122,933 matches
-
vedere unitatea constitutivă a unei opere de artă, se cuvine făcută o segmentare artificială în interiorul ei (de tipul volumele I și II vs. volumul al III-lea)? O altă imputare făcută de Cristian Moraru vizează tendențiozitatea comentariului auctorial. Și în opinia noastră, în acest sector se plasează cel mai considerabil tribut plătit de autor factorului ideologic. Pentru a ilustra această observație, criticul reproduce un fragment din primul volum al romanului: "Erau oameni avuți și europeni în anul 1904; bătrâna voia să
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
consecințele ei în plan politic, pe care le asociază celei existențialiste a lui Heidegger și nazismului și, în genere, mișcărilor de extremă dreaptă - două fațete opuse ale aceleiași utopii plăsmuite prin abateri nepermise de la logică. (Scriitorul va reveni asupra acestei opinii în Au Dieu inconnu). Șerban Romano este o adaptare a "omului cu ochi verzi" din nuvela omonimă din Euridice, victimă a nehotărârii sale. Cronica devine tendențioasă de-abia în volumul al treilea, unde figurează Vântul de martie. În principal descoperirea
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
la bunele moravuri ale epocii, iar regele recomandă șefului poliției, după prima reprezentare a piesei, să-l închidă pe autor. Înainte cu câțiva ani de Revoluția franceză, principala acuză adusă scriitorului e că își ia o prea mare libertate de opinie, subminând autoritatea politică nu doar a unei clase, ci chiar a statului (prin ordinea socială pe care o reprezintă), pus în pericol prin incitarea la revoluție. Exemplele de acest fel din literatura franceză pot fi înmulțite cu alte cazuri de
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
Subversivitatea politică se complică, se prelungește sau se combină cu subversivitatea religioasă și subversivitatea morală. Disocierile nu sunt greu de făcut. Doamna Bovary și Florile răului ajung la tribunal în același an, 1857, pentru sfidarea moravurilor din vremea lor. Acuzele opiniei publice pentru libertățile de gândire a destinului femeii din Tess d´Urberville și din Jude neștiutul îl determină pe Thomas Hardy să renunțe la a mai scrie roman. La noi, de atentat la bunele moravuri au fost acuzați: primul, B.
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
Căderea în lume). Explicitarea eseistică a raportului dintre libertate și dictatură o oferă într-un mod elocvent Octavian Paler, atât în Viața pe un peron, cât și în celălalt roman al său, Un om norocos. Matei Călinescu în Viața și opiniile lui Zacharias Lichter e subversiv prin marginalitatea asumată sfidător de un filosof în zdrențe, un rebel teoretizând și exemplificând anticolectivismul social și inadaptabilitatea la sistem. Negativismul cioranian al personajului central din Dihorul lui Alexandru Papilian e, de asemenea, frapant subversiv
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
pe hârtie, ei cu biznisul, cu matrapazlâcul, cu talcșăul, cu nunta ori cu botezul secolului, cu prăpădul mistreților, cu campania, cu resuscitarea promisiunilor moarte, cu picior spate gios și pupatul piața endependenți. Așa acum, când încerc să dau expresie unei "opinii", unei "atitudini", cum îi șade bine unui cetățean responsabil, pe tema acestui "Pact pentru educație", stau și mă întreb dacă are vreun rost. Dacă nu cumva impulsul meu cu civică motivație nu rămâne doar o reacție de defulare într-un
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
administrativă este dublată de una artistică, cum se promovează activitatea unui astfel de instituții? Ce m-a durut și mi s-a părut impardonabil. Numele lui Emil Boroghină nu s-a pronunțat în contextul bucureștean. Meritele lui, evident inexistente în opinia unora, au fost inventate în altă parte și împărțite cu pompă pe planul local al capitalei. Știu sigur că, dacă efortul lui Boroghină nu ar fi fost dublat de profesionalismul echipelor de tehnicieni, și de devoțiunea lor, de la Teatrul Național
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
au spus „trebuie să facem ceva ce n-a mai făcut nimeni, să facem zgomote.<footnote Alex Vasiliu - Convorbire cu Iancy Körössy. Înregistrare audio, iulie 2007 footnote> În afara legăturii puternice a jazzman-lui Körössy cu tradiția tarafurilor românești, a avut importanță opinia prestigiosului promotor american al jazz-ului, Willis Conover. Cunoscând la fața locului realitățile și speranțele muzicienilor de jazz din țările comuniste, admirându-l în mod deosebit pe pianistul român, Conover a explicat, cu ocazia unei anterioare vizite la București (1967
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
hotărât ce este pentru mine important" (Bogdan Băcanu); Cred că la fiecare muzician de jazz pot fi percepute sonoritățile zonei de unde vine" (Peter Herbolzheimer); "Barcelona e mai aproape de senzațiile vizuale decât de cele auditive" (Cristian Florea). Același traseu ne livrează opinii despre tradiții (cutume) și modernități (temerități): "Societatea germană respectă mai mult această profesiune și pentru că există o tradiție puternică de a face muzică în familie. Numai în Berlin sunt peste 5000 de violonceliști" (Cătălin Ilea); Există și regiuni în Turcia
