5,267 matches
-
criză medicală națională, a înlocuit, în măsura posibilului, limbajul științific. Ne amintim, în acest sens, afirmația filologului francez contemporan Henri Jacquier: "Puține limbi, dintre acelea ca re fuseseră odată strălucitoare, au fost constrânse de condițiile istorice să ducă o viață nocturnă atât de prelungită ca limba română. Dar aceasta a știut să smulgă istoriei și un câștig: munca aceea de elaborare fiind dusă exclusiv de popor, limba a ieșit la capăt cu o expresivitate populară fără pereche". Această capacitate de creație
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
că orice parte are și o intonație muzicală diferită este un indiciu ulterior care confirmă că acest imn este o compilație cu mai multe stratificări, realizată în diferite perioade de timp. Liturgia prevede folosirea lui drept cântec final al oficiului nocturn duminical din secolul al VI-lea. Genul de imn a cunoscut în Occident în secolele următoare o mare înflorire, atingând o maturitate literară și expresivă în forma strofică prin meritul Sf. Ambroziu din Milano, al poeților Sedulio, Prudenzio și Venanzio
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
au pe Dumnezeu în inimă și, în timp ce pronunță cuvintele cântecelor, sunt înflăcărați de devoțiune față de El. De aceea, în biserica lui Dumnezeu, se recomandă de a cânta psalmodia, tocmai pentru a stimula devoțiunea credincioșilor. În acest sens, oficiul diurn și nocturn, precum și misele solemne, sunt cântate asiduu de către cler și popor în mod sobru (maturo tenore), cu o desfășurare a vocilor distincte în mod unitar (distincta gradatione), astfel încât plăcerea să decurgă din însăși distincția vocală și echilibrul melodiilor. Dar anumiți discipoli
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
aici tipologia propusă de Eva Pócs (1998) cu privire la vrăjitoria din aria europeană centrală și răsăriteană, cu distincția dintre ,,tipul A” (,,vrăjitoarele de vecinătate”, legate de conflicte sociale imediate), ,,tipul B” (,,vrăjitoarele magice”, vindecătoare sau ghicitoare) și ,,tipul C” (,,vrăjitoarele supranaturale”, ,,nocturne”). O concluzie a autorului În această dezbatere este refuzul de a considera șamanismul drept o ,,fază istorică” În originea sabatului și a ,,figurilor nocturne” ale vrăjitoriei din aria amintită. Marinella Lörinczi Își propune să clarifice contextul originar al apariției ,,Cimitirului
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de conflicte sociale imediate), ,,tipul B” (,,vrăjitoarele magice”, vindecătoare sau ghicitoare) și ,,tipul C” (,,vrăjitoarele supranaturale”, ,,nocturne”). O concluzie a autorului În această dezbatere este refuzul de a considera șamanismul drept o ,,fază istorică” În originea sabatului și a ,,figurilor nocturne” ale vrăjitoriei din aria amintită. Marinella Lörinczi Își propune să clarifice contextul originar al apariției ,,Cimitirului vesel” de la Săpânța, declarat ,,muzeu” Încă din anii ’70. Autoarea constată ,,aspectul sever și artificial” al cimitirului vesel (aliniat), față de vechiul cimitir din sat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale tractului respirator ca: reflexul de închidere a glotei, reflexul de tuse, motilitatea bronșică, deprimarea barierei muco-ciliare, scăderea capacității fagocitare a macrofagelor alveolare;- alterarea stării de conștiență: narcoză, comă, ebrietate, somn, epilepsie, accident vascular cerebral, intoxicații cu sedative;- refluxul gastro-esofagian nocturn în boli esofagiene, hernii hiatale, etichetate și tratate ani de zile ca „astm bronșic”;- afecțiuni ale nervilor cranieni;- paralizii laringiene;- vărsături incoercibile;- intervenții chirurgicale din sfera ORL (amigdalectomii, laringectomii) sau din sfera stomatologică (extracții dentare);- durerea toracică și abdominală postoperatorie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
