5,204 matches
-
câștigat dacă făcea și mai mult loc faptelor: nuvela lui Gh. Cristea e precipitată în final și restul sațului abia sugerat, abia schițat, puțin legat cu viața gospodăriei colective: Întâmplările de pe Călmățui ar fi fost mult mai expresive dacă țăranii muncitori erau arătați și mai puternic în ofensivă, mai legali de lupta partidului - care apare, de altfel, palid”. *** N.TERTULIAN 43: „Primul și cel mai de seamă merit al nuvelei lui Marin Preda stă în a se fi eliberat de viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pragul primăverii și Judecata de Aurel Mihale, Premiera de Lucia Demetrius. E o recoltă bogată de opere literare care ilustrează forța cu care se dezvoltă noua noastră literatură pe drumul realismului socialist. Sămânța sădită de poporul nostru, de partidul clasei muncitoare, rodește din plin (...). Ele ilustrează progresul făcut de fiecare din acești scriitori față de creația lor dinainte (...). Aceasta nu în mod mecanic: ele corespund dezvoltării proprii, originale a fiecăruia. La unii, sunt romane ce succed altor romane, depășindu-le. La alții
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-le. La alții, ca de pildă la Dumitru Mircea (Pâine albă) sau la Șt. Andrei (Noul oraș), opere care au scos la iveală romancieri noi (...). Atunci când mă gândesc la Ilie Barbu, eroul nuvelei Desfășurarea de M. Preda, la Carol Bucsi, muncitor director al romanului lui Nagy Istvan sau alți eroi ai noilor lucrări de proză, mă întreb: ce anume le dă viață? Ce însuflețește eroii care construiesc o hidrocentrală în Cumpăna luminilor, sau pe cei care luptă din greu pentru viața
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a democrației și de aducere țării în orbita planului Marshall cu atitudini de crasă amoralitate, impertinență și grosolănie în comportări (...). Este fără îndoială un mare succes al spectacolului, felul cum au fost prezentați comuniștii și în special conducerea partidului clasei muncitoare, Ganna Lichta. Într-un articol publicat în Scânteia asupra procesului de creație în acest rol, Irina Răchițeanu a arătat cum și-a însușit o seamă de date în construcția personajului, din cunoașterea și studierea Istoriei Partidului Comunist (bolșevic), din studiul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tratează tema înfăptuirii gospodăriei agricole colective într-un sat, în focul ascuțitei lupte de clasă, în anii aceștia la începutul procesului de socializare a agriculturii. În Vadul nou se pune problema rolului important al gospodăriilor de stat în îndrumarea țărănimii muncitoare pe calea colectivizării, iar în Mireasa desculță e dezbătută problema luptei colectiviștilor dintr-o gospodărie colectivă formată, pentru convingerea și atragerea țăranilor mijlocași pe care uneltirile chiaburilor i-au făcut să rămână în afara gospodăriilor (...). Teatrul actual se inspiră necontenit din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
colectivizării, iar în Mireasa desculță e dezbătută problema luptei colectiviștilor dintr-o gospodărie colectivă formată, pentru convingerea și atragerea țăranilor mijlocași pe care uneltirile chiaburilor i-au făcut să rămână în afara gospodăriilor (...). Teatrul actual se inspiră necontenit din lupta clasei muncitoare conduse de partid pentru libertate, bunăstare, socialism și pace. N. Moraru și Aurel Baranga zugrăvesc în drama lor Pentru fericirea poporului lupta eroică a comuniștilor în condițiile anilor 1937-1938, când puterea de stat era în mâinile burgheziei. Mihail Davidoglu în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în condițiile anilor 1937-1938, când puterea de stat era în mâinile burgheziei. Mihail Davidoglu în Cetatea de foc (ca și ceilalți autori cuprinși în volumele de Teatru) își plasează conflictul în condițiile actuale, când puterea în stat o deține clasa muncitoare aliată cu țărănimea muncitoare și când dușmanului de clasă i s-au distrus pozițiile politice, pornindu-se la lichidarea vechii baze economice capitaliste (...). Teatrul actual e foarte departe de anecdotele construite integral la masa de lucru pe baza unei superficiale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
când puterea de stat era în mâinile burgheziei. Mihail Davidoglu în Cetatea de foc (ca și ceilalți autori cuprinși în volumele de Teatru) își plasează conflictul în condițiile actuale, când puterea în stat o deține clasa muncitoare aliată cu țărănimea muncitoare și când dușmanului de clasă i s-au distrus pozițiile politice, pornindu-se la lichidarea vechii baze economice capitaliste (...). Teatrul actual e foarte departe de anecdotele construite integral la masa de lucru pe baza unei superficiale luări de contact cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
