5,043 matches
-
cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 75-78. footnote> Își puseseră în gând, turcii, ca să răpuie pe Ștefan cel Mare și pe urmă să robească și țara Moldovei. S-au înarmat turcii, și-au pornit la război cu oaste câtă frunză și iarbă, că doară- doară l-a birui pe Ștefan, că altfel îi cam duceau frica. Ștefan-Vodă și-a ridicat și el oaste, și le-a ieșit în cale numai c-o mână de oameni, dar cu credință
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
să robească și țara Moldovei. S-au înarmat turcii, și-au pornit la război cu oaste câtă frunză și iarbă, că doară- doară l-a birui pe Ștefan, că altfel îi cam duceau frica. Ștefan-Vodă și-a ridicat și el oaste, și le-a ieșit în cale numai c-o mână de oameni, dar cu credință în Dumnezeul cel puternic, cu nădejde în brațele lor cele vânjoase și cu meșteșugul ostășesc moștenit din moși-strămoși. Când a văzut Ștefan puzderia cea de
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
cu nădejde în brațele lor cele vânjoase și cu meșteșugul ostășesc moștenit din moși-strămoși. Când a văzut Ștefan puzderia cea de turci, n-a fost chip să se bată fățiș și la loc larg, îndată a cotigit-o Ștefan cu oastea îndărăt, pe ici, pe colea. Și tot i-a tras pe turci încet, încet, drept pe unde știa năzdrăvanul Moldovei că i-a face chisăliță pe dușmani, care voiau să-i închinăm țara cu voie, ori fără voie. Cu șiretlic
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
care se bizuiau pe ostașii lor cei mulți, tot îl urmăreau mereu pe Ștefan, gândind, că și în borta șoarecelui dacă s-ar băga, tot ar să-l bată pe Ștefan, să spuie măcar încaltea și morților de patima lui. Oastea lui Ștefan cel Mare știa prea bine locurile din Valea Racovei și știind ce-o așteaptă, își făcuse în pripă cetățui de apărare, movili de priveghere și șanțuri de adăpost de jur- împrejurul Văii Racovei. Așa pe vârful dealului Paiu
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
Și astăzi sunt urmele de șanțuri și a unui beci care-i zic oamenii: Beciul lui Ștefan-Vodă. Pe șesul Bârladului, unde-i astăzi satul Ștefan-cel-Mare, a fost iar o bătălie cu turcii. La Podu-Harapului de peste pârâul Racova - aproape de satul Chițocu - oastea lui Ștefan a ucis un pașă arap și de aceia se cheamă și podul Podu-Harapului. Podul acesta a fost făcut de Ștefan-Vodă. Și câți dușmani au pierit și câți au rămas ciolnavi pe câmpii, tot nu se lăsau, că parcă
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
pe urmă i-a alungat pe turci în jos spre Dunăre. În ținutul Tecuciului iar i-a bătut amarnic pe turci, la un vad care de-atunci i-a rămas numele: Vadul-Turcilor. Și așa a scăpat țara de robie și oastea moldovenească a făcut minuni de vitejie. Cum a sfârșit războiul, Ștefan a poruncit să facă în Scânteia o biserică cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril și a mai făcut și un pod de piatră peste pârâul Rebricea. Morții câți
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
ci îndată a trimis pe hatmanul lui, Peștiovici, om credincios și cu multă trecere, ca să iasă în pripă înaintea ungurilor, să le taie pofta de prădăciuni și să-i alunge-napoi de unde-au venit. Peștiovici, îndata-ș mare, a pus pe cale oastea, a trecut degrabă Siretul și a apucat cu oștile către munți, gândind că i-a strâmtori, cumva, și să le tragă ungurilor un pui de bate, de să le meargă peticele. Și-au mers până ce-au ajuns la un boier
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
credincios și cu multă trecere, ca să iasă în pripă înaintea ungurilor, să le taie pofta de prădăciuni și să-i alunge-napoi de unde-au venit. Peștiovici, îndata-ș mare, a pus pe cale oastea, a trecut degrabă Siretul și a apucat cu oștile către munți, gândind că i-a strâmtori, cumva, și să le tragă ungurilor un pui de bate, de să le meargă peticele. Și-au mers până ce-au ajuns la un boier mare, bogat și înțelept, căruia îi dăduse Ștefan multe
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
pentru slujbele ce făcuse țării și lui Vodă. Dar boierul acesta, de o bucată de vreme, nu se prea înțelegea cu Vodă, ci mai pe lesne se înțelegea cu dușmanii lui Vodă. Cum a ajuns Peștiovici aici, a poposit cu oastea și hatmanul a tras în gazdă la boier. Boierul se înțelesese de bună vreme cu ungurii, că de-a trimite Ștefan vreo oștire și de-a veni pe la dânsul, el să facă ce-a face și să ungă ochii hatmanului
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
