6,003 matches
-
la o plimbare prin curtea institutului pentru a-l învăța să cânte „Deșteaptă-te, Române”. De ce tocmai acest imn, cum să înțelegem exaltarea patriotică a poetului în acest context spitalicesc? Să fie un patriotism acuzat în contul lui Eminescu, în virtutea naționalismului scos cu atâta insistență din opera sa ziaristică, mai ales după Primul Război Mondial? O amintire mai veche, chiar din 1889, a unui alt apropiat al lui Eminescu, vine să ne atragă atenția că lucrurile trebuie înțelese așa cum sunt, că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că, dacă Eminescu ar fi trăit altă viață materială, și-ar fi modificat sensibil convingerile filosofice ale scrierilor lui. Dacă Eminescu ar fi fost un pesimist în înțelesul vulgar al cuvântului, n-ar fi fost cel mai mare doctrinar al naționalismului. Alături de Gh. Mârzescu și Vasile Conta, Eminescu a dus lupta pentru modificarea art. 7 din Constituție. D. prof. Cuza, după ce aduce laude comitetului pentru inițiativa luată, spune că trebuie să se instituie concursuri pentru cele mai bune studii asupra operei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
M. Eminescu. Doi studenți au vorbit, unul din partea centrului studențesc bucureștean, iar celălalt în numele studenților macedoneni. D. P. Șeicaru, din partea comitetului de inițiativă, mulțumește asistenței care a răspuns la această chemare de a cinsti memoria celui mai mare doctrinar al naționalismului nostru. Asigură pe d. profesor Cuza că se va îngriji comitetul de opera lui Eminescu, spre a nu fi falsificată, și se va înființa un muzeu „Eminescu”. Festivitatea s-a sfârșit la ora 12. Trebuie repetat că acest pelerinaj n-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
afirm: poporul român a dat dovadă de cea mai mare toleranță pentru ca în zilele noastre să fim acuzați de discriminări, intoleranță și cuceriri teritoriale. A se vedea demonstrațiile secuiești și maghiare provocatoare care aduc neliniște. Mai suntem acuzați și de naționalism (Marko Bela) și mă întreb: U.D.M.R.-ul, cauza cui o susține? A marțienilor? Vrem ca și românul nostru să se bucure de darul acestui pământ, apărat cu sângele părinților noștri din neam în neam, din generație în generație. Acuzatorii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
tuturor partidelor comuniste din lume. Comunismul neagă faptul că omenirea este alcătuită din națiuni prin voința lui Dumnezeu, că ele au o misiune și un destin al lor, precum și faptul că națiunea este alcătuită din familii. Comunismul combate așa zisul naționalism, pe cei care își apără drepturile Nației sale. Comunismul este o născocire iudaică care vrea să distrugă Neamurile și biserica Lui Hristos, Cel răstignit de ei. Evreii au fost clasă conducătoare, exploatatoare, iar indigenii clasă subordonată exploatată. Comunismul înseamnă minciună
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pentru că nu sunt unguri sau evrei, dar aceasta îl situează pe cel care o face în categoria oamenilor ușuratici. Pentru că nu văd cum ar putea fi considerate altfel aprecierile gratuite ale domnului Coposu asupra legionarilor în expresii ca: „misticism și naționalism fanatic infantil”, referindu-se la o epocă în care Moța și Marin mureau în Spania pe frontul anticomunist, fiindcă acolo „se trăgea cu mitraliera în obrazul lui Hristos” și pentru a apăra ca aceste gloanțe să ajungă până la bisericile noastre
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
la instalarea în Europa a comunismului stalinist care, când s-a impus și la noi, și-a găsit instrumentul tot întrun front, Frontul Plugarilor, al vânzătorului de neam și de țară, Petru Groza. Acesta a fost de la începuturile sale „infantilismul” naționalismului mistic legionar. Dar cum domnul Coposu se afirmă și este acceptat în propriul partid și în opinia public drept urmașul și continuatorul politic al marelui Iuliu Maniu, l aș întreba, cu tot respectul pentru persoana dumisale și cu toată venerația