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
sterile ale unei reforme de dragul reformei și să implice învățământul filologic în dinamica valorilor literare actuale. Această implicare înseamnă punerea față în față a trei factori: studenții (cititori și specialiști în formare, parte din publicul receptor), profesorii (ca formatori de opinie și de competențe estetice, intermediarii unei relații) și scriitorii (creatorii de valori, în căutare de public și exegeți). Intră astfel în joc termenii unei piețe de idei și de interpretări, câțiva dintre factorii decisivi ai unei consacrări, ai dobândirii sau
Ce s-a întâmplat de curând la Brașov? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8535_a_9860]
-
vineri, 18 aprilie, a avut loc și o dezbatere: despre constituirea canonului estetic neomodernist. Eugen Simion și Nicolae Manolescu au participat la discuții, au făcut observații și au dezvăluit, în confesiuni speciale, interesante aspecte ale biografiei lor intelectuale - confesiuni și opinii ce ar merita să fie transcrise în documentele sau analele Colocviului. A fost o atmosferă dintre cele mai plăcute, un prilej de comunicare care s-a transformat într-unul de comuniune intelectuală. Nu s-au rostit elogii convenționale sau gratuite
Ce s-a întâmplat de curând la Brașov? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8535_a_9860]
-
contrarii, cu justificări morale diferite, aduc argumentul angajamentului politic ca absolut necesar: din interior, fascismul și comunismul acuză literatura evazionistă de evitarea partizanatului în favoarea prezentului lor biruitor; ulterior, în postfascism și în postcomunism, justițiarii condamnă formalismul estetic pentru absența unei opinii antifasciste sau anti-comuniste. Numitorul comun al celor două atitudini îl constituie înțelegerea literaturii sub semnul imperativului categoric al utilitarismului - care are drept consecință instrumentalizarea literaturii în serviciul unui regim politic sau împotriva lui. Regimul dictatorial nu-ți permite să crezi
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
o pregătire similară, față de o ideologie sau alta. Nici fervoarea mistică (sau teologică) a lui Nicolae Balotă nu explică întrutotul infailibilul său discernământ politic. Înclinăm să credem că, mai curând, însuși cultul său pentru lectură - care presupune liniște, diversitate a opiniilor, comunicare afabilă cu semenii - a dus la o repudiere a extremismelor, însoțite întotdeauna de acte de vandalism și de urlete. Nicolae Balotă detesta tot ceea ce perturba actul lecturii. Tânărul savant nu numai că nu rămâne indiferent la dezastrul civilizației românești
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
schimbat sensibil. Nu este vorba de crearea unei noi identități literare, ci de cucerirea unei mai mari libertăți de exprimare. Criticul și istoricul literar preocupat exclusiv de situarea și interpretarea unor opere literare, de atenta luare în considerare a altor opinii critice, de elaborarea unor teorii capabile să ordoneze jungla de forme a literaturii a început să facă referiri și la propriile sale trăiri. Un scriitor despre care am fi putut crede că va folosi toată viața persoana a treia utilizează
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
asuprite din Ungaria, a cărui hârtie de scrisori am găsit-o: Comité pour la défeuse des races opprimées de Hongrie... Câte scrisori a scris el directorilor ziarelor Figaro, Temps, Journal de Débats, ca să fie publicate aceste Ťcorespondențeť, care vor lumina opinia publică asupra realității românești!" Anton Bibescu a susținut de la bun început că scriitorul Marcel Proust este un geniu. Apar în corespondența scriitorului francez și alte nume de români, identificate mai întâi de către editor, Philip Kolb, ca Elena Văcărescu, Al. Marghiloman
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
de temnicer-schingiuitor în beciurile Securității, decât "emblemă" a diplomației unei țări europene - fie ea și una strivită sub bocancul sovietic. În ultimii optsprezece ani, de când am fost oarecum atent la viața publică a țării, doar doi miniștri au dat, în opinia mea, strălucire fotoliului de la externe. Primul e Andrei Pleșu, al doilea, Răzvan Mihai Ungureanu. Nu întâmplător, actualul director de la SIE este o descoperire a marelui intelectual de la New Europe College. Răzvan Ungureanu a continuat un gen de politică bazat pe
Ați vrea să fiți ministru de externe? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8547_a_9872]
-
telenovelei și îți scapă printre degete. Ușurință de a manevra registrele și nu ușurătate, în romanul său Márquez compune una dintre cele mai frumoase povești de dragoste, o poveste a cărei împlinire întîrziată, nu o face mai puțin atractivă. În opinia mea, Mike Newell pierde în filmul său tocmai ambiguitățile și finețea marqueziene, cu toate că beneficiează de cel puțin un actor excepțional, Javier Bardem, în rolul lui Florentino. Fără a cădea în capcana sentimentalismului ca un englez bine educat - scenariul este semnat
