitori „schismatici” „ceea ce ar face poate 60 de suflete numai în jurul orașului”. Catolicii, deși nu aveau un preot și nu puteau asculta o liturghie, totuși „sunt atât de tari în credința lor catolică - remarca P. B. Bakšič - încât nu ascultă niciodată de preoții schismatici, și nici nu vor să-și boteze copiii cu numiții preoți, ci așteaptă totdeauna până vin preoții catolici”. În ciuda relatărilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
castitate nu mai era respectat (în absența episcopului, preotul petrecea zile și nopți cu „femei rele”, uneori fiind reclamat că „a necinstit femeia cu atingeri necuviincioase”); alteori, în zile de sărbători, oamenii îl chemau pe preot de la cârciumă ca să facă liturghia. Și se întâmpla des acest lucru la Huși, preciza Bandini. Observații critice sunt adresate de Bandini preoților ce se dedulceau prea mult cu vin, lucru greu de respins într-o zonă vinicolă și într-o epocă în care tot omul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de întâmpinare, plină cu vin; însă aceste vase, scrie episcopul, aveau un gât lung și încăpeau în ele până la 10 sextare de vin. Mai mult decât „sărbătoreștile manifestări de bucurie”, pe episcop l-a bucurat venirea oamenilor la biserică, oficierea liturghiei și faptul că 124 de persoane au primit taina mirului, căci până acum, numele acestui sacrament, scria el, nu era cunoscut de catolicii din Huși. Ca orice înalt arhiereu cultivat, Bandini încearcă să privească lucrurile în profunzime: se interesează de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au stabilit în Moldova și în amintirea lui Jan Hus, au numit Huși satul în care s-au așezat. Ei au păstrat limba maghiară ca limbă de cult, căci hușenii („Hussiani”) - scrie misionarul catolic - au cântat în această limbă „sfânta liturghie și vecernia” („Sacrum et Vesperas”), deși episcopul a intervenit ca slujba religioasă să fie oficiată în limba latină. Starea de lucruri găsită nu l-a mulțumit și a propus îmbunătățiri „pentru o mai bună păstorire ecleziastică” („pro meliori gubernatione Ecclesiastica
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
avea o capelă la Bârlad, slujită de același preot. Vlas Koičevič (1622/1625?-1677) a vizitat orașul Huși în 1661. În Vizitația apostolică în Moldova din 7 iunie 1661 semnala următoarele: „Huși [sosește în 19 iulie seara, în ziua următoare liturghie]. Biserica de lemn acoperită cu paie (!), 2 altare frumoase. Dacă ar avea preot <poporenii> l-ar ține bucuros. Copii n-a botezat fiindcă fusese săptămâna trecută un pater iezuit. Episcopie (Biserica episcopală Sf. Petru și Pavel, 1495, n.a.) schismatică cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
slujbe pentru sufletul lui Dumitru Paloska și Magdalena Balonti, soția sa; anual produce șase buți italiene de vin (6 barili di vino... italiani). Cealaltă bucată de pământ este și ea dăruită sus-numitei biserici; tot cu îndatorirea de a sluji o liturghie pentru sufletul lui George Baloska, aceasta fiind dăruită de el; produce anual cam patru buți italiene de vin”. Raportul misionarului subliniază că biserica catolică din Huși fusese mult prejudiciată: după restaurarea ei de părintele Vannucci, a fost arsă de turci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cei mai mulți catolici, se afla o altă biserică, cu hramul Sf. Antonio din Padova, lângă care se găsea casa misionarului și o livadă cu pomi roditori. În biserică era un altar cu tabloul Sf. Anton. În zilele de sărbătoare se slujea liturghia în oraș, iar în celelalte zile ale săptămânii, în sat. Starea materială a bisericilor era departe de a fi înfloritoare. Misionarul afirmă că biserica din Huși este singura, după cea de la Iași, care are o vie mică, două dughene, care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
este Împăratul Slavei. Deschideți porțile!“ Acest dialog se repetă de trei ori, iar la ultimul răspuns preotul bate cu Sfânta Cruce ușile, care se deschid ca să intre cortegiul și să urmeze slujba până la ziuă. La 8, maicele au revenit pentru liturghie și la 11 am mers cu toții de la biserică la maica stariță, să ciocnim ouă roșii sfințite.]( Ediția I, 1937, pp. 148-150.) [29 martie/11 aprilie - Trei zile am fost chinuită fără știri, nici scri sori, nici jurnale. Ce lungă mi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în apropiere de granița dintre imperiile răsăritean și apusean și supusă atît influenței Romei, cît și celei a Constantinopolului, Croația a fost firește scena unor controverse religioase. Existau două partide, unul care era în favoarea unirii cu Roma și a acceptării liturghiei în limba latină, celălalt preferînd ritualul slavon utilizat în bisericile ortodoxe slave. Alegerea Romei a fost în cele din urmă opțiunea decisă în timpul domniei lui Zvonimir (1075-1089). După convertirea poporului, ținuturile croate au intrat în sfera influenței occidentale și catolice
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
primul rînd din partea Imperiului Habsburgic, care reclama dreptul de protecție asupra acestora. Ortodocșii făceau parte din arhiepiscopia Ohridului înainte de desființarea acesteia; după aceea, ei s-au aflat sub o puternică influență culturală grecească. Educația accesibilă lor era cea grecească, iar liturghia era oficiată în limba greacă. Musulmanii albanezi beneficiau de un statut privilegiat nu numai în ținuturile lor, dar și pe tot cuprinsul imperiului. Fiind un popor războinic, ei aveau multe posibilități de a sluji statul. Cei mai buni ieniceri recrutați
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
obținut o serie de privilegii speciale. Printre altele, a fost fondat la Sremski Karlovci un centru religios și cultural. Contactul cu Patriarhia de la Peć s-a păstrat, mitropolitul de la Sremski Karlovci jurînd supunere patriarhului acesteia și pomenindu-i numele în cadrul liturghiei. Marea emigrație a avut consecințe nefericite pentru Patriarhia de la Peć, ducînd la schimbarea compoziției etnice a regiunii Kosovo. Mișcarea albaneză de aici a fost menționată anterior; numeroasa emigrație a sîrbilor avea să aibă un efect de lungă durată asupra structurii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
religiei creștine. Aceste articole se refereau la recunoașterea papei drept cap al bisericii, acceptarea descinderii Sfîntului Spirit atît din Tată cît și din Fiu și credința în existența purgatoriului.6 Ortodocșii puteau astfel să-și păstreze credința, dat fiind că liturghia și legea canonică rămîneau neatinse. Biserica unită a depus eforturi mari mai ales ca să cîștige de partea ei clerul ortodox, a cărui poziție era într-adevăr dificilă și umilitoare. Membrilor acestuia li se oferea cel puțin șansa de a obține
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]