conflictele pe care le aducea în scenă (...). Succesul piesei Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga este rodul justei orientări a autorilor către conflictul esențial al vieții într-un anume moment istoric: lupta comuniștilor ca exponenți ai poporului muncitor împotriva regimului burghezo-moșieresc, împotriva regimului fascist și a politicii antisovietice (...). Lipsuri de acest gen există de pildă în piesa lui Mihail Davidoglu Cetatea de foc (în prima versiune), ca și în piesele altor tovarăși ai noștri. După cum suna articolul publicat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
individualitate, de personalitate, rezidă în cunoașterea superficială a realității, în insuficienta participare la viață și la lupta poporului (...). Partidul îndeamnă pe activiștii de pe tărâmul dramaturgiei și teatrului să-și concentreze atenția asupra creării unui repertoriu actual, la înălțimea cerințelor maselor muncitoare. Poporul nostru așteaptă de la scriitori opere din ce în ce mai bune (...). Urmând exemplul dramaturgilor sovietici, autorii noștri trebuie să studieze cu perseverență operele clasicilor marxism-leninismului și să-și însușească metoda realismului socialist (...). Pentru a asigura ridicarea dramaturgiei noastre la un nivel superior, corespunzător
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sarcinile însemnate ale revistei Cultura poporului este publicarea de piese scurte, destinate echipelor artistice de amatori (...). Este cât se poate de binevenită inițiativa revistei Cultura poporului de a publica - pe lângă piesele originale - piese sovietice într-un act care ajută maselor muncitoare din țara noastră să rezolve probleme importante ale muncii lor practice și îndeosebi dezvoltă mărețele perspective ale muncii și luptei lor pentru socialism. Piesele scurte sovietice constitue de asemenea un prețios îndreptar pentru dramaturgii noștri. Exemplul sovietic arată că «genul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de contradicții și absurdități, s-au ridicat o seamă de cercetători (Lambrior, Tiktin etc.) care au cerut necontenit simplificarea și raționalizarea ei. Presa și revistele muncitorești Contemporanul, România Muncitoare precum și tipăriturile PCR - care își puneau ca scop să lămurească poporul muncitor, au întrebuințat o ortografie fonetică, rațională, ușor de mânuit și de învățat. Prezentul proiect de ortografie se datorește mult ortografiei acestor publicații. În întocmirea acestui proiect ne-a ajutat de asemenea exemplul rezolvării de către statul sovietic a problemei ortografiei ruse
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
săvârșite de fosta conducere a Ministerului de Finanțe și a Băncii R.P.R. în sistemul financiaro-bancar și al schimbului de mărfuri, C.C. al P.M.R. a constatat că: l. Vasile Luca pierzând simțul de clasă, s-a rupt de Partid, de clasa muncitoare, s-a înconjurat de elemente dușmănoase, s-a ridicat împotriva liniei generale a Partidului, a introdus propria linie oportunistă de dreapta de stimulare a elementelor capitaliste de la sate și orașe, provocând mari daune statului și creând dificultăți în aprovizionarea oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
P.M.R a constatat că acțiunea acestor elemente contrarevoluționare s-a împletit strâns cu activitatea antipartinică și antistatală a lui Vasile Luca. De mulți ani V. Luca a pierdut simțul de clasă, s-a rupt de partid și de clasa muncitoare, a mers pe o linie proprie contrară liniei generale a partidului (...). Linia antipartinică a lui V. Luca nu este întâmplătoare. Ea reprezintă continuarea vechilor abateri și metode fracționiste practicate de V. Luca încă în perioada activității ilegale a partidului. V.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și gospodăriilor de stat, în care s-au cuibărit un mare număr de elemente dușmănoase. Tov. Ana Pauker a săvârșit și abateri de stânga de la linia partidului în problema construirii gospodăriilor agricole colective, tolerând călcarea principiului liberului consimțământ al țăranilor muncitori. La plenara C.C. al P.M.R. ce a avut loc la 29 februarie-1 martie, tov. Ana Pauker a luat o atitudine de critică la adresa lui V. Luca și a devierii sale de dreapta, iar după plenară s-a ridicat împotriva hotărârii plenarei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cel mai de seamă al sesiunii, care a stârnit un entuziasm de nedescris în întreaga țară, care a bucurat inima fiecărui om al muncii, a fost alegerea ca Președinte al Consiliului de Miniștri a celui mai drag fiu al clasei muncitoare și poporului muncitor, tov. Gh Gheorghiu-Dej, conducătorul partidului nostru, luptător neobosit pentru fericirea poporului, discipol credincios al genialilor dascăli ai omenirii muncitoare, Lenin și Stalin (...)”. *** ● În luna iulie 1952 Proiectul de Constituție a R.P.R.73 ● În perioada iulie-noiembrie, masivă implicare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cea mai plastică măsură a creșterii morale și politice a poporului nostru în ultimii ani - în primii ani de adevărată libertate și adevărată muncă creatoare în istoria sa de atâtea ori seculară. Cu două zile înainte, conducătorul iubit al clasei muncitoare din țara noastră aduna gândurile, sentimentele și năzuințele poporului în cuvinte pline de măreție: «Zorii unei vieți noi s-au ridicat deasupra patriei noastre» (...). Este uimitor și îmbucurător drumul parcurs de literatura noastră nouă. Au trecut patru ani de când, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în nr. 16 (120), 22 apr.: „Așa s-a călit oțelul” - un spectacol realizat cu tineri, pentru tineri - în nr. 17 (121), 29 apr.: Ziua cea mare - o piesă despre drumul belșugului și al fericirii, pe care a pornit, țărănimea muncitoare - în nr. 18 (122), 6 mai: Superioritatea metodelor științifice în munca teatrală. Spectacolul cu piesa „Ziua cea mare” la Teatrul Național-Studio. „Pentru colectivele noastre teatrale care creează spectacole cu piese noi românești, o sarcină principală este de a cunoaște îndeaproape
