5,231 matches
-
de paturi, deși condițiile permiteau amplasarea a 120 de paturi. Arhitectonica impunătoare a clădirii constituit obiectul prezentării la Expoziția Mondiala de la Paris. La această expoziție, caloriferul inventat si introdus în construcția spitalului de către doctorul Constantin Codrescu a obținut o mențiune onorifica. Ținând seama de progresele care se realizau atât în medicină cât și în organizarea și functionarea spitalelor, doctorul Constantin Codrescu a separat în spațiu existent al spitalului serviciul de chirurgie de cel medical. Ulterior, prin construcția unor noi spații, Doctorul
Constantin Codrescu (doctor) () [Corola-website/Science/321948_a_323277]
-
periferiile metropolelor de acolo, Lubich lansează un proiect nou: "Economia Comuniunii în Libertate". Aceasta se dezvoltă rapid în diferite țări implicănd sute de oameni de afaceri, dând naștere la o nouă teorie și practică economică. În 1996 Lubich primește Gradul Onorific în Științe Sociale de la Universitatea Catolică din Lublin din Polonia. Profesorul Adam Biela vorbea despre "Revoluție Copernicană în Științele Sociale, adusă de ea la viață prin 'paradigma unității' ce aduce o nouă dimensiune psihologică, socială și economică pe care societatea
Chiara Lubich () [Corola-website/Science/322399_a_323728]
-
la unitatea dintre oameni în "Palatul Glass". În septembrie 1998 în Strasbourg i-a fost înmânat cu Premiul Anului 1998 Pentur Drepturile Omului de către Consiliul Europe, pentru munca depusă "pentru apărarea drepturilor sociale și individuale". A primit de asemenea grade onorifice pentru diferite discipline: de la teologie la filozofie, de la economie la științe umane și a religiilor până la științele comunicării. Acestea nu au fost oferie numai de către universitățile catolice, ci și de alte universități laice, din Polonia, Filipine, Taiwan, Statele Unite, Mexic, Brazilia
Chiara Lubich () [Corola-website/Science/322399_a_323728]
-
armata lui Carol în timpul războiului împotriva regelui Francisc I al Franței distingându-se prin capturarea comunei Hesdin în iulie 1553. O lună mai târziu el a devenit Duce de Savoia, la moartea tatălui său, dar acest lucru a fost doar onorific, marea majoritate a teritoriilor fiind ocupate și administrate de către francezi din 1536. În schimb, el a continuat să servească sub habsburgi în speranța că își va recupera pământurile. A servit pentru vărul său Filip al II-lea al Spaniei ca
Emanuel Filibert, Duce de Savoia () [Corola-website/Science/322491_a_323820]
-
(n. 30 octombrie 1954, Cluj) este un regizor, scenarist și scriitor român. Regizor de teatru și profesor onorific al Departamentului de Teatru al Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I. L. Caragiale” din București în 1978 (clasa Cătălina Buzoianu). De atunci lucrează în teatre importante din România și din străinătate (Marea Britanie, Belgia), creațiile
Mihai Măniuțiu () [Corola-website/Science/316834_a_318163]
-
pentru construirea unei mari catedrale ortodoxe la București. Pentru a ușura situația țăranilor basarabeni și-a arendat acestora moșiile, la prețuri foarte mici. Pentru marile sale merite de sprijinitor al culturii românești, în anul 1910 (mai) a fost ales membru onorific al Academiei Române iar ca semn de prețuire a fost ales ca senator al Transilvaniei în Parlamentul României Mari. Interesul pentru Basarabia creștea în România, acest fapt este dovedit de faptul că în ciuda vigilenței poliției rusești, o seamă de informații apăreau
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
