5,767 matches
-
celui nenorocit. 7. Nu-și întoarce ochii de asupra celor fără prihană și-i pune pe scaunul de domnie cu împărații; îi așează pentru totdeauna ca să domnească. 8. Se întîmplă să cadă în lanțuri, și să fie prinși în legăturile nenorocirii? 9. Le pune înainte faptele lor, fărădelegile lor, mîndria lor. 10. Îi înștiințează ca să se îndrepte, îi îndeamnă să se întoarcă de la nelegiuire. 11. Dacă ascultă și se supun, își sfîrșesc zilele în fericire, și anii în bucurie. 12. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Dacă n-ascultă, pier uciși de sabie, mor în orbirea lor. 13. Nelegiuiții se mînie, nu strigă către Dumnezeu cînd îi înlănțuie; 14. își pierd viața în tinerețe, mor ca cei desfrînați. 15. Dar Dumnezeu scapă pe cel nenorocit prin nenorocirea lui, și prin suferință îl înștiințează. 16. Și pe tine te va scoate din strîmtoare ca să te pună la loc larg, în slobozenie deplină și masa ta va fi încărcată cu bucate gustoase. 17. Dar dacă-ți aperi pricina ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
i-a dat înapoi îndoit decît tot ce avusese. 11. Frații, surorile, și vechii prieteni ai lui Iov au venit toți să-l vadă și au mîncat cu el în casă, l-au plîns și l-au mîngîiat pentru toate nenorocirile pe care le trimisese Domnul peste el, și fiecare i-a dat un chesita și un inel de aur. 12. În cei din urmă ani ai săi, Iov a primit de la Domnul mai multe binecuvîntări decît primise în cei dintîi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
sacralitatea. O pierdere - să recunoaștem - irecuperabilă. Personajele cărții lui Constantin Slavic se mișcă în acest orizont în care transcendența este doar o speranță frumoasă. Altminteri, viața ca trăire irepetabilă implică o largă paletă de bucurii dar mai cu seamă de nenorociri, unele previzibile, altele bizare, subsumabile unei entități incontrolabile numită destin. Fatalitatea decide cel mai adesea - pare să ne spună autorul la fiecare pas. Moartea este, în aceste proze, nu o ipoteză ci o certitudine aproape palpabilă. și ea poate veni
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
surdă, oarbă și imună la necazurile individuale ale componenților tăi; uităte și vezi! Dar, lasă, nu te mai uita și nu mai vedea. E suficient că m-am uitat și am văzut eu, că am simțit pe propria viață, întreaga nenorocire prin care mi-a fost dat să trec. și amintirile, proaspetele amintiri; dureroasele amintiri, o scot din cadrul contemporan și o introduc în unul istoric. Tot aici stătea și tot singură, cu ceva ani în urmă. Tot căzută pe gânduri. Ce
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pe a altuia. Dacă cineva ar fi luat în studiu actele de indentitate ale amândurora, ar fi constatat,cu ușurință, că ea are 34 de ani, iar el, 57 de ani. Ce ne-o fi împins, oare, pe unul, în nenorocirea celuilalt?, se întrebă, involuntar, în șoaptă. Da, tu, soart-o, ai cauzat tot ce a urmat. Căci, cei doi, s-au trezit că se ridică, se iau de braț și plecă.Unde? La femeie acasă. S-a declanșat, brusc, între ei
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
e obligat s-o aibă față de ziua de mâine? Unde-ți este grija față de propria persoană, față de propria familie și față de viitorul nației care te-a produs? Nicăieri. Copiii, doi, sunt în America. În țara tuturor posibilităților. Vax! America tuturor nenorocirilor. Ei, ce zici, nu te pot ajuta cu nimic. De-ar putea, tot n-ar trebui să te ajute. Normal ar fi, normal este, să te ajuți singur. Normal ar fi, normal este, ca, fiecare, să se ajute singur. Dacă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
scump și drag, au învelit-o într-o bucată de folie din polietilenă și au așezat, totul, cu mare grijă, mai la o parte. Între timp s-a luminat de ziuă. Dezastrul rulotei săracilor cutremura pe orcine venea și vedea nenorocirea. Care îi căinau, pe săracii loviți atât de crunt, de către natură; care, doar ridicau din umeri, și părăseau, locul răspânditor de jale. Cei doi și-au luat fetița de mână, au apucat ligheanul, unul de o toartă, altul de cealaltă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