îndestulat. Că nu degeaba zice românul: „banu-i ochiul dracului”, ți-a apucat a face cu ochiul, toate le-ai dat pe una și nici aceea nu-i bună. Și cum era pe vremea secerișului, Peștiovici, a dat poruncă ca toată oastea să lase puștile de o parte și să deie boierului o clacă de secerat, căci cele ce s-au zvonit nu-s adevăruri. Ostașii lui nu s-au pus de pricină, ba încă le părea bine la o samă, că
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
zarea dealului de către munți și când acolo ce să vadă? Ungurii veneau cât puteau în goana cailor asupra secerătorilor. Ostașii noștri, fără zăbavă, iau puștile și fuga înaintea ungurilor, dar când să deie foc ... pace! iar ungurii pătuleau la pământ oastea moldovenească de te lua groaza. Nu multă vreme au trecut la mijloc și ungurii au împrăștiat pe moldoveni și s-au dat la prădat și jefuit până când s-au săturat și pe urmă s-au dat cu toții de petrecut, făcând
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
pe moldoveni și s-au dat la prădat și jefuit până când s-au săturat și pe urmă s-au dat cu toții de petrecut, făcând chef și bucurie. Ștefan cel Mare a auzit de scârba asta și îndată a trimis alte oști și cu ajutorul lui Dumnezeu i-a bătut pe unguri, de numai hoituri de-ale lor erau pe unde secerase oastea noastră, și câți au mai rămas teferi n-au știut pe unde au trecut munții în țara lor. Oblicind Ștefan
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
cu toții de petrecut, făcând chef și bucurie. Ștefan cel Mare a auzit de scârba asta și îndată a trimis alte oști și cu ajutorul lui Dumnezeu i-a bătut pe unguri, de numai hoituri de-ale lor erau pe unde secerase oastea noastră, și câți au mai rămas teferi n-au știut pe unde au trecut munții în țara lor. Oblicind Ștefan, că Peștiovici a fost nechibzuit și lacom de aur, a poruncit, ca în fața lui, să-i toarne aur topit pe
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
din jur: Ungaria, Polonia și Imperiul otoman. Voievodul - pe care cronicarii îl descriu ca pe un bărbat nu prea înalt, blond, cu o privire pătrunzătoare și o voință puternică - a fost un războinic viteaz și hotărât, un priceput conducător de oști, dar și un om credincios, cu frica lui Dumnezeu, care a zidit multe biserici și mânăstiri pe tot cuprinsul Moldovei și a rămas în amintirea românilor ca “Ștefan cel Mare și Sfânt”. Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între 1457
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
era chiar unchiul lui - pe care l-a învins și l-a alungat. Acesta s-a refugiat în Transilvania, aflată sub stăpânirea regelui Ungariei, Matei Corvin. Ștefan a intrat astfel în conflict cu acesta, care a și năvălit cu o oaste puternică în Moldova. Dar voievodul l-a înfrânt la Baia și i-a risipit armata, regele însuși fiind rănit în luptă. Au urmat apoi bătălii sângeroase cu tătarii, pe care domnul Moldovei i-a biruit. Chiar fiul hanului (conducătorul) tătar
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
În locul ales de Ștefan, mlăștinos și necunoscut turcilor, voievodul a obținut o victorie răsunătoare. Armata lui Soliman-Pașa a fost risipită. Însa, în anul următor, pentru a-l pedepsi pe principele român, însuși sultanul Mahomed a năvălit în Moldova cu o oaste uriașă, copleșindu-i pe moldoveni, care au fost înfrânți la Valea Albă. Dar turcii nu au putut profita pe deplin de această victorie, pentru că nu au reușit să cucerească nici o cetate dintre cele pe care le-au asediat (Suceava, Neamț
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
a îngenuncheat în fața regelui, jurându-i credință. Din păcate, acest lucru nu l-a ajutat cu nimic, deoarece polonezii nu i-au dat sprijinul promis. Dimpotrivă, după moartea regelui Cazimir, fiul său, Ioan Albert, a năvălit cu o puternică oaste în Moldova, încercând să o cucerească. Ștefan l-a înfrânt însă în Codrii Cosminului, în 1497, punându-l pe fugă. Legenda spune că prizonierii luați atunci au fost puși să are un câmp pe care s-a semănat ghindă, pentru
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
călare să-ntâmpine pe Osman rănit, și-l hiritisi ca pe un viteaz, care-a știut să apere cetatea mai mult decât și-ar fi închipuit un om. Dar dacă n-ar fi venit Ștefan ca să-și sprijine poporul și oastea sa, s-ar fi dus pe copcă cu toții; nici rușii, nici turcii, nici românii, n-ar fi scăpat cu viață, căci începu o viscolire ca aceea, cum numai prin părțile noastre se poate vedea, încât se prăpădesc și oameni și
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]