reticulo-endotelial, corticoterapie cronică, transplantați, cei cu sarcoidoză [40]), fie la pacienți cu status imunologic normal care au fost inoculați masiv. Manifestări clinice Criptococoza pulmonară poate fi asimptomatică sau se poate manifesta nespecific: subfebră, tuse, jenă toracică, ușoară dispnee, hemoptizii, transpirații nocturne, fatigabilitate, scădere ponderală. De obicei faza acută evoluează nediagnosticată spre cronicizare și pacientul este diagnosticat cu criptococoză extrapulmonară la nivelul tegumentului, sistemului nervos central, prostatei etc. Pacienții imunodeprimați pot prezenta în faza acută insuficiență respiratorie. Diagnostic Aspectul imagistic este nespecific
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
și depresivă. El evaluează progresia tratamentului, cerând pacientei să completeze, la începutul ședinței, scara de evaluare a fobiilor, atacurilor de panică și anxietății generalizate și testul comportamental de evitare. Intre ședințe, pacienta comunică numărul de atacuri de panică diurne și nocturne și consumul săptămânal de alprazolam. Protocol terapeutic Contractul terapeutic Doamna S. dorește ca atacurile sale de panică și agorafobia să dispară pentru ca viața sa să devină mai bună. După ce i s-a explicat diagnosticul, terapeutul îi propune un contract terapeutic
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
din timp cu ajutorul unei respirații lente, fie suportându-le mai ușor. Ea este mai sigură pe ea și se teme mai puțin de expunerile ulterioare. Terapeutul o felicită. Ea vorbește, totuși, despre dificultatea de a face față atacurilor de panică nocturne, pe care nu le poate preveni. Sentimentul de angoasă și de moarte iminentă este atunci atât de puternic, încât este obligată să-l trezească pe soțul său, lucru care nu rezolvă situația, deoarece se culpabilizează că-l deranjează și se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
deoarece se culpabilizează că-l deranjează și se teme ca acesta să n-o părăsească. Sedința de terapie de cuplu o liniștește în legătură cu aceste din urmă gânduri, dar nu înțelege cum de este posibil să apară un atac de panică nocturn. Terapeutul enunță o ipoteză: teama de reapariția unui atac de panică generează o hipervigilență; răspunsul fiziologic variază mult pe parcursul diferitelor etape ale somnului; sistemul nervos, alertat de o schimbare fiziologică, ar putea „suna” alarma făcând confuzie între activarea unui atac
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
stabilite astfel: - relaxare la domiciliu; - să continue auto-observația; - să continue să-și noteze administrarea de anxiolitice. Feedback Se face rezumatul întâlnirii și pacienta prezintă un feedback foarte pozitiv: ea se simte liniștită și mai puțin descurajată în legătură cu atacurile de panică nocturne. Sedința 6 Doamna S. este îngrijorată, deoarece se teme de expunerea în imaginație. Ea afirmă că resimte unele ameliorări datorită faptului că numărul atacurile de panică s-a diminuat, dar se teme de o „recădere” dacă va face din nou
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
conștientă că trebuie să treacă prin această experiență, pentru că nu se simte mai bine decât cu prețul unei vieți cu totul limitată. Trecerea în revistă a sarcinilor In intervalul scurs de la ultima ședință pacienta a făcut două atacuri de panică nocturne și n-a luat nici un anxiolitic. Iși stăpânește perfect controlul respirației, ceea ce o ajută să facă față atacurilor de panică nocturne. Dar nu reușește să se relaxeze decât într-o manieră aproximativă, cu condiția ca în prealabil să fie calmă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
limitată. Trecerea în revistă a sarcinilor In intervalul scurs de la ultima ședință pacienta a făcut două atacuri de panică nocturne și n-a luat nici un anxiolitic. Iși stăpânește perfect controlul respirației, ceea ce o ajută să facă față atacurilor de panică nocturne. Dar nu reușește să se relaxeze decât într-o manieră aproximativă, cu condiția ca în prealabil să fie calmă și să nu aibă motive de îngrijorare. Dificultatea pe care o resimte în încercarea de a se relaxa poate fi legată
