8,224 matches
-
pastorală, 27 aprilie 1930) sau ale Vadului (Duminica, 19 mai 1930), până la autoacordarea dreptului de a emite brevete și decorații (Duminica, 31 martie 1931). Introducerea "Ordinului Patriarhului Miron" nu este vorba de un ordin călugăresc -, o decorație conferită de părintele patriarh, reprezenta o anomalie evidentă în viața bisericească. Dreptul de a institui ordine și de a conferi ordine în România interbelică era o prerogativă regală, statuată prin textul precis al Constituției din 1923. Prin urmare, a institui noi ordine echivala cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ci implicația evenimentului în sine pentru stabilirea profilului Ortodoxiei românești. Acest caz se înscria în seria de "manifestări cezaro-papiste" pe care le facilita autocefalia românească interbelică 15. Cel mai grav gest, amendat drastic de Nae Ionescu, vizează arborarea de către părintele Patriarh Miron Cristea, la deschiderea Parlamentului din toamna anului 1929, a mănușilor roșii. Un asemenea comportament contrastează cu autoritatea harismatică, prin nesocotirea Predaniei ortodoxe, simbolistica acestui act fiind mai mult decât evidentă. În plus, prin gestul creat, se producea o confuzie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prin alterarea ființei Ortodoxiei, se loveau de opacitatea ierarhiei bisericești, ce nu mai era pătrunsă de duhul pravoslavnic. După episodul arborării mănușilor roșii, apare proiectul de regulament al Patriarhiei, întocmit de doctorul I. Matei, "teolog absolut", "unul din indispensabilii părintelui patriarh". Articolul 1 cu care începe acest regulament, stipulează un fapt extraordinar: capul Bisericii Autocefale Române este Î. P. S. Sa Patriarhul Miron Cristea. Prin urmare, Patriarhul devine capul Bisericii Ortodoxe Române. Pornind de la simbolul de credință, potrivit căruia mărturisim "Și într-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
arborării mănușilor roșii, apare proiectul de regulament al Patriarhiei, întocmit de doctorul I. Matei, "teolog absolut", "unul din indispensabilii părintelui patriarh". Articolul 1 cu care începe acest regulament, stipulează un fapt extraordinar: capul Bisericii Autocefale Române este Î. P. S. Sa Patriarhul Miron Cristea. Prin urmare, Patriarhul devine capul Bisericii Ortodoxe Române. Pornind de la simbolul de credință, potrivit căruia mărturisim "Și într-una sfântă, sobornicească și apostolească Biserică... și nu " Într-una sfântă, catolică și apostolică Biserică" ("in unam sanctam, apostolicam...), capul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de regulament al Patriarhiei, întocmit de doctorul I. Matei, "teolog absolut", "unul din indispensabilii părintelui patriarh". Articolul 1 cu care începe acest regulament, stipulează un fapt extraordinar: capul Bisericii Autocefale Române este Î. P. S. Sa Patriarhul Miron Cristea. Prin urmare, Patriarhul devine capul Bisericii Ortodoxe Române. Pornind de la simbolul de credință, potrivit căruia mărturisim "Și într-una sfântă, sobornicească și apostolească Biserică... și nu " Într-una sfântă, catolică și apostolică Biserică" ("in unam sanctam, apostolicam...), capul Bisericii Ortodoxe Române este Sfântul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de imanent, fiind nevoită să subziste în veac. De la momentul secularizării averilor mânăstirești, Biserica sărăcise, întreținerea ei revenind statului care oferea suma de 3 lei pe zi pentru hrana călugărilor, în 1927. În adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor, însuși Părintele Patriarh s-a plâns de faptul că statul nu acordă, din punct de vedere material, destul sprijin Bisericii. Se revine, astfel, la vechea problemă a raportului dintre Biserică, stat și națiune care a generat numeroase dezbateri în perioada interbelică. Biserica Ortodoxă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Russie, redă, după "Tserkovniya Vyedomisti", din 15 martie 1927, scrisoarea Mitropolitului Petru (La lettre du Métropolite Pierre) către credincioșii ruși, în care se relevă dificultățile prin care trece Biserica Ortodoxă Rusă, aflată sub ocupație bolșevică, precum și scrisoarea Mitropolitului Serghei către Patriarhul Miron Cristea (Lettre du Métropolite Serge au Patriarche roumain). În secțiunea, Revue critique, Mircea Eliade publică textul Les religions des mystères dans les publications récentes, cu aplicație asupra religiei misterelor în lucrările lui Vittorio Macchioro, Nicola Turchi, R. Pettazzoni, R.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
liturghiile se revizuiau, iar canoanele se cereau revăzute, adăugate, formulate, și chiar anulate, profesiunea de credință a elitei intelectuale creștine era una foarte clară: mărturisirea credinței că Sfântul Duh a grăit prin Sinoadele Ecumenice; că oamenii fie ei episcopi și patriarhi sunt supuși greșelii, că adunări de episcopi pot greși; că numai Biserica este infailibilă; că teoria teologilor ruși moderni asupra autorității și asupra criteriului de adevăr în Ecclesia constituie o eroare primejdioasă; că, cel puțin, pe temeiul deciziilor Bisericii din
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Sfântului Grigore de Nyssa (395); 2 epistole ale Sfântului Chiril al Alexandriei (444) și ale altor Părinții ai Bisericii. Contrapunând aceste argumente valide concepției aritmetice a ecumenicității, George Racoveanu decelează câteva stări de fapt esențiale: în Biserica lui Hristos, nici Patriarhii, nici Papii, nici Sinoadele Ecumenice nu au putut schimba ceva, dar s-au rupt de trupul Ecclesiei. Prin urmare, adepții concepției aritmetice a ecumenicității pot fi considerați în prelungirea ereziilor lui Arie, Macedonie, Nestorie, a celor care neagă Sfânta Treime
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de Petru Movilă, Biserica din Răsărit se sprijinea pe alte codificări ale dreptei credințe: Descoperirea cu deamăruntul a pravoslavnicei credințe a Sfântului Ioan Damaschin, Mărturisirea lui Ghenadie Scolariul cea mai veche mărturisire a Bisericii Ortodoxe -, Mărturisirea lui Mitrofan Critopulos; Mărturisirea Patriarhului Dositeiu al Ierusalimului. Toate aceste mărturisiri, adevărate cărți simbolice, reprezintă, împreună cu catehismele, o sursă pentru cunoașterea credinței ortodoxe, dar nu un izvor principal. Se cunoștea tentativa catolică de a proba, invocând în susținerea propriei argumentații și opinia unor teologi răsăriteni
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Revelației. Evidența reprezintă modelul adevăratei cunoașteri trecute prin filtrul apofatic. Este vorba de noțiunea de cunoaștere vie, cunoaștere-viață, cunoaștere-iubire, în sensul teoriei lui Homiakov. Cu alte cuvinte, Adevărul nu se descoperă decât iubirii reciproce a tuturor. Teologul rus relevă enciclica Patriarhilor răsăriteni trimisă Papei Pius al IX-lea, în 1848: Păstrătorul Adevărului este tot poporul Bisericii, aceasta fiind formula noțiunii de sobor sau de colegialitate. De fapt, unitatea dintre rațiune și credință se stabilește pe măsura apartenenței ființei la Biserică, Stâlp
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
încăpățânare este unul surprinzător de simplu: pentru că numai în rândurile laicatului creștin se mai găsesc oameni care să considere interesele Bisericii mai presus de orice amestec al politicii. Căci tot răul de aici vine este, de fapt, moștenirea negativă a Patriarhului Miron Cristea care, cu mici excepții, se continuă până astăzi -: teoretic, de la pretenția chiriarhilor noștri de a se raporta la interesele politice ale statului neocomunist. Iată de ce unii prelați ai Bisericii Ortodoxe Române nu au renunțat la aceste năravuri, răsfrângându