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
acceptat în propriul partid și în opinia public drept urmașul și continuatorul politic al marelui Iuliu Maniu, l aș întreba, cu tot respectul pentru persoana dumisale și cu toată venerația legionarilor pentru memoria lui Iuliu Maniu, dacă afirmațiile dumisale despre naționalismul legionar se află pe linia de gândire a ilustrului său înaintaș? Nu cred că ar putea aduce argument pentru așa ceva. Domnul Coposu mai face însă o afirmație de alt ordin și de un gust foarte îndoielnic în privința buneicuviințe și a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
legionarului, le-au considerat râvnire de măriri fiindcă ei, handicapați mintal și spiritual, sunt niște răgălii de ars în foc, sunt cioburi ridicole din adevăratul om. Ei au mers până la nebunia de a afirma că jertfele legionare sunt misticism și naționalism infantil. Da! Jertfa supremă a eroilor legionari Ion Moța și Vasile Marin, căzuți pe frontul Spaniei naționaliste pentru apărarea Crucii și a Mântuitorului Hristos la Majadahonda în 13 ianuarie 1937, așa o consideră. Citez din ultima scrisoare a lui Ion
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Europei, Jean Cuisenier Genul science-fiction, Roger Bozzetto Introducere în studii literare, Dumitru Tucan Istoria cărții, Albert Labarre Istoria presei, Pierre Albert Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Literatura pornografică, Dominique Maingueneau Magia, Jean Servier Naționalismele europene, Paul Sabourin Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler Propaganda politică, Jean-Marie Domenach Simbolistica politică, Lucien Sfez Sociologia Parisului, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Sociologia burgheziei, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime Terorismul, Jean Servier Bun de tipar
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
un deceniu, până când publicația devine cotidian, preocupările cultural-științifice predomină. Există și rubrici politice („Politica internă”, „Politica externă”), dar cele mai multe țin de cultură: „Cronica”, apoi „Gazeta rimată”, „Însemnări”, „Cronica teatrală”, „Cronica muzicală”. Din punct de vedere politic, Ț.n. se opune naționalismului agresiv, dar face loc platformei pe care o va susține politicianul Octavian Goga. În cultură se mobilizează o seamă de personalități (Eugen Goga, Al. A. Hodoș, G. Bogdan-Duică ș.a.), iar cercul colaboratorilor se lărgește considerabil. În sumar intră versuri de
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
Radiografie lucidă a realității, publicistica lui Ț. îmbrățișează subiecte de stringentă actualitate: situația României interbelice (Sărmană țară de vânzare), proasta administrare a țării (De ce avem nevoie, Până când?), corupția, afacerismul, jaful în avutul public (Săraci în țară bogată), politicianismul (Țara nesiguranței, Naționalism, șovinism și politicianism), lipsa de perspectivă a tineretului (La o răscruce), educația și învățământul (Școala și familia), imoralitatea vieții publice (Politica șușotelii), cerința modernizării Bisericii, datoria de a cultiva limba (Boala maimuțărelii), situația intelectualilor de la țară (Mucenicii satelor), soarta femeii
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
și complexă, care se remarcă mai ales în romanul cel mai reușit al trilogiei, Insula viscolului. Moartea violentă a trei femei (mamă, fiică și nepoată), în jurul cărora gravitează personajele principale masculine, constituie nucleul narațiunii. Banii și sexualitatea, falsul patriotism și naționalismul aberant, în numele căruia mor oameni nevinovați, sunt cauze ale unor drame și determină chiar destine tragice. Întâlnirea lui Iakob Goldman cu Bela Kadar, ambii ucigași devastați sufletește de crimele comise, este una din scenele intense ale romanului, care probează talentul de
ŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
Léon Gambetta, București, 1924; Ochiul de nichel, București, 1927; Clémenceau (1841-1929). Omul, opera, București, 1929; Fundătura cimitirului no. 13, cu desene de Ion Anestin, București, 1932; Domnul Negoiță sau Individul împotriva statului, București, 1932; Băiatul popii, București, 1933; Doctrina bâtei: naționalism, reacționarism, antisemitism, București, 1936; Oameni de ieri..., București, 1938; Prințul, București, 1944; ed. îngr. Constantin Darie și Paul Ion Teodorescu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1998; Scandal, București, 1945; ed. îngr. și pref. Constantin Darie și Paul Ion Teodorescu, București, 1988
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
este metamorfoza suprarealistă), Ion Călugăru ș.a. Opinii de substanță vor fi, de asemenea, exprimate în răspunsurile la ancheta cu tema „Noua spiritualitate” (2/1928). Dau curs întrebărilor N. Iorga (noua spiritualitate este una creștină, „divină”), Octavian Goga (de pe pozițiile unui naționalism ortodoxist), E. Lovinescu („noua spiritualitate” o constituie un „conformism etic” grefat pe mistică și ortodoxie), Lucian Blaga (optează pentru mit, transfigurarea realității și metafizică), Nichifor Crainic (afirmă o poziție tradiționalistă extremă, definită ca naționalism integral), Șerban Cioculescu (vede în noua
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
divină”), Octavian Goga (de pe pozițiile unui naționalism ortodoxist), E. Lovinescu („noua spiritualitate” o constituie un „conformism etic” grefat pe mistică și ortodoxie), Lucian Blaga (optează pentru mit, transfigurarea realității și metafizică), Nichifor Crainic (afirmă o poziție tradiționalistă extremă, definită ca naționalism integral), Șerban Cioculescu (vede în noua spiritualitate un individualism bazat pe eul intelectual), Ionel Jianu, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Sandu Tudor. Sunt prezenți cu poezie Ion Barbu (Dioptrie, ev arid), Camil Baltazar, Jacques G. Costin, Mihail Celarianu, Andrei
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
ăla, nu-i rețin numele, p-ormă d-abia o rezolvat criza și i-o dat funcție În București, ca să renunțe la alipire... Moldova mare o fost mai demult planificată de Stalin... Așa că de-aici a intrat un fel de naționalism... Bineînțeles că exista și mai dinainte, dar atunci și-n ’48, când or Început arestările la liceu, a fost mai mare.... Atunci eram În clasa a V-a... Și am auzit că or arestat mulți colegi de la mine din liceu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lumii.“30 18 studiu introductiv 27. Gala Galaction, Jurnal, vol. II, ediție îngrijită de Teodor Vârgolici, Ed. Minerva, 1977, p. 231. 28. Constantin Bacalbașa, „Să fim tari“, Universul, an. XLIV, nr. 64, 18 martie 1926, p. 1. 29. C. Bacalbașa, „Naționalism și democrație. Ce este fascismul?“, Universul, an. XLIV, nr. 205, 5 septembrie 1926, p. 1-2. 30. Constantin Bacalbașa, „Comunismul, iată inamicul“, Universul, an. XLV, 2 mai 1927, p. 1. Bacalbașa excludea cu hotărâre ideea, din ce în ce mai vehiculată de grupările extremiste de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o metodă 31). Menținându-și multe dintre vechile convingeri democratice, însă ceva mai confuz și ezitant exprimate acum, respinge hotărât agi tațiile unor elemente turbulente îndreptate împotriva structurilor incon testabil democratice - în ciuda carențelor existente - ale tânărului stat român unitar („Făcând naționalism și război democrației în același timp, slăbim ideea națională fiindcă îndepărtăm de la noi masele“32) și recomandă, în condițiile menținerii regimului parlamentar („Să schimbăm sistemul din cauza defectelor de funcționare? Dar ce punem în loc?“33) aplicarea mai consecventă a principiilor „democrației
