36,388 matches
-
Grigore Constantinescu, președinte al Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România “Mihail Jora”, precum și al Forumului Muzical Român. Șeful statului a mai conferit Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Comandor Categoria F - “Promovarea culturii” Smarandei Oțeanu-Bunea, compozitor și critic muzical, director fondator al Operei Comice pentru Copii, și Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria B - “Muzică“, conf. univ. dr. Dumitru-Mitică Lupu, compozitor, Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria F - “Promovarea culturii”, lectorului universitar Liviu Manolache, actor
Gala Premiilor Forumului Muzical Român 2013 by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84310_a_85635]
-
lectorului universitar Liviu Manolache, actor și regizor, director general al Festivalului de Creație și Interpretare “Mamaia Copiilor” și lui Gheorghe Ungureanu, director al Casei de Cultură a Sindicatelor Constanța. Decorarea a fost făcută la propunerea Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România și a Forumului Muzical Român. Text și foto: Oana GEORGESCU
Gala Premiilor Forumului Muzical Român 2013 by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84310_a_85635]
-
regizor, director general al Festivalului de Creație și Interpretare “Mamaia Copiilor” și lui Gheorghe Ungureanu, director al Casei de Cultură a Sindicatelor Constanța. Decorarea a fost făcută la propunerea Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România și a Forumului Muzical Român. Text și foto: Oana GEORGESCU
Gala Premiilor Forumului Muzical Român 2013 by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84310_a_85635]
-
de pianistul rus Alexei Nabioulin, împreună cu orchestra și dirijorul cu care a fost într-o compatibilitate rar întâlnită, de parcă ar fi cântat împreună de o viață, a ridicat și mai mult nivelul emoțional, cu frumusețe și eleganță. Tehnica impecabilă, simțul muzical rafinat, înțelegerea în totalitate a trăirilor atât de diverse ale compozitorului, echilibrul și cumpătarea îmbinate perfect cu sensibilitatea, capacitatea de nuanțare și eleganța tușeului a făcut din această partitura, ceea ce și este de fapt, o pagina mozartiană grandioasă. Am auzit
Concert de Oscar la Sibiu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84307_a_85632]
-
cu seamă de adecvare a muzicii la sensurile tragediei, la trăirile fundamentale. Pentru a se apropia cât mai mult de esența lor, Verdi era dispus să cuteze cele mai radicale modificări ale convențiilor genului, suprimând elementele exterioare în favoarea unui limbaj muzical sumbru, tensionat, care să se contopească cu tragedia. De aici va porni întreaga reînnoire a esteticii sale și ca urmare și a operei romantice italiene. Interpreților săi principali, Verdi le atribuie roluri de mare intensitate dramatică și copleșitoare dificultate. Centrul
Un posibil succes de public? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/8431_a_9756]
-
Chiar dacă nu a urmat indicațiile de interpretare date de Verdi care îi cerea solistei sale " să folosească o voce răgușită, aspră, seacă....diabolică", Silvia Sorina Munteanu este stăpână pe acest gen de vocalitate destul de rară și a reușit să exprime muzical cu vocea ei frumos timbrată, de mare întindere, energia întunecată a personajului. Este un tur de forță pe care l-a parcurs pe un traseu ascendent. Partener convingător al impetuoasei Lady, a fost baritonul Eugen Secobeanu. Cu un glas rotund
Un posibil succes de public? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/8431_a_9756]
-
în contrast cu atmosfera neguroasă a întregului. Din restul distribuției s-au remarcat, cu intervenții scurte, Horia Sandu (Banco), Liviu Indricău (Malcolm). Remarcabile au fost momentele corale care împânzesc partitura, admirabil pregătite de maestrul Stelian Olariu, și nu mai puțin merituoasă conducerea muzicală a dirijorului Iurie Florea, care știe să țină în mână o orchestră solid structurată, colorată în raport cu momentul dramatic. Regia lui Petrica Ionesco are multă mișcare, un flux bine dirijat, este imaginativă și bogată în sugestii. Poate că nu totdeauna relațiile
Un posibil succes de public? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/8431_a_9756]
-
Vremea colindelor românești Iliana VELESCU In agitația firească specifică audițiilor și examenelor de instrument de la sfârșitul fiecărui semestru școlar, un moment de respiro muzical cu iz de sărbătoare și vacanță a fost introdus de Concertul de colinde românești susținut în decembrie la Școala de muzică și arte plastice nr. 3 din București. Concertul a cuprins o serie de 12 colinde interpretate de soprana Mihaela
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
prestigiu: Universitatea Națională de Muzică din București respectiv Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj. Am dorit să menționez formarea academică a celor doi întrucât, la o scurtă audiție a acestui duo se poate remarca o bogată și temeinică pregătire muzicală, rafinament și sensibilitate artistică. În prezent, fiecare este profesor de specialitate la importante instituții de muzică din București. Mihaela Andrei predă canto la Liceul de muzică Dinu Lipatti, iar Adrian Andrei, chitară la Școala de muzică și arte plastice nr.