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ionescu, Locotenența patriarhală, în "Cuvântul", an III, nr. 822, 29 iulie 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 119: Constatăm numai că intrarea Î. P. S. Patriarh în regență a ridicat fie și așa de tardiv (adică, după intervenția noastră lămuritoare cu articolul Legea) chiar și pentru organele de stat chestiunea incompatibilității între funcțiunea de patriarh și aceea de membru al regenței. Această incompatibilitate este evidentă. Patriarhul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Editura Deisis, 2003, p. 119: Constatăm numai că intrarea Î. P. S. Patriarh în regență a ridicat fie și așa de tardiv (adică, după intervenția noastră lămuritoare cu articolul Legea) chiar și pentru organele de stat chestiunea incompatibilității între funcțiunea de patriarh și aceea de membru al regenței. Această incompatibilitate este evidentă. Patriarhul, întrunind în una și aceeași persoană funcțiunile de arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungro-Vlahiei și Patriarh al României și fiind, după toate legile vieții noastre publice, gestionar, cade sub
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Patriarh în regență a ridicat fie și așa de tardiv (adică, după intervenția noastră lămuritoare cu articolul Legea) chiar și pentru organele de stat chestiunea incompatibilității între funcțiunea de patriarh și aceea de membru al regenței. Această incompatibilitate este evidentă. Patriarhul, întrunind în una și aceeași persoană funcțiunile de arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungro-Vlahiei și Patriarh al României și fiind, după toate legile vieții noastre publice, gestionar, cade sub autoritatea și controlul puterilor ministeriale, chiar dacă după noul statut Biserica Ortodoxă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
articolul Legea) chiar și pentru organele de stat chestiunea incompatibilității între funcțiunea de patriarh și aceea de membru al regenței. Această incompatibilitate este evidentă. Patriarhul, întrunind în una și aceeași persoană funcțiunile de arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungro-Vlahiei și Patriarh al României și fiind, după toate legile vieții noastre publice, gestionar, cade sub autoritatea și controlul puterilor ministeriale, chiar dacă după noul statut Biserica Ortodoxă Română este o instituție autonomă. De unde ar rezulta că patriarhul-regent este o imposibilitate: el fiind o dată
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
puterilor ministeriale, chiar dacă după noul statut Biserica Ortodoxă Română este o instituție autonomă. De unde ar rezulta că patriarhul-regent este o imposibilitate: el fiind o dată, ca deținător al prerogativelor regale, deasupra autorității ministeriale, iar a doua oară, ca arhiepiscop, mitropolit și patriarh, sub această autoritate". 3 Ibidem, p. 120. După Enchiridion, Canonul 6 Apostolic spune: "Episcopul (...) să nu ieie asupră-și lucruri lumești; IAR DE NU SĂ LE DEPUNĂ"; Canonul 81 Apostolic: "Am zis că nu se cuvine episcopului sau prezbiterului să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sau modificare a lor înseamnă pur și simplu trecerea noastră, juridicește, în leagănul Romei. E cineva care să ia asupră-și răspunderea unor astfel de perspective? Prin urmare, mai prudent cu întrebarea: Ce valoare mai au canoanele?". 5 Nae Ionescu, Patriarhul dă delegații..., în "Cuvântul", an III, nr. 830, 7 august 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioasei, p. 122: "Înalt Prea Sfințitul a acordat delegații. Se știe însă că delegatul nu lucrează în numele lui, ci în numele și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
situației false în care am intrat prin patriarhul-regent, nimic nu s-a schimbat, deci. Iată de ce ne vedem din nou siliți a cere mai multă sinceritate și mai mult curaj. E oare așa de greu?". 6 Nae Ionescu, Mai avem patriarh?, în "Cuvântul", an III, nr. 835, 13 august 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 125: "Expunerea de motive deosebește între funcțiunile predicatoare, sacramentale și cele jurisdicționale ale Î. P. S. Patriarh. Funcțiuni predicatoare și sacramentale ale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