omenirii. Am. Da. Sămi fie de bine. și, spre noi întreprinderi. Grozăvenia Grozăvenia s-a răspândit extrem de repede prin întreaga parte a localității. O localitate semiurbană, semirurală, numită Adam. Mai cu seamă bătrânele, se adunau cu pași repezi către locul nenorocirii. Către casa nebunului Dragoslav. Căci, până acum, doar numele i se dusese până departe. De acum încolo, cu siguranță, la fel îi va rămâne în lume și pronumele. Bun muncitor, dar, amarnic bețiv. Pe cât muncea de îndrăcit, când era vorba
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
dar, nu mai apucă. Izbucnit dintre lanurile de porumb, trenul de mare viteză, INTER-SITI-ul Moscova - Paris, înșfăcă mașina, mecanicul frână brusc, dar, trenul, duse mașina, șase sute de metri mai departe. Dezolare: pentru mecanic, și pentru cine a mai auzit de nenorocire; inclusiv, pentru membrii echipei de descarcerare, cărora le-au fost necesare mai bine de două ore, pentru a degaja tăblăria mașinii făcute zob, cu tot cu persoanele prinse înlăuntru, pentru a face nițică ordine în rămășițele dezastrului. Rateu cinegetic Alo, 112? Da
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
de ani! Cum au trecut! Lasă. Nu e momentul să ne întristăm. Dimpotrivă. Să ne ținem cu firea. Să dovedim că suntem ce-am fost și până acum. Da, ai dreptate. Să ne simțim frumoși, și răzbătători, prin necazurile și nenorocirile vieții, ca doi brazi: deși atât de în etate, totuși, să rămânem neînduplecați, în fața crivățului bătrâneții. Așa-așa. Se despart. Fostul rege pornește către pupitru, bunicul Vovriev, către primul rând de fotolii, din fața acestuia. E privit cu surprindere, cu mirare
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
frumosul gard improvizat pe bucata de plajă închiriată. Organizatorii, intrați în panică, înnebuniți de frică și rușine, cu moralul terfelit, se izbeau unii de alții, în zbaterea-n care intraseră, nemaiștiind ce să facă, cum să intervină, pentru a diminua nenorocirea și efectele distructive ale acesteia. Furia naturii s-a abătut asupra acestui loc, dorit a fi un pui de rai, pentru cele două zile și nopți. Se consumaseră multă, multă muncă și mulți bani; pentru a face ca totul să
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
a făcut liniște. Urma penultima oprire, cu adresă sigură, pentru colindat. Urma; pentru că, nu a mai urmat. De ce? Nu prea poate ști, și explica, cineva. Revenindu-și din impact, Fane auzea, ca de pe altă lume: măi, măi, ce grozăvie! Ce nenorocire! Cum oare s-a întâmplat? și, pe alături, multă mișcare: polițiști, cadre medicale, ambulanțe, un elicopter, care tocmai își lua zborul. Cineva i se adresă, îmbiindu l, cu aparatul de control al consumului de alcool. Nu, n-a băut, a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
o vom reuși nici cu indienii din selvă. Vom putea să-i distrugem; niciodată să-i asimilăm. — Atunci de ce nu renunțați la luptă? — Le aduc indienilor ceea ce cred eu că trebuie să primească de la mine: ajutor la boală, mângâiere la nenorocire, pâine la foamete, și Credința în Hristos. Asta este, întotdeauna, o bătălie câștigată. Mică sau mare, e câștigată; și la fel cum e singurătatea pentru tine, pentru mine este munca mea: singurul meu mod de viață. Bărbatul mișcă din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ministrul Telecomunicațiilor. Și cel mai ciudat lucru este că am ajuns să cred că aș putea să o fac bine. De aceea sunt acum aici. Se întoarse spre misionar: Acum, ca inginer agronom, pot să vă înțeleg motivele, dar, din nenorocire, nu am autoritate. Poate că Ministrul Transporturilor va putea și el să le înțeleagă și să devieze șoseaua - mișcă din cap dar, mă îndoiesc. Sincer, mă îndoiesc. Se întoarse înăuntru în birou, consultă o agendă roșie, pe care o scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de fericit, cum nu visasem să fiu vreodată. Și știți de ce? Pentru că am învățat să reduc din ce în ce mai mult câmpul nevoilor mele. Trăiesc în propria mea companie, cu trupul meu, cu mintea mea și cu puține cărți. Îmi e de-ajuns. Nenorocirea este să dorești mai mult decât ai. Și în ziua de azi, câmpul dorințelor nesatisfăcute este infinit. Devine practic imposibil să ai tot. De aceea, fericirea constă în a atinge exact țelul pe care ni l-am propus și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Dumneavoastră știți puțin despre Istorie, replică Inti Ávila. Omenirea și-a petrecut timpul făcând pași îndărăt. Roma a fost un pas îndărăt față de Grecia. Barbarii, un pas îndărăt față de Roma. Fascismul, un pas îndărăt față de civilizație. Pași negativi cu toții, din nenorocire, dar poate că e posibil în sfârșit să facem un pas îndărăt în căutarea unui fapt pozitiv... Stevens aruncă țigara în râu și privi cum o ducea curentul. Când o pierdu din vedere, se întoarse spre ei. — Bine! admise el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