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
și arte plastice nr. 3. Pe lângă activitatea de pedagog (cu lucrări didactice publicate în țară și străinătate) Adrian Andrei se manifestă cu gust și în domeniul componistic. El este autorul colindelor prezentate în acest concert, a căror sursă de inspirație muzicală dar și literară o reprezintă folclorul românesc. Regăsim aici, alături de unele titluri cunoscute, lucrări noi ale căror versuri aparțin de asemenea compozitorului: În orașul Betleem, La poartă la Ștefan Vodă, Veniți cu toți dimpreună, O, ce veste minunată!, Coborât-a
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
pentru suflet, Sus la vârful muntelui, Mândru joacă Pătru-n raiu, Steaua sus răsare. Construcțiile sonore sunt bazate pe structuri modale, arhaice, completate cu acorduri de cvarte, cvinte sau eterofonii. Din aceste sonorități transpar astfel, anumite elemente de limbaj și stilistică muzicală specifice secolului XX, noțiuni familiare pentru cei care au avut privilegiul de a-l avea ca îndrumător, fie și pentru scurt timp, pe maestrul Dan Voiculescu. Compozitorul însuși afirmă că nu doar limbajul i-a fost influențat de Dan Voiculescu
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
Dan Voiculescu. Compozitorul însuși afirmă că nu doar limbajul i-a fost influențat de Dan Voiculescu, ci întreaga sa formare ca muzician și pedagog. Se remarcă în mod deosebit două elemente particulare care dau o notă de originalitate acestui moment muzical. Primul este reprezentat de structurile sonore utilizate de către compozitor care transpun ascultătorul într-o atmosferă aproape medievală, iar cel de-al doilea este conturat de evoluția discursului muzical care construiește un dialog între voce și chitară, aceasta din urmă depășind
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
deosebit două elemente particulare care dau o notă de originalitate acestui moment muzical. Primul este reprezentat de structurile sonore utilizate de către compozitor care transpun ascultătorul într-o atmosferă aproape medievală, iar cel de-al doilea este conturat de evoluția discursului muzical care construiește un dialog între voce și chitară, aceasta din urmă depășind statutul de instrument acompaniator, preluând deseori funcția solistică. Apropierea de colindele românești relevă dragostea și interesul celor doi pentru tradiție, abordând acest gen într-o manieră proprie ce
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
chitară, aceasta din urmă depășind statutul de instrument acompaniator, preluând deseori funcția solistică. Apropierea de colindele românești relevă dragostea și interesul celor doi pentru tradiție, abordând acest gen într-o manieră proprie ce îmbină armonios sonorități modale cu un limbaj muzical actual, realizând o punte între arhaic și contemporan. Concertul a fost de bun augur și consider că este unul din evenimentele plăcute oferite de Școala de muzică și arte plastice nr. 3, care la sfârșitul lui septembrie și-a deschis
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
Serbările iernii Marius GHERMAN Iarna blândă a dat posibilitatea organizatorilor de mari manifestări muzicale să angreneze zeci de artiști valoroși în evenimente de anvergură. De la promotorul Tibi Marian, de pildă, aflăm că în Piața Mare din Sibiu au fost în noaptea de Revelion peste 15.000 de spectatori, dornici să urmărească spectacolul „dirijat” de
Serb?rile iernii by Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84313_a_85638]
-
n t e r n a ț i o n a l e (cum a fost cazul cu Smokie și Michael Bolton, la Galați, sau Paul Anka, la București). Ca de fiecare dată, cel mai echilibrat și mai dens revelion muzical a fost cel din Piața Unirii din Focșani, președintele C.J., Marian Oprișan, având experiența îndelungată a organizării celor mai „tari” concerte de gen. Aici, spre deosebire de Galați (unde Alexandru Jula este ignorat de primăria locală, dar chemat pretutindeni în
Serb?rile iernii by Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84313_a_85638]
-
Ăstor Piazzolla, susținut de Silveștri Orchestră, sub baghetă dirijorului Tiberiu Soare. Organizat de Fundația “Calea Victoriei”, acest eveniment i-a reunit pe aceeași scenă pe violonistul Răzvan Stoica și pe pianista Andreea Stoica, care au încântat cu lucrări din două spații muzicale: muzică clasică și tango-ul. Acompaniați de orchestră, solistul Răzvan Stoica a interpretat pe o vioară Stradivarius “Anotimpurile” de Antonio Vivaldi, iar pianista Andreea Stoica, “Anotimpurile de la Buenos Aires” de Ăstor Piazzolla (aranjament Franș Wagner). “Anotimpurile... timpurile anului... Întotdeauna mi-a plăcut
Concerte extraordinare by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84309_a_85634]
-