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Evitare 0 0 0 0 Anxietate: 0 - 8 8 8 8 8 Să folosească transporturile în comun, singură, la o oră de vârf. Inventarul anxietății al lui Beck Anxietate Score Sedințe Figura 3. Numărul atacurilor de panică Atacuri de panică nocturne Atacuri de panică diurne Numărul atacurilor de panică Sedințe Figura 4. Administrarea de anxiolitice Numărul de comprimate Sedințe Tabel 11. Termometrul temerilor Situație legată de neputința de a evada % anxietate pre-TCC % anxietate post-TCC % ameliorare Să se ocupe de casa de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sale au fost impresionate văzând-o pe pacientă în această stare, dar că s-au liniștit și o tratează ca de obicei. Acestea riscând să activeze un "răspuns de alarmă" la fel cum se întâmplă în cazul atacurilor de panică nocturne. Pentru a lua în considerație un travaliu terapeutic în plan cognitiv. Sedința următoare este programată după două săptămâni,din cauza absenței terapeutului. Atenție selectivă, inferențe arbitrare și standarde imposibil de atins. S-a stabilit să nu mai lucreze la casa de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
celule specifice numite celule stelate. Tablou clinic CH evoluează mult timp subclinic și poate fi descoperită fortuit sau printr-o complicație, cel mai frecvent HDS. Alteori debutul este insidios prin semne și simptome nespecifice ca astenie, somnolență diurnă și insomnie nocturnă, sindrom dispeptic (inapetență, grețuri, meteorism abdominal). CH constituită se manifestă prin numeroase categorii de semne și simptome: 1. cutanate: icter (semn tardiv care semnifică distrugerea în proporție semnificativă a hepatocitelor), steluțe vasculare pe toracele anterior și superior, eritem palmar, unghii
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
etc 2. sindrom de retenție hidrosalină cu mecanism mixt, manifest prin: edem alb, pufos la membrele inferioare, revărsat pleural drept, ascită 3. endocrine: ginecomastie, atrofie testiculară, impotență sexuală, scăderea libidoului, amenoree, infertilitate 4. neuropsihiatrice: astenie marcată, somnolență diurnă și insomnie nocturnă, uneori tulburări de comportament 5. sindrom hemoragipar: gingivoragii, epistaxis, hematoame, echimoze, peteșii pe gambe și brațe 6. hepatomegalie cu consistență crescută, margine dură, ascuțită, suprafață regulată sau nodulară 7. hipertensiune (HT) portală prin creșterea presiunii în sistemul port, manifestă prin
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
eructații, flatulență, balonări postprandiale, intoleranță la grăsimi, senzație de plenitudine, durere în epigastru sau hipocondrul drept, gust amar, migrenă biliară). LB simptomatică este forma manifestă clinic prin colici biliare. Colica biliară este o durere intensă, cu debut brusc de obicei nocturn, localizată în epigastru sau hipocondrul drept, care durează cel puțin 30 de minute. În mod caracteristic durerea poate iradia spre vârful scapulei sau omoplatul drept și este declanșată de alimente grase. Durerea se însoțește de grețuri, vărsături bilioase, transpirații. Se
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
scarlatina, faringită, reumatism articular acut, infecții cutanate) sau cu alți germeni (stafilococ, bacil Koch, Escherichia coli, leptospire, germeni anaerobi, spirochete etc), infecții virale (oreion, gripa) - se pot complica cu afectare renală glomerulară sau tubulo-interstițială - modificări micționale:poliurie (creșterea volumului urinar) nocturnă persistentă - sugestivă pentru boala cronică de rinichi moderată sau avansată - oligurie (reducerea volumului urinar) - are caracter diferit în funcție de afecțiunea renală: debut brusc și evoluție rapidă spre anurie în caz de obstrucție (cel mai frecvent produsă de calculi), instalare rapidă în
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
