34,654 matches
-
prin gări sau să văd plăcile ălea de tablă, sau chiar, În unele locuri, denumirea gării. Din gara de la Oradea, m-a luat de la vagonul-dubă și m-a dus la penitenciar. Și nu știu dacă am stat o noapte la penitenciar, că m-a dus direct la Securitate. Aici eram singur În celulă. Nu mi-a pus nimic În vedere, dar a doua zi m-a scos la anchetă, Într-o cameră cu vedere la stradă... Ferestrele deschise, un tânăr vânăt
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dar a fost o anchetă otrăvită, drogată. Am ajuns la concluzia asta mult mai târziu, când am ajuns din nou În Aiud, că, deși trecuseră două-trei luni, am fost tot tulburat așa..., am fost amnezic. Și, după ce am ajuns la Penitenciarul Aiud, mi-am reluat aceeași viață de celulă ca și Înainte. Cu regim mai aspru, mai acceptabil... Cu cine ați stat de data aceasta În celulă? De data aceasta n-am mai stat singur decât două-trei zile, după aia m-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai scos. Ne pregăteau să ne pună În libertate, că a intervenit decretul acela care ne-a pus În libertate În ’64... Eu Împlineam 15 ani de condamnare În 63, da’ m-a scos... Toată lumea era la muncă, În grădina penitenciarului, cam vizavi de gară, Într-o parte, mai spre stânga. Ne-a dus și pe la niște grajduri și am muncit acolo niște munci, așa, ca să stăm la aer... N-aveam normă, nu, nimic... Vă mai amintiți momentul eliberării? Da. Când
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
proces, m-au chemat și m-au avertizat, mi-au atras atenția: „Să am grijă cum mă comport, pentru că mă Întorc acolo și e vai de mine”... Nu m-au mai bătut, Însă a doua zi m-au transferat la penitenciar. Penitenciarul era undeva pe Tomis, vizavi de Spitalul Județean, și acolo am rămas până la sfârșitul lui iunie. Penitenciarul era, În general, numai pentru cei de drept comun, dar pentru deținuții politici era o cameră, o celulă separată. Câți deținuți erați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
m-au chemat și m-au avertizat, mi-au atras atenția: „Să am grijă cum mă comport, pentru că mă Întorc acolo și e vai de mine”... Nu m-au mai bătut, Însă a doua zi m-au transferat la penitenciar. Penitenciarul era undeva pe Tomis, vizavi de Spitalul Județean, și acolo am rămas până la sfârșitul lui iunie. Penitenciarul era, În general, numai pentru cei de drept comun, dar pentru deținuții politici era o cameră, o celulă separată. Câți deținuți erați În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pentru că mă Întorc acolo și e vai de mine”... Nu m-au mai bătut, Însă a doua zi m-au transferat la penitenciar. Penitenciarul era undeva pe Tomis, vizavi de Spitalul Județean, și acolo am rămas până la sfârșitul lui iunie. Penitenciarul era, În general, numai pentru cei de drept comun, dar pentru deținuții politici era o cameră, o celulă separată. Câți deținuți erați În ea? Parcă eram vreo 40 și ceva. Aici rămâneam până când se definitiva situația noastră. A venit să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fost condamnați. La scurt timp am avut și prima vizită a părinților și primul pachet din cei cinci ani de deținut... Dar cred că a fost o greșeală a administrației care, la un moment dat, a confundat sistemul. Fiind un penitenciar cu regim de drept comun, deținuții aveau dreptul la pachet, la scrisori, la Întrevederi, dar noi nu aveam astfel de drepturi. Atunci a fost pentru prima dată. A venit tata la vorbitor, mama și prietena mea așteptau la poartă. Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am avut-o cu familia și singurul pachet. După aceea am fost transferați la Jilava. Când s-a Întâmplat asta? Cred că era sfârșitul lui iunie sau iulie... 1957. Jilava era Închisoare de tranzit. Erau acolo oameni aduși de la diferite penitenciare din țară și, atunci când se formau loturi suficiente, erau Îmbarcați În trenuri speciale și duși... La Jilava am stat o lună, o lună și ceva. N-am stat mult. Și de acolo am ajuns În renumita Gherla, unde prima luare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care l-am văzut, dar după mulți, mulți ani, și cu care am stat după aceea În domiciliu obligatoriu, se numea tot Paul Andreescu și era din București. Dar eu am intrat În colimatorul gardienilor și a Întregii administrații a penitenciarului... și pentru asta eram scos cât se poate de des la bătaie, absolut fără nici un motiv. Bătaia Însemna ori bătaia cum vroiau ei, ori bătaia ordonată, 25 la talpă, la palmă sau la fund. Dar acele 25 nu erau niciodată