18 - 28 ani) organizată sub egida Internațional Music Council (IMC, fondat în 1949 de UNESCO) și a Uniunii Europene de Radio. Fiecare radiodifuziune publică europeană are dreptul de a înscrie în concurs proprii candidați, Răzvan fiind propus de Radio România Muzical. Asociația pentru Muzica, Artă și Cultură a organizat la Ateneul Român, în parteneriat cu Filarmonica “George Enescu” și sub patronajul Ambasadei Republicii Italiene în România, recitalul omagial intitulat “Verdi-Wagner: Corespondențe”. Pentru că anul muzical 2013 stă sub semnul plin de forță
Concerte extraordinare by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84309_a_85634]
-
candidați, Răzvan fiind propus de Radio România Muzical. Asociația pentru Muzica, Artă și Cultură a organizat la Ateneul Român, în parteneriat cu Filarmonica “George Enescu” și sub patronajul Ambasadei Republicii Italiene în România, recitalul omagial intitulat “Verdi-Wagner: Corespondențe”. Pentru că anul muzical 2013 stă sub semnul plin de forță al doi dintre compozitorii emblematici și vizionari care au redefinit genul liric, Richard Wagner și Giuseppe Verdi, marea majoritate a instituțiilor muzicale ale lumii a ales să marcheze bicentenarul nașterii celor doi giganți
Concerte extraordinare by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84309_a_85634]
-
Republicii Italiene în România, recitalul omagial intitulat “Verdi-Wagner: Corespondențe”. Pentru că anul muzical 2013 stă sub semnul plin de forță al doi dintre compozitorii emblematici și vizionari care au redefinit genul liric, Richard Wagner și Giuseppe Verdi, marea majoritate a instituțiilor muzicale ale lumii a ales să marcheze bicentenarul nașterii celor doi giganți ai componisticii prin evenimente speciale. Lăudabila deci și inițiativa lui Mihai Stan, Președintele Asociației pentru Muzica, Artă și Cultură: reunirea pe aceeași scenă a sopranei Leontina Văduva și a
Concerte extraordinare by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84309_a_85634]
-
Carmen ALDEA VLAD Iuliana Pintea s-a născut pe 9 aprilie 1974 la Bacău, participând în 1988 la un festival muzical la Mamaia, după care se dedică muzicii clasice, studiind cu Arta Florescu și Ioan Pop. În 1992 devine studenta compozitorului Dumitru Lupu la Universitatea „Hyperion” din Constanța. Se căsătorește și pleacă în Liban, unde cunoaște gloria sub numele , cucerind Medalia
Zeina by Carmen ALDEA VLAD () [Corola-journal/Journalistic/84319_a_85644]
-
revine în țară, termină facultatea de Jurnalism, dar tot muzica este pe primul plan: în octombrie 2010 îi apare primul CD sub titulatura Zeina. Cele 10 cântece sunt semnate de Dumitru Lupu, Joe Siblini (directorul Societății autorilor, compozitorilor și editorilor muzicali din Liban), Marcel Iorga și Adi Hasna-Preda, acesta din urmă fiind cel mai apropiat dintre studenții conf. univ. dr. Dumitru Lupu la Universitatea Ovidius din Constanța, iar versurile, în totalitate, îmi aparțin. În noiembrie 2013 a fost lansat la Bacău
Zeina by Carmen ALDEA VLAD () [Corola-journal/Journalistic/84319_a_85644]
-
Iorga și Adi Hasna-Preda, acesta din urmă fiind cel mai apropiat dintre studenții conf. univ. dr. Dumitru Lupu la Universitatea Ovidius din Constanța, iar versurile, în totalitate, îmi aparțin. În noiembrie 2013 a fost lansat la Bacău al doilea material muzical semnat Zeina, de această dată continuând, integral, colaborarea cu autorul moldovean Marcel Iorga. Albumul evidențiază apelarea la tradiții și la melosul frenetic moldav, cu amprentă locală, ritmuri pline de nerv și folclor „cult”. Lansarea s-a transformat într-un adevărat
Zeina by Carmen ALDEA VLAD () [Corola-journal/Journalistic/84319_a_85644]
-
Peng, Adina Sibianu, Martin Kowalewski, Eva-Maria Houben, Corneliu Dan Georgescu și Laura Manolache. În volum au fost adunate, de asemenea, scrierile lui Ștefan Niculescu, majoritatea traduse din română în germană de Violeta Dinescu, Maria Herlo și Roberto Reale, despre fenomenul muzical, despre George Enescu, despre lucrările proprii. Discuția din cadrul Festivalului Wien Modern 1992 dintre Șt. Niculescu și G. Ligeti, coordonată de Karsten Witt și publicată sub titlul Originalität und Metier în MusikTexte 92 (2002), reprezintă un interesant schimb de păreri
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
și descrierea acelor zile pline, petrecute de compozitor la Universitatea din Oldenburg, făcută de Kadja Grönke. Contribuții ale unor muzicologi și compozitori germani precum Michael Heinemann, Monika Jäger, Thomas Beimel, Paul Thissen întregesc volumul. De un real folos sunt exemplele muzicale, ocupând deseori o pagină și însoțind analiza. Nu lipsesc nici amintiri ale foștilor studenți, Violeta Dinescu și Nicolae Teodoreanu, despre profesorul și omul Ștefan Niculescu. De semnalat este prima listă completă a lucrărilor sale, cu trimitere la editură, data și
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]