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
târziu să protes teze împotriva desființării Gărzii de Fier“35, o gafă impardonabilă, căci la 29 decembrie 1933, primministrul I.G. Duca a fost asasinat tocmai de legio narii pe care el îi considera nedreptățiți. studiu introductiv 19 31. C. Bacalbașa, „Naționalism și democrație. Să fim fasciști?“, Universul, an. XLIV, nr. 210, 11 septembrie 1926, pp. 1-2. 32. Constantin Bacalbașa, „Naționalism și democrație. Care este datoria fiecărui român?“, Universul, an. XLIV, nr. 214, 16 septembrie 1926, p. 1. 33. C. Bacalbașa, „Naționalism
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
I.G. Duca a fost asasinat tocmai de legio narii pe care el îi considera nedreptățiți. studiu introductiv 19 31. C. Bacalbașa, „Naționalism și democrație. Să fim fasciști?“, Universul, an. XLIV, nr. 210, 11 septembrie 1926, pp. 1-2. 32. Constantin Bacalbașa, „Naționalism și democrație. Care este datoria fiecărui român?“, Universul, an. XLIV, nr. 214, 16 septembrie 1926, p. 1. 33. C. Bacalbașa, „Naționalism și democrație. Să fim fasciști?“, loc. cit. 34. Constantin Bacalbașa, „Vorbiți pe față, domnilor, vorbiți cinstit popo rului român
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Naționalism și democrație. Să fim fasciști?“, Universul, an. XLIV, nr. 210, 11 septembrie 1926, pp. 1-2. 32. Constantin Bacalbașa, „Naționalism și democrație. Care este datoria fiecărui român?“, Universul, an. XLIV, nr. 214, 16 septembrie 1926, p. 1. 33. C. Bacalbașa, „Naționalism și democrație. Să fim fasciști?“, loc. cit. 34. Constantin Bacalbașa, „Vorbiți pe față, domnilor, vorbiți cinstit popo rului român“, Universul, an. L, nr. 346, 19 decembrie 1933, p. 1. 35. Constantin Bacalbașa, „Cinismul e prea mare“, Universul, an. L, nr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fratele Sergiu”) - o asemenea manifestare de simpatie. Mulțimea a salutat, desigur, în Vieru pe „artistul cetățean”, pe „scriitorul angajat”, figură de contrast cu cei mai mulți dintre „ai noștri”, care „nu cred în nimic”. În simpatia arătată față de el prevalează, de asemenea, naționalismul, latent în fiecare, sufocat multă vreme și acum ridicat la suprafață. Izolați de noi în epoca postbelică, basarabenii reprezintă astăzi o noutate, cea mai reconfortantă la sfîrșitul actualului deceniu. * Mi-a revenit obligația să fac corectura la paginile de evocări
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din rândurile membrilor de partid pentru că nu erau suficient de curați. Treptat, țiganii au fost izolați nu numai pe plan politic, ci și în planul accesului la cultură și la învățământ, al promovării profesionale, al educației sanitare etc. Odată cu expansiunea naționalismului promovat de partid și cu creșterea rolului său conducător, o serie de oameni capabili și pregătiți au căzut, pe rând, din funcțiile lor pentru că erau țigani. Se zice că noi, țiganii, suntem prea numeroși, că ne înmulțim prea repede. De
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și eu, în calitate de membru al Comisiunii Monumentelor Istorice din România (cu sediul la Paris), de aceeași problemă deosebit de gravă, care pune în primejdie documentele înseși ale existenței noastre naționale, tocmai într-un moment în care se arborează la București un naționalism de formă și de paradă, depășind uneori până și limitele grotescului. în ciuda chemărilor la rațiune care s-au făcut auzite la postul dvs. de radio, în ciuda ecourilor tot mai frecvente din presa internațională de specialitate, dărâmarea monumentelor istorice continuă nestânjenit
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]