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ore, depinde. Și atuncea când veneau loturi, făceau o rearanjare pe celule. Era acolo celula 13, de primire, și Încă o altă celulă, și de acolo, după un timp, te vărsau În Închisoare, că În timp plecau deținuții spre alte penitenciare și făceau un triaj amănunțit, și completau de la camera 13... De exemplu, nu trebuia să te Întâlnești cu nu știu cine sau nu știu ce... Trebuia să se Întâlnească ăialalții, nu știu cum... Și făcea o risipire... După ce făcea treaba asta, administrația ne distribuia la camera
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mers, m-am gândit, mi-am recitat poezii, rugăciuni, amintiri. Am avut tot felul de gânduri. Au trecut șapte zile și șapte nopți. Dar ce am remarcat În timpul ăla: am văzut că sunt și printre majori, printre cei din conducerea penitenciarului, un șef de secție, Victor, care mie mi s-a părut de la Început, Încă din celulă, că era un om mai bun. De câte ori era el de servici, Îmi dădea să mănânc. Adică Întotdeauna Îmi bagă un castron de mâncare bine
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care Întotdeauna Îl ironizau și nu se fereau nici față de noi. Îi zice „țiganu’ Păun”, că era Împăunat așa, majestuos... „Maiestatea sa, domn plutonier-major Roman”. Și țiganu’, de exemplu, s-a făcut de râs față de noi odată: eram În curtea penitenciarului, eram scutit nu știu de ce, m-a găsit medical că aveam o gripă, răcisem, sau cam așa ceva, și a venit plutonier-major Roman, și zice: „Hei, deținut! Băi, ia toți oamenii scutiți, curățiți curtea și luați și păsările ălea negre după
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aproape până la terminarea condamnării, În ’64... Am mai stat câteva luni și la Salcia, dar desperecheate așa, nu una după alta... La Salcia am fost internat... Tot doctorul Ciobanu ne interna, da’ nu că era nevoie. Profita de faptul că penitenciarul de la direcție, de la Ostrov, nu avea aparat radiologic și scria acolo „bolnav pulmonar” și probabil că erau obligați să te interneze la Salcia, pentru refacere de o lună, cu regim special. În ce consta acest regim special? Ne băga Într-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lucrat... de vorbă așa. Ne scotea la o fermă zootehnică din apropiere, unde mai mult stăteam lungiți la soare pe grămezi de lucernă, și angajații civili ne aduceau lapte. Și unii, săracii, după ce au fost Întotdeauna reținuți cu mâncarea În penitenciare, au băut castroane Întregi de lapte proaspăt de la vacă, autentic, și bineînțeles că i-a apucat o diaree... Eu le-am spus: „Mă, băieți, nu beți, mă! Jumătate de castron sau un sfert! Știe fiecare cum Își are stomacul și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a judecat Tribunalul Militar din Cluj, care a mai adăugat cinci ani la sentință. Așadar, În final am primit 15 ani... Ce puteți să-mi spuneți despre perioada de detenție? După ce ne-a judecat, ne-a dus de la Securitate la penitenciar, unde ne-a ținut până În iulie ’58... După aceea, ne-am Îmbarcat Într-o dubă și ne-a dus la Aiud, și de-acolo la Gherla, unde am stat până În august ’59. Acolo a fost un regim de teroare cum