Dragoste și puțină holeră by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8542_a_9867]
-
trei interpreți din Unchiul Vania. Oare care ar fi fost reacțiile? Un paradox Marina Constantinescu remarcă o degradare a Galei de la o ediție la alta. Paradoxul e că îi dau dreptate, dar nu sunt de acord cu ea. Întrucât, după opinia mea, nu Gala se degradează, dimpotrivă, Caramitru et.com fac eforturi imense de a o menține într-o stare de normalitate. Ceea ce se degradează este atitudinea artistului față de propria breaslă. Nu se mai poartă, astăzi, bucuria față de ce săvârșește aproapele
CÂTEVA CONOTAȚII SUBIECTIVE by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8540_a_9865]
-
iar soția sa și-a pierdut slujba. Deși a fost unul dintre cei mai culți și mai talentați membri ai generației sale, a rămas profesor de franceză la școala din satul în care s-a născut [...]" A figurat printre fondatorii Opiniei studențești din Iași, care a reprezentat de la început (1974), "o oază de gândire liberă și a devenit ulterior o revistă-manifest a tinerilor care se opuneau culturii ceaușiste." Și tot din sursa prof. M. Zamfir știm că domnul Simon a colaborat
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
Decembrie. Sau nu mai ține tocmai în acest an sesiunea solemnă de comunicări despre Unire și vin televiziunile degeaba să transmită în direct neprețuitele sale păreri despre ceea ce s-a întîmplat acum 90 de ani la Alba Iulia, asezonate cu opinii critice despre starea concurenței politice de azi. Mă așteptam, recunosc, ca în ziua în care a înființat această comisie, parlamentarul român să aibă aceeași reacție de indignare ca și alegătorii săi la aflarea știrii că o fetiță de șapte ani
Unirea și sentimentul românesc al cîinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8566_a_9891]
-
ziua în care a înființat această comisie, parlamentarul român să aibă aceeași reacție de indignare ca și alegătorii săi la aflarea știrii că o fetiță de șapte ani a fost omorîtă de cîini vagabonzi în județul Constanța. Știu, Legislativul, spre deosebire de opinia publică, nu reacționează emoțional la fapte diverse, chiar dacă sînt tragice. Speram totuși ca părinții și bunicii din Parlament să sară în sus de indignare și, dacă tot nu sînt în stare de mai mult, măcar să facă o comisie care să
Unirea și sentimentul românesc al cîinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8566_a_9891]
-
lungul timpului pe seama lui Proust. Fiecare din ei au deschis Proust și au spus ce au simțit. Și astfel, de la Camil Petrescu la Dan Botta, de la Mihail Sebastian la Mihai Zamfir, de la Anton Bibescu la Nicolae Manolescu, un caleidoscop de opinii te întîmpină între coperțile acestui volum. Să urmărim la rîndul nostru principalele impresii ce se desprind din fișele de lectură antologate de Viola Vancea. Pentru mai toți autorii, lectura lui Proust cere o schimbare a ritmului interior, o decuplare de la
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
ideea, plăcută ca un os de pește. Și proza care-a conținut-o le pare, firesc, o conservă. Se pot încerca, pe urmă, toate strategiile de resuscitare. Una dintre ale a fost/ este, pentru Patul lui Procust, coborîrea la subsol. Opinia nesolicitată, proza neautorizată (dar cine mai trebuie/îndrăznește să autorizeze ceva, asta însemnînd, horribile dictu, că interzice altceva?), de găsit, de regulă, în felurite asemenea subsoluri, cu puțină sau fără legătură cu textul de deasupra, ar trebui să nască, printre
Musca din farfurie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8592_a_9917]
-
se poate extrage "morala" că absorbirea producției culturale în sfera "valorilor de întrebuințare" politice e nefastă, o eroare de conștiință care, mai devreme ori mai tîrziu, e implacabil sancționată. Pentru a înțelege amploarea dezbaterii, dar și ambiguitățile ei, menționăm cîteva opinii favorabile protocronismului, excerptate de Alexandra Tomiță, lăsînd la voia cititorilor aprecierea lor retrospectivă. Conceptul în cauză devine "o problematică cu o amplă claviatură" (Alexandru Duțu), "o nouă viziune critică (ce) reactualizează vechea tendință de întoarcere spre noi înșine" (Mihai Drăgan
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
2002-2003) sau a reacțiilor izolate la readucerea în discuție a protocronismului și a creatorului său, scriitorii români nu s-au arătat prea dornici să-și ia revanșa pentru cele aproape două decenii în care le fusese drastic limitat dreptul la opinie. Din Jurnalul Monicăi Lovinescu ținut între anii 1990 și 1993 lipsesc referințele la ideea lui E. Papu (chiar și la acesta), iar naționaliștii atît de indigești altădată sunt amintiți doar în treacăt". Mai sunt indicați Nicolae Manolescu și Gheorghe Grigurcu
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]