patern al lui Odenatus. În 267, soțul Zenobiei și fiul vitreg au fost asasinați. Moștenitor, Vaballathus, avea doar un an, astfel încât mama lui și-a succedat soțul l-a conducerea Palmirei. Zenobia și-a conferit ei și fiului ei titlurile onorifice de Augusta și Augustus. Zenobia a cucerit noi teritorii și a mărit suprafața imperiului de la Palmira. Scopul ei declarat era de a proteja Imperiul Roman de Răsărit de Imperiul Sasanid, pentru pacea Romei. Cu toate acestea, eforturile sale au crescut
Zenobia () [Corola-website/Science/328976_a_330305]
-
fost menținut. Califul își desemna ca succesor unul dintre fii, pe cel favorit sau considerat competent, orice rudă aptă să îndeplinească această funcție. Începând cu al optulea calif, Al-Mutasim bi-Allah (833-842), până la sfârșitul dinastiei, ei au început să poarte titluri onorifice în a căror componență intra cuvântul Allah. În perioada de declin supușii le au conferit titluri extravagante ca halifat Allah sau zill Allah (califul lui Dumnezeu). Administrația abbasidă dispunea și de o contabilitate (diwan al zimam), înființată de Al-Mahdi, o
Organizarea militară și politică abbasidă () [Corola-website/Science/329016_a_330345]
-
guvernul Austriei. Din 2006 devine întâiul director al Institutului Cultural Român din Lisabona și ministru consilier pe langă Ambasada României din Portugalia, funcții pe care le va exercita până în 2012. Premiul pentru debut în poezie al Editurii Dacia/1977. Medalia onorifica "Amicus Poloniae" a Ministerului Culturii din Polonia/1984. Premiul pentru poezie al Asociației Scriitorilor Cluj/1994. Premiul "Cartea anului" la Salonul național de carte Cluj/1996. Premiul pentru poesie al Uniunii Scriitorilor (Filiala Cluj)/1998 & 2002. Titlul onorific "Ambasador cultural
Virgil Mihaiu () [Corola-website/Science/325924_a_327253]
-
1977. Medalia onorifica "Amicus Poloniae" a Ministerului Culturii din Polonia/1984. Premiul pentru poezie al Asociației Scriitorilor Cluj/1994. Premiul "Cartea anului" la Salonul național de carte Cluj/1996. Premiul pentru poesie al Uniunii Scriitorilor (Filiala Cluj)/1998 & 2002. Titlul onorific "Ambasador cultural al Clujului" acordat de Operă Română Cluj & Centrul de Afaceri Transilvania/2001. Premiul pentru publicistica de jazz acordat de Societatea Română de Radiodifuziune/2003 & 2008. Trofeul de excelență pentru promovarea relațiilor culturale internaționale, conferit de "Movimento Arte" "Contemporânea
Virgil Mihaiu () [Corola-website/Science/325924_a_327253]
-
Madrid, și obține doctoratul în drept. În anii următori, conduce numeroase reculegeri pentru laici, preoți și călugări. În 1946, se stabilește la Roma. Obține doctoratul în teologie la Universitatea din Lateran. Este numit consultant a două congregații ale Vaticanului, membru onorific al Academiei Pontificale de Teologie și Prelat de Onoare al Sanctității Sale. De la Roma, el călătorește în numeroase țări ale Europei pentru a înființa și consolida Opus Dei în aceste țări. În același scop, el întreprinde între 1970 și 1975
Josemaría Escrivá () [Corola-website/Science/324997_a_326326]
-
cărțile de istorie. După o nouă vară de explorări, expediția a revenit în America de Nord la 18 iunie 1930. Byrd, devenit deja o celebritate de talie internațională, pionier american al explorărilor polare și al aviației, a fost o vreme președinte național onorific (1931-1935) al societății Pi Gamma Miu, societate din domeniul științelor sociale. În 1928, a purtat drapelul societății într-o expediție istorică în Antarctica pentru a dramatiza spiritul de aventură în necunoscut, caracteristic științelor naturale și sociale. Byrd a mai efectuat
Richard Byrd () [Corola-website/Science/324384_a_325713]
