5,080 matches
-
onoare ale ultimului război: țărâna de la Jiu, unde au fost lupte cumplite. (scrisoare) „Am plecat din Craiova cu trenul pe Valea Jiului până la Filiași, de acolo, după toate informațiile ce le posedam și cu cele ce mi-au fost date de localnici, am mers în sus pe Jiu vreo 7 km, până la locul unde au fost luptele de la Peșteana și Țânțărei. De acolo, din colțul județului meu, de unde se împreună Doljul, Gorjul și Mehedințiul, am luat țărână, atât din malul Jiului, cât
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
după-masa zilei de 22 octombrie 1941. Încă din primele zile ale ocupației Odessei autoritățile române, în speță comandamentul militar al orașului și comandamentul Diviziei a 10-a infanterie au primit diverse informații atât de la serviciul secret român cât și de la localnici, potrivit cărora clădirea în care se instalase fostul sediu al NKVD situat pe strada Engels fusese minat în retragere de către sovietici 62. Deși clădirea a fost controlată de geniști și nu a fost identificat nimic suspect, totuși în după-masa zilei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ateliere de corsete, frizerii, cafenele și altele. Firmele au fost înregistrate, însă comerțul în sine nu se exercită, pretextându-se că nu sunt posibilități de furnizare de mărfuri. Din totalul de 257 firme evreești înregistrate la Moghilev, 41 sunt ale localnicilor și 216 a celor veniți prin evacuare. În total, 75% din evreii stabiliți în acest județ se află la Vest de linia ferată Jmerinka-Odessa și numai 25% la Est. 2. În Județul Iampol sunt un număr de 6494 evrei repartizați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
stabiliți în acest județ se află la Vest de linia ferată Jmerinka-Odessa și numai 25% la Est. 2. În Județul Iampol sunt un număr de 6494 evrei repartizați în felul următor: a. În orașul Iampol 1086 evrei, dintre cari 814 localnici și 262 din acei aduși din țară, opriți în calitate de specialiști. b. Raionul Iampol, 1176 evrei. c. Raionul Crijopol, 1383 evrei. d. Raionul Cernovți, 1464 evrei. e. Raionul Tamaspol, 1464 evrei. 3. În Județul Duboșari nici un evreu. 4. În Județul Râbnița
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din alte părți", adică, acei veniți din târgurile și satele din județ, sau de aiurea. Aceasta conform ordinului Domniei Voastre Nr. 45/1941 și accentuat de Lt. Colonel Petrescu care mi l-a înmânat. Parte din aceștia și toți cei localnici din Dorohoi au fost trecuți prin minuțioasa și repetata triere făcută de comisiune, împreună cu mine, pentru a nu se face vreo eroare nici de omenie, nici în dauna interesului general. Au fost examinate nu mai puțin de 905 cereri cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și cu toate acestea au plecat în dauna interesului general. Plecarea transporturilor de evacuare s'a făcut după cum urmează: Evreii aflați în Dorohoi din târgurile din județ, au plecat în două transporturi în zilele de 7 și 8, iar cei localnici din oraș urmau să plece în trei transporturi în zilele de 12, 13 și 14. Din aceștia s'au executat numai transporturile din zilele de 12 și 13, căci în ziua de 14 înainte de plecarea ultimului transport evacuarea s'a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lor, ca o pedeapsă cerească pentru toate cele făcute de ei. Plasarea evreilor veniți din țară în Transnistria, a creiat însă îngrijorări în sânul populației locale, temându-se că foarte multe alimente vor fi consumate de acești evrei în dauna localnicilor. În regiunile colonizate cu evrei prețurile pieții s'au ridicat considerabil, pentru motivul că populația locală dându-și seama că evreii n-au de unde să-și procure cele necesare, îi speculează. Până în prezent au fost aduși la Bug un număr
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se răspândesc în lagăr. 9. Semnalarea către Comandamentul Militar cel mai apropiat a prezenței sau trecerei oricărui avion prin apropierea lagărului. 10. Izolarea intelectualilor evrei și riguroasa supraveghere a contactului ce aceștia au cu persoane străine de lagăr sau cu localnicii. Șeful de Stat Major al C. 2 A. Lt. Col. ss. indescifrabil AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 1129, f. 8-10. Documentul nr. 211 SECRET Nr. 226 din 22 Februarie 1942814 M.U. "BOGDAN"815 Biroul Lt. Colonel Alion către
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care dau patrule de control la bariere pentru a face un control sever asupra tuturor persoanelor care ies din oraș întrucât în ultimul timp s'a constatat că foarte mulți evrei au părăsit orașul nestingheriți de nimeni. Evreii, cât și localnicii, care caută a părăsi orașul fără autorizații, prinși de aceste posturi la bariere sau în altă parte, vor fi pe loc arestați și înaintați Pretoriatului C.M.O. Totodată, vă rugăm a dispune ca aceleași unități să instaleze pe lângă posturile de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