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ghelerter și a colectivului de actori care au jucat piesa «Ziua cea mare» de Maria Banuș, pe scena Teatrului Național Studio (...). Oamenii care au lucrat la spectacol au vizitat o gospodărie agricolă colectivă, au stat îndelung de vorbă cu țăranii muncitori, dându-și seama de convingerea și hotărârea cu care aceștia au pornit pe drumul indicat de partid, drumul colectivizării. Totodată, actorii au observat comportările, gesturile, atitudinile țăranilor muncitori, ceea ce i-a ajutat apoi la crearea autentică a personajelor. Totdeauna când
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vizitat o gospodărie agricolă colectivă, au stat îndelung de vorbă cu țăranii muncitori, dându-și seama de convingerea și hotărârea cu care aceștia au pornit pe drumul indicat de partid, drumul colectivizării. Totodată, actorii au observat comportările, gesturile, atitudinile țăranilor muncitori, ceea ce i-a ajutat apoi la crearea autentică a personajelor. Totdeauna când acțiunea se petrece la țară, în teatrul practicat de burghezie, țăranii apăreau în costume naționale, cu floricele la pălărie și zurgălăi la opincile noi-nouțe. Atmosfera rustică» era improvizată
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
teren împreună cu întreg colectivul (...). Caracterul realist al spectacolului, datorat metodelor științifice de muncă ce au stat la baza pregătirii lui, face ca adevărurile piesei să pătrundă în inimile spectatorilor, să-i convingă de justețea drumului pe care a pornit țărănimea muncitoare, alături de clasa muncitoare în frunte cu partidul ei”. - Alte comentarii de același autor: Literatura titolarizată (în nr.30 (134), 29 iul.), Note pentru reconsiderarea lui Barbu Delavrancea (în nr.45 (149), 15 nov.), Trei ani de la constituirea Biroului informativ al
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
colectivul (...). Caracterul realist al spectacolului, datorat metodelor științifice de muncă ce au stat la baza pregătirii lui, face ca adevărurile piesei să pătrundă în inimile spectatorilor, să-i convingă de justețea drumului pe care a pornit țărănimea muncitoare, alături de clasa muncitoare în frunte cu partidul ei”. - Alte comentarii de același autor: Literatura titolarizată (în nr.30 (134), 29 iul.), Note pentru reconsiderarea lui Barbu Delavrancea (în nr.45 (149), 15 nov.), Trei ani de la constituirea Biroului informativ al partidelor comuniste și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poate face decât sesizând ceea ce este tipic în viață, adică ceea ce corespunde esenței fenomenului social-istoric dat. Astfel, Mitrea Cocor, eroul maestrului Sadoveanu, Lazăr de la Rusca, eroul poemului lui Dan Deșliu, exprimă tendința milioanelor de țărani muncitori care, sub conducerea clasei muncitoare, încep să pășească pe făgașul socialismului. Un personaj negativ tipic este Mateica din romanul Drum fără pulbere de Petru Dumitriu: eroi tipici sunt de asemenea Asandei Constantin din povestirea Undeva pe Dunăre de Al. Jar, Țurlea și Ilie Barbu din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
eroului liric, Maria BANUȘ a arătat că, pentru a putea exprima sentimentele cele mai tipice ale oamenilor muncii, poetul trebuie să se ridice la înălțimea celor mai înaintați oameni ai vremii noastre, situându-se pe pozițiile de luptă ale clasei muncitoare (...). În continuare Maria Banuș s-a referit doar în treacăt la lipsa ei îndelungată de pe frontul literar, evitând să analizeze cauzele serioasei rămâneri în urmă a creației sale literare, și nu a luat poziție față de manifestările ideologiei burgheze în literatura
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
subliniat că problema principală a creației literare este aceea a poziției ideologice a scriitorului. Astfel, discutând problema tipicului în literatura noastră, nu trebuie pierdut din vedere nici o clipă faptul că pe frontul literar se duce o bătălie între ideologia clasei muncitoare și ideologia burgheză (...). Vorbitorul a arătat că nu poate fi de acord cu poziția de autoliniștire pe care a adoptat-o în cadrul discuțiilor Maria Banuș. Faptul că Maria Banuș și-a recunoscut greșelile, că a promis că le va repara
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]