-
vieților altora. În plus, el a primit Medalia de Onoare, Lifesaving Medal, Navy Distinguished Service Medal, Distinguished Flying Cross, Crucea Marinei și a fost celebrat în trei parade. În 1927, Boy Scouts of America l-a făcut pe Byrd "cercetaș onorific", o nouă categorie de cercetași înființată în același an. Această distincție era acordată „cetățenilor americani ale căror realizări în activitățile în aer liber, explorări și aventuri sunt atât de excepționale încât captivează imaginația băieților...”. Ceilalți optsprezece care au primit această
Richard Byrd () [Corola-website/Science/324384_a_325713]
-
Milano pe malul Lacului Maggiore , unde trăiește și actual (2011). Activitatea de expert de artă continuă totuși și în Italia, având ca sediu propria locuință. Între anii 1995-1999 (la inițiativa ei - prin colaborare cu ministerul de Externe) a devenit Consul Onorific al României în landurile germane Brandemburg și Sachsen-Anhalt. Nu are copii. Emisiunea "Clubul tinereții" de la TVR (moderată de Valentin Plătăreanu și Mariana Mihuț) a însemnat începutul lansării solistei în muzica ușoară româneasca. Ulterior compozitorul George Grigoriu i-a compus primul
Luminița Dobrescu (cântăreață) () [Corola-website/Science/326957_a_328286]
-
participat la liturghii și s-a întâlnit cu credincioșii parohiei. El a celebrat Liturghie pontificală în biserica parohială, precum și în biserica filială din Iacobeni. El a fost întâmpinat de mulți enoriași și salutat de pr. Iosif Doboș, paroh și decan onorific, și de primarul municipiului. Ca parohi de Vatra Dornei au succedat apoi preoții Ieronim Budulai (1 septembrie 2009 - 31 august 2012) - care a păstorit numai trei ani, ieșind apoi la pensie - și Ioan Lungu (din 1 septembrie 2012). În biserica
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
(rusă: Герой Социалистического Труда) a fost un titlu onorific al Uniunii Sovietice și al statelor din cadrul Pactului de la Varșovia. Acesta a fost cea mai înaltă distincție acordată pentru realizările excepționale în economia națională și în cultura. A avut un statut similar cu titlul de Erou al Uniunii Sovietice, care
Erou al Muncii Socialiste () [Corola-website/Science/323705_a_325034]
-
înaltă distincție acordată pentru realizările excepționale în economia națională și în cultura. A avut un statut similar cu titlul de Erou al Uniunii Sovietice, care era acordat pentru fapte eroice, dar care spre deosebire de acesta nu era acordată cetățenilor străini. Titlul onorific a fost introdus prin decretul Prezidiumului Suprem Sovietic al Uniunii Sovietice la 27 decembrie 1938. Inițial, Eroilor Muncii Socialiste le era acordat cea mai mare decorație a Uniunii Sovietice, Ordinul lui Lenin și un certificat al Prezidiului Suprem Sovietic al
Erou al Muncii Socialiste () [Corola-website/Science/323705_a_325034]
-
publice sau ale organelor de stat puteau avea busturi de bronz. Busturile de bronz ale eroilor în viață nu sunt instalate. În 1991, titlul de Erou al Muncii Socialiste a fost eliminat împreună cu tot sistemul de premii al URSS. Titlul onorific „Erou al Muncii Socialiste” era acordat de Prezidiu cetățenilor care contribuiau la dezvoltarea industrii sovietice, agriculturii, transportului, comerțului, științei și tehnologiei precum și promovării gloriei și supremației Uniunii Sovietice. Eroii Muncii Socialiste care au obținut realizări excepționale au obținut a doua
Erou al Muncii Socialiste () [Corola-website/Science/323705_a_325034]
-