călca pragul decît la marile sărbători. Cum o goangă dacă este singură n-are haz, cei doi bătrîni au mai făcut una și mai și, adică și-au întocmit testamentele unul în favoarea celuilalt. Exact la o lună s-a întîmplat nenorocirea, adică baba a murit din cauza ciupercilor. De unde ai cules ciupercile? întreabă anchetatorul. Din pădure la Poieni. Cu cine mai erai? Cu baba. Zicea că le cunoaște. Tu cum de n-ai mîncat? Mă temeam. Am așteptat să văd dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
apă lîngă ghizdele, formînd un pod de gheață imens și periculos. Într-o seară au constatat că Lucica, o fetiță de 13 ani nu este acasă. Căutările n-au succes și lumea din sat se agită. Abia după trei zile nenorocirea a lovit din nou în plin. Familia Chimir era într-o stare de nebunie frenetică, iar Ion se izbea cu capul de fîntînă, o blestema și răcnea a supărare pe Dumnezeu. S-a pus capac la fîntînă și prin luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vrei să faci saltul, plasa socială te prinde În ea și te anihilează. În G. te Înfășoară complet pînă te strangulează.“ „Singura revoluție perfectă este atunci cînd obținînd puterea rămîi cinstit.“ „Acum am Înțeles că lumea trebuie să rămînă În nenorocirea ei pentru ca R. B. să-și poată scrie opera.“ „Am spart toate oglinzile, ecranul televizorului, vazele de cristal, Ca să-mi ucid narcisismul. Unde e bătrînul Freud să rîdă de mine“. Funia salvamontistului era prea scurtă și rănitul a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de luptă surdă, iese un cuvînt gîtuit În silabe, ca primii stropi care picură din cișmea după ce apa a fost Închisă. Nu a trecut nici anul și a făcut al treilea accident vascular cerebral. De fiecare dată În loc să spun „ce nenorocire“, am spus „ce noroc“, gîndindu-mă că putea fi mai rău, cînd normal ar fi fost să fie bine, cum sînt majoritatea oamenilor de vîrsta lui. Dar ce mai Înseamnă pentru mine „normal“? Iată un simptom care Începe să mă Îngrijoreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
normal ar fi fost să fie bine, cum sînt majoritatea oamenilor de vîrsta lui. Dar ce mai Înseamnă pentru mine „normal“? Iată un simptom care Începe să mă Îngrijoreze. CÎnd nu mai ai nici un acces la bucurie o jumătate de nenorocire ți se pare o victorie! SÎnt un campion al remizelor! Mă uit la el cum stă cu fața destinsă, senină, cum se duce la calorifer și-mi spune cu glasul ușor nesigur „lumină“ și apoi cînd Îi dau o pastilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mîncărimea nu lași baltă toată liota cu nevastă și amantă cu tot și muști din undiță pînă te arde la lingurică și alergi ca turbat fără să te mai uiți În urmă două lucruri ne găsesc oriunde ne-am ascunde nenorocirea și norocul uite că vecinul a deschis ochii oi fi gîndit eu prea tare și l-am trezit oare băieții or fi folosind și parapsihologia un coniac amice În noaptea asta bîntuie ce-am vrut să spun căldură mare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
un minut, zise Scout. Să nu uiți că totul a fost ideea mea și că el a fost destul de nerod ca să-mi cânte în strună. Dacă e așa, nouă ne pare rău că te-am târât pe tine în toată nenorocirea asta. — Mda, am spus. Doctorul se uită la noi un moment, apoi încuviință încet din cap, în semn de mulțumire. În bătaia soarelui, am simțit un zâmbet trist și glacial străbătându-mi chipul. — În orice caz, spuse Scout, ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
era o neînțelegere, dar acest sentiment putea să fie foarte puternic. Și chiar dacă din când În când simțeau o dorință (de altfel tot mai slabă) să reguleze prin vecini, ei nu mai puteau literalmente trăi fără femeia lor; dacă din nenorocire ea dispărea, se puneau pe băut și mureau rapid, de obicei În câteva luni. Cât despre copii, ei asigurau transmiterea unui rang, a unor cutume și-a unui patrimoniu. Era, desigur, cazul păturii feudale, dar lucrurile stăteau la fel la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]