în IRA, instalare progresivă în GNA și insuficiența renală cronică (IRC) - polakiurie (micțiuni frecvente) - în infecții urinare, de obicei asociată cu usturimi micționale - disuria (dificultate în micțiune) - sugestivă pentru afecțiune prostatică sau vezicală, de obicei se asociază cu nicturie (micțiuni nocturne), incontinență urinară sau senzație de micțiune imperioasă - modificări de culoare a urinii - pot fi determinate de: - volumul urinar (în poliurieurini deschise la culoare, în oligurieurini concentrate) - prezența în urină a unor constituenți noi (mioglobină, hemoglobină, porfirina, urobilină, bilirubină - urini roșii-brune
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
zaharat, HTA, AVC, boală coronariană, insuficiență cardiacă, antecedente de IRA sau afecțiuni renale cunoscute, infecții severe, boli autoimune etc. Când are loc reducerea RFG < 30 ml/min/1,73 m2 apar frecvent manifestări nespecifice ca: anorexie matinală, grețuri, vărsături, poliurie nocturnă, insomnie, astenie progresivă, incapacitate de concentrare, manifestări clinice generale ale sindromului anemic (vezi capitolul "Anemii") sau determinate de HTA. Reducerea RFG < 15 ml/min/1,73 m2 aduce manifestări clinice evidente de uremie. Sindromul uremic se caracterizează prin simptome și
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
la radiațiile ionizante și posibil la benzen. Diagnostic Manifestările clinice sunt în relație cu forma de evoluție clinică: cronică, accelerată și acutizată. Cel mai frecvent apare forma cronică în care debutul este nespecific: astenie, pierdere în greutate, stare subfebrilă, transpirații nocturne (prin metabolism crescut), cefalee, tulburări neurologice, senzație de disconfort în hipocondrul stâng, dispnee, palpitații etc. Mai rar apar sângerări, infecții, dureri osoase, colici renale (litiază urică). Boala poate fi descoperită fortuit cu ocazia unor explorări de rutină. În faza accelerată
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
anumit sex sau rasă. În 50% din cazuri este prezentă mutația Jak2. Diagnostic Debutul este insidios după o lungă perioadă asimptomatică, afecțiunea este frecvent descoperită întâmplător. Semnele generale de boală sunt nespecifice: anorexie, scădere în greutate până la cașexie, febră, transpirații nocturne, prurit, dureri osoase, crize de gută. Obiectiv apare aproape constant splenomegalie moderată sau gigantă, însoțită de hepatomegalie și semne de hipertensiune portală. În evoluție apar manifestări hemoragice și semne de infarct splenic, mult mai rar adenopatii. Paraclinic 1. Hemoleucograma - anemie
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
limfoamelor nu au etiologie cunoscută. Se discută rolul virusurilor (HIV, Epstein Barr, HTLV1, hepatitic C), implicarea Helicobacter pylori în limfomul gastric, rolul deficitelor imunitare și radiațiilor ionizante. Criterii generale de diagnostic 1. Tabloul clinic cuprinde: - semne generale: astenie, febră, transpirații nocturne, scădere în greutate, neuropatie periferică, prurit etc - sindromul tumoral: adenopatii ferme, indolore, mobile la palpare, care cresc progresiv în dimensiuni, splenomegalie. 1/3 din limfoame au localizare extraganglionară inițială (diferite organe și țesuturi). 2. Plan de explorări - puncția ganglionară cu
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
apariția sindromului de venă cavă superioară. Splina este aproape constant afectată. Tardiv în evoluție apare afectare extraganglionară (sistem nervos central și periferic, ficat, plămân, piele). Manifestările generale "tip B" sunt reprezentate de: scădere > 10% din greutate, astenie, inapetență, transpirații profuze nocturne, febră (uneori cu caracter particular ondulant: febră până la 40°, rezistentă la antibiotice, cu durată de 1-2 săptămâni, apoi remisiune spontană pentru alte 2 săptămâni, apoi febra reapare). Alte manifestări generale sunt pruritul persistent, rezistent la tratament, durerile osoase, dureri ganglionare
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]