și în prezența a altor medalii, era deasupra lor.După 1991, distincțiile Federației Ruse stau deasupra ei.. Eroii Muncii Socialiste erau de cele mai multe ori imprimați pe timbre poștale ale Uniunii Sovietice și se bucurau de un intreg cult social. Titlul onorific „Erou al Muncii Socialiste” a fost proiectat de artistul A. Pomansky. Medalia Steaua de Aur a Titlului Onorific „Erou al Muncii Socialiste” a fost o stea cu 5 colțuri, cu razele diedre netede pe avers, cu diametrul circular a stelei
Erou al Muncii Socialiste () [Corola-website/Science/323705_a_325034]
-
Muncii Socialiste erau de cele mai multe ori imprimați pe timbre poștale ale Uniunii Sovietice și se bucurau de un intreg cult social. Titlul onorific „Erou al Muncii Socialiste” a fost proiectat de artistul A. Pomansky. Medalia Steaua de Aur a Titlului Onorific „Erou al Muncii Socialiste” a fost o stea cu 5 colțuri, cu razele diedre netede pe avers, cu diametrul circular a stelei era de 33.5 mm. În centrul avers se află un ciocan și secera în relief, de 14
Erou al Muncii Socialiste () [Corola-website/Science/323705_a_325034]
-
cu razele diedre netede pe avers, cu diametrul circular a stelei era de 33.5 mm. În centrul avers se află un ciocan și secera în relief, de 14 și 13 mm. Această cântărește 15.25 grame. În România, titlul onorific „Eroul al Muncii Socialiste - RPR” a fost introdus prin Decretul 161 din 1951, modificat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 140 din 1971 și a fost abrogat prin legea 7/1998. Pe langă titlul de „Erou al Muncii Socialiste” beneficiarul
Erou al Muncii Socialiste () [Corola-website/Science/323705_a_325034]
-
au avut ghinionul de a întâlni în optimi chiar viitorii deținători ai trofeului - Iskra-Stali Rîbnița care a trecut greu de Ursidos marcând un gol norocos. În primăvara lui 2011, echipa a declarat că noul manager va fi Gabriel Stați, presedintele onorific al Daciei. Deasemeni la postul de antrenorului a fost invitat specialistul român Gabi Stan, fost antrenor la Zimbru Chișinău. Drept urmare echipa a reușit spre final de sezon să încheie campionatul pe locul doi la doar un punct de Locomotivă Bălti
FC Ursidos Chișinău () [Corola-website/Science/323061_a_324390]
-
de statul Israel, care, pe 9 ianuarie 1979, îl declara „Drept între Popoare“. În august 1990, numele său a fost gravat în „Grădina celor drepți“ de la Yad Vashem din Ierusalim, unde a plantat și un măslin marcat cu o placă onorifică. Bădița Anghel, cum îl alintă rudele, s-a născut în 1914 în comuna vrânceană Nistorești, dar a trăit în Năruja și București. Copil sărac, nerecunoscut de tatăl său, Anghel a plecat la București, unde s-a apropiat de fondatorii Partidului
Anghel T. Anuțoiu () [Corola-website/Science/323068_a_324397]
-
activ în rezolvarea problemelor militare. El a fondat în 1901 Corpul de Cadeți Imperiali (ICC). ICC a fost un corp de elită, creată pentru ca să asigure principilor și aristocraților indieni pregătire militară. O parte dintre acești cadeți indieni au primit funcții onorifice în armata indiană, care nu le dădea dreptul să ocupe funcții de comandă. Acest ultim amănunt a dus la eșecul inițiativei ICC și la creșterea resentimentelor în rândul indienilor. Deși ICC și-a încetat activitatea în 1914, ea a deschis
George Curzon () [Corola-website/Science/323124_a_324453]
-
a focului. Tillion a post printre primii care au denunțat folosirea torturii de către forțele beligerante franceze. În 1977 Germaine Tillion a primit Prix mondial Cino Del Duca și a obținut Marea Cruce a Legiunii de onoare. Ea a fost director onorific al Școlii Franceze de Înalte Studii în Științe Sociale (EHESS) în perioada morții sale.
Germaine Tillion () [Corola-website/Science/323242_a_324571]