exploatate de instalațiuni de stat, munca individuală nu există și posibilitatea de lucru nu era dată decât în cadrul acestor instituțiuni. Or, cea mai mare parte a locurilor era ocupată de funcționarii veniți din Rusia. La locurile libere nu erau admiși localnici decât atunci, dacă trecutul lor sau al părinților lor nu putea prezenta nimic ce era posibil a fi considerat ca aparținând specificului burghez. Foști industriași, comercianți, ofițeri de rezervă, judecători sau funcționari publici, de pildă, sau copiii lor, nu erau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
e situată într'o regiune în care aprovizionarea e ușoară, destul de aproape de Galați, Brăila și București, pentru ca atât autoritățile, cât și Centrala Evreilor din România să poată avea tot controlul și supravegherea necesară. Faptul că în localitate se află puțini localnici, face să nu existe inconvenientul aducerii unui număr important de orfani, într'o localitate cu populație numeroasă. * * * Înainte de a părăsi Transnistria, adică la centrele de adunare, copiii îmbăiați și deparazitați vor căpăta rufărie și îmbrăcăminte nouă și curată. Socotesc că
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Bucureștilor, evacuarea unor instituții publice, a unor industrii și chiar a particularilor. De altfel chiar dacă au existat mutări, era normal ca cei mutați din provincie în București să fie adăpostiți în locuințele părăsite de funcționarii mutați iar nu în ale localnicilor. CONCLUZIE Rugăm a se desființa dispozițiile legilor din 27 Mai 1942 și 10 Martie 1943, revenindu-se la normele și procedura legală din 10 Octombrie 1941 cu îndoita precizare: a) că nimeni nu poate obține un apartament decât dacă dovedește
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fie inculpați ca exploatatori imperialiști, romanii apar mai degrabă ca o adiție la fondul autohton de natură dacic. Promovând un organicism metaforic condimentat expresiv cu o epitetică estetizantă, manualul de clasa a IV-a a istoriei românilor face următoarea analogie: "Localnicii, adică dacii, s-ar putea asemăna cu o tulpină viguroasă, adînc înfiptă în pământul strămoșesc, iar coloniștii romani, cu un altoi care face ca roada să fie mai bună și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
foarte bun randament. Datorită acestor condiții naturale, o bună parte a teritoriului era acoperit în vechime și până destul de recent cu întinse păduri, în care predomina stejarul și ulmul, inclusiv în zona de pe terasa de est a Bârladului, numită de localnici și chiar în acte La Năsipuri. Mici enclave ale codrilor de odinioară se mai păstrează în lunca Bârladului, dar fără să mai întâlnim acei stejari falnici de altădată. Autorul acestor rânduri a apucat să vadă pâlcuri de asemenea copaci groși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
grădini de pe dreapta Bârladului aparținând locuitorilor Vasile Trifan, Alec Borș, Haralambie Strătulat etc., tăiați de urmașii acestora prin anii 1950. Era pe vremea copilăriei mele și o culme de ulmi înalți și groși pe marginea unei grădini (așa o numeau localnicii), de fapt un loc arabil la marginea sud-vestică a vetrei satului Umbrărești-răzeși, în suprafață de 1, 5 ha, ce aparținea în perioada interbelică grefierului Ioan Dimitriu, moștenire de la socrul său cu numele Sobieschi, unul din descendenții bătrânului de moșie cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
malul stâng al Corozelului în punctul menționat. Fragmente ceramice de la vase vechi și pietre cu urme de folosire pot fi întâlnite de-a lungul acestui mal de pârâu până aproape de terasa inferioară de est a Bârladului; iar pe coasta terasei, localnicul Neculai Oancă a găsit fragmente de unelte din silex, ce lasă să se înțeleagă: ori a mai existat o astfel de așezare și în preajma terasei, ori așezarea de la Tămășeni a avut o extindere mai mare în timp și spațiu. Rămâne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și o succesiune neîntreruptă de civilizații autohtone. Au fost scoase la suprafață și fragmente ceramice de la vase de import, grecești. La Bulgari este un loc situat la o depărtare de 500-600 m est de biserica satului Siliștea, numit astfel de localnici pentru că aici o familie de bulgari făcea grădinărie în perioada interbelică, poate și mai înainte. Pe acest teren au fost găsite bucăți de chirpic ars, provenind de la locuințe și de la vetre de foc, fragmente ceramice de la vase modelate cu mâna