6 Nae Ionescu, Mai avem patriarh?, în "Cuvântul", an III, nr. 835, 13 august 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 125: "Expunerea de motive deosebește între funcțiunile predicatoare, sacramentale și cele jurisdicționale ale Î. P. S. Patriarh. Funcțiuni predicatoare și sacramentale ale Patriarhului nu există. Nici măcar asta nu se știe? Ierarhia predicatoare și sacramentală se termină în Biserica noastră Ortodoxă la episcop care reprezintă plenitudinea harurilor. Depunând, deci, efectiv funcțiunile jurisdicționale, Î. P. S. Miron Cristea a depus
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în "Cuvântul", an III, nr. 835, 13 august 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 125: "Expunerea de motive deosebește între funcțiunile predicatoare, sacramentale și cele jurisdicționale ale Î. P. S. Patriarh. Funcțiuni predicatoare și sacramentale ale Patriarhului nu există. Nici măcar asta nu se știe? Ierarhia predicatoare și sacramentală se termină în Biserica noastră Ortodoxă la episcop care reprezintă plenitudinea harurilor. Depunând, deci, efectiv funcțiunile jurisdicționale, Î. P. S. Miron Cristea a depus și calitatea de patriarh. Deci: sau
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sacramentale ale Patriarhului nu există. Nici măcar asta nu se știe? Ierarhia predicatoare și sacramentală se termină în Biserica noastră Ortodoxă la episcop care reprezintă plenitudinea harurilor. Depunând, deci, efectiv funcțiunile jurisdicționale, Î. P. S. Miron Cristea a depus și calitatea de patriarh. Deci: sau e patriarh, și atunci nu a depus (decât prin delegație) funcțiunile jurisdicționale (ceea ce înseamnă că încălcarea puterilor neîngăduită de constituție persistă); sau a depus atribuțiunile judecătorești și administrative, și atunci nu mai e patriarh. Aceasta din urmă însă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
există. Nici măcar asta nu se știe? Ierarhia predicatoare și sacramentală se termină în Biserica noastră Ortodoxă la episcop care reprezintă plenitudinea harurilor. Depunând, deci, efectiv funcțiunile jurisdicționale, Î. P. S. Miron Cristea a depus și calitatea de patriarh. Deci: sau e patriarh, și atunci nu a depus (decât prin delegație) funcțiunile jurisdicționale (ceea ce înseamnă că încălcarea puterilor neîngăduită de constituție persistă); sau a depus atribuțiunile judecătorești și administrative, și atunci nu mai e patriarh. Aceasta din urmă însă nu se poate, pentru că
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
depus și calitatea de patriarh. Deci: sau e patriarh, și atunci nu a depus (decât prin delegație) funcțiunile jurisdicționale (ceea ce înseamnă că încălcarea puterilor neîngăduită de constituție persistă); sau a depus atribuțiunile judecătorești și administrative, și atunci nu mai e patriarh. Aceasta din urmă însă nu se poate, pentru că de la ea suntem opriți de Epistola Sinodului al III-lea Ecumenic către Sinodul din Pamfilia". 7 Econom D. Popescu-Moșoaia, Regența patriarhală. Ce e cu "noul curs" în Biserică. Conspiratorii și profanatorii de la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ecumenic către Sinodul din Pamfilia". 7 Econom D. Popescu-Moșoaia, Regența patriarhală. Ce e cu "noul curs" în Biserică. Conspiratorii și profanatorii de la ziarul "Cuvântul". Un clovn în Biserică, în "Crucea", an V, nr. 47-48, pp. 1-2. 8 Nae Ionescu, Apărătorii patriarhului, în "Cuvântul", an III, nr. 839, 17 august 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 127. 9 Nae Ionescu, În sfârșit, argumentele, în "Cuvântul", an III, nr. 847, 27 august 1927, p. 1, în Nae Ionescu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]