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apreciază un reputat arheolog gălățean, ci resturi metalice. În preajmă, pe vechiul curs al apei Bârladului, acum acoperit în întregime pe acest segment, se puteau vedea cu mai multă vreme în urmă acele „centimetrice lentile de acumulări feruginoase”, pe care localnicii de altădată știau, probabil, să le extragă și să le transforme în metalul necesar confecționării uneltelor din fier, greu de procurat pe calea importului în acele timpuri. Cantitatea mare și aria întinsă pe care se află risipite, existența lor atât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și de mai târziu; o necropolă contemporană așezării este posibil să se afle, dacă ținem seama de faptul că un craniu a fost văzut de autorul cărții în preajma unui canal de irigații prin anii ´70. - Tămășeni, în punctul numit de localnici Dealul Bisericii, în realitate o proeminență naturală de teren, pe care s-au aflat cândva biserica și cimitirul satului, am găsit un fragment de vas din lut, decorat cu o bandă lată de striuri dispuse circular aproape de gura vasului, pasta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la est și la sud de biserică, până pe malul drept al apei Bârladului, deci nu unde se află acum satul Siliștea, pentru că siliștenii s-au așezat aici după împroprietărirea lor prin Legea rurală din 1864, de unde și falsa impresie a localnicilor că acum ar fi fost întemeiat pentru prima data acest sat. Pe cealaltă vatră, a răzeșilor umbrăreșteni, au fost depistate puține rămășițe materiale, mai ales de proveniență medievală târzie. Ele se răsfiră pe malul drept al Bârladului, la o distanță
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Bilăi, ruptură nerecunoscută și neacceptată de către răzeși, așa explicându-se „tăria” lor de a merge și cosi fânul de pe părțile în litigiu. „Satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu” nu-i altceva decât prelungirea sudică a Umbrăreștilor, numită mai târziu de către localnici Cătunași, iar oficial, prin organizarea administrativ-teritorială modernă, Slobozia-Torcești, comunitate cu statut răzeșesc pe tot timpul existenței sale. Credem că numele Torcești, în acest caz, a fost atribuit pe considerentul că partea respectivă a satului se afla situată față în față
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bătrâni menționați sunt arătați ca fiind contemporani între ei, dovadă că unele spițe au șase generații, iar altele doar cinci. Și, dacă ținem seama de situația că, spre exemplu, unul din bătrânii frecvent întâlniți în acte târzii și în memoria localnicilor, cel cu prenumele Rahilia, amintit mai sus, în spița noastră este arătat ca prim descendent al bătrânului Vasca, nume ce nu apare în actele și nici în memoria târzie a locului, că aceeași pare a fi situația și pentru nume
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satul Torcești, atât cel propriu-zis, cât și Slobozia-Torcești despre care am mai vorbit, se află actualmente, ca și în străvechime, pe teritoriul comunei Umbrărești, apreciem că și locul în discuție trebuie situat prin partea de vest a pădurii numită de localnici Balș, unde este atestată existența pârâului sau gârlei cu numele Bârlovița, hidronim și toponim bine cunoscute de către locuitorii satului Salcia și ai Cătunașilor, dar necunoscute la ora actuală iveștenilor și vecinilor lor din Bucești și Liești. Țigăneii În ordine cronologică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Grigore al II-lea Ghica, Toader Costache, poreclit, nu se știe din ce motive, Venin, poreclă cu care îl întâlnim în izvoarele narative ale vremii sale, poreclă trecută și fiului său. Un loc de la sud de satul Salcia era cunoscut localnicilor cu numele Veninoaia și bănuim că a derivat de la stăpânii locului, ce au avut această poreclă și care se referă la moșia Țigăneilor. Așa cum s-a întâmplat cu multe sate mici din vechime, și locuitorii din Țigănei, cu timpul, se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
astfel de scopuri prin epitetele pitorești bine cunoscute. În acest răstimp, toți cei arătați mai sus ca stăpâni se dau drept proprietari ai Umbrăreștilor, rolul principal avându-l, totuși, adevăratul stăpân, care era Elenco Manu, în popor fiind cunoscută de către localnici până foarte târziu cu numele de „cucoana Mănoaia”. Ea a dat dovadă de pricepere, energie și perseverență, pentru buna stăpânire și administrare a averii atât de ușor dobândită, păstrându-o neștirbită până la decesul ei, survenit în 1875, la respectabila vârstă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]