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fapt, ea le-a aruncat acolo... Ați spus că la un moment dat ați devenit inapt de muncă... Ce s-a Întâmplat atunci? Eram câțiva În situația asta și ne-a Îmbarcat să ne ducă la Gherla, care era acuma penitenciar de refacere, cu d-ăștia care nu mai puteau lucra... Ne-a-mbarcat prima dată pe o mașină și ne-a dus la Brăila. Acolo venea duba-tren, care Însă n-a mai avut loc și pentru noi și-așa am ajuns de-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ăștia care nu mai puteau lucra... Ne-a-mbarcat prima dată pe o mașină și ne-a dus la Brăila. Acolo venea duba-tren, care Însă n-a mai avut loc și pentru noi și-așa am ajuns de-am stat și În penitenciarul Galați... Asta se Întâmpla la Începutul lunii iunie ’64. Penitenciarul din Galați era În formă de semicerc... Acolo am stat Încă o perioadă de 10-12 zile... Ne-a dus apoi cu altă dubă, care colecta de pe-acolo d-ăștia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o mașină și ne-a dus la Brăila. Acolo venea duba-tren, care Însă n-a mai avut loc și pentru noi și-așa am ajuns de-am stat și În penitenciarul Galați... Asta se Întâmpla la Începutul lunii iunie ’64. Penitenciarul din Galați era În formă de semicerc... Acolo am stat Încă o perioadă de 10-12 zile... Ne-a dus apoi cu altă dubă, care colecta de pe-acolo d-ăștia inapți și care ne-a adus până-n București. Parcă acuma
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
i-au prins, i-au ținut pe spate În zăpadă și nu mai avea unghii la degete, cum i-au degerat și i-au căzut. Era un om plin de viață, patriot, român. Când i-au dus de la Securitate la penitenciar, i-au pus În lanțuri... Înainte de a-i duce să-i execute, era În camera de deasupra mea și mi-a spus să le spun părinților lui ce s-a Întâmplat. Corespondam cu el și la w.c., ne scriam pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
până-n noaptea lui 24 octombrie, iar șapte persoane care făcuseră parte din gruparea maiorului au fost duse În noaptea aie Între orele 3 și 4 În Dumbravă și au fost Împușcate. Atunci când i-o scos și i-o dus, tot penitenciarul s-o alarmat. Procesul cum s-a desfășurat? La Sibiu la Tribunalul Militar am fost condamnați. Ne-o dat un avocat din oficiu, da’ ne-o acuzat, nu să ne apere... Eram În boxă patru persoane, și șef de lot
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fi să comparăm..., acum se discută mult mai mult, pur și simplu se jignește, se dă În cap și nu se Întâmplă nimic... Și atunci mi-a dat doi ani pentru că am avut trei discuții cu câțiva colegi... În ce penitenciare ați executat condamnarea? Am cunoscut și eu ce-i aia Jilava, am trecut și pe la Văcărești și am ajuns și la Târgșor. Acolo au fost din toată țara aproape 500 de elevi. Și tragedia a fost că acolo a Început
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la suprafață, dar acolo am fost În trecere, n-am stat decât vreo săptămână și ceva. Dar, totuși, era bătăia și foamea... Se făceau că uită să dea de mâncare... Prostii d-ale acestor nenorociți de gardieni și directori de penitenciare... Dar asta era regizat de undeva de sus... Pur și simplu să distrugi niște tineri, al căror singur păcat a fost că au avut o discuție. N-o avut armă, n-o avut nimica... Și să vii să-i omori
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Mai țineți minte data exactă la care ați fost arestați? Da. În 19 august ’48. Ancheta unde a avut loc? Ancheta a fost la Sighet, la Securitate, iar după vreo două-trei săptămâni de zile de anchetă ne-au depus la penitenciar, aicea. În Închisoare erau deținuți de drept comun, așa că au eliberat o aripă a etajului 2 și ne-au așezat pe noi acolo. Toate celulele de la etajul 2 au fost ocupate de elevi. Cum se desfășura ancheta? Erau și presiuni
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
2 au fost ocupate de elevi. Cum se desfășura ancheta? Erau și presiuni fizice, vă băteau? Mi-aduc aminte că Mihai Vlad o venit de la anchetă bine-bine umflat, cu urme vizibile de bătaie. L-o adus noaptea de la Securitate la penitenciar, că l-am văzut a doua zi cum era umflat la față, cum o fost pălmuit și bătut, că Îți venea să plângi... Aproape că nu-l cunoșteai. Apoi cel care-a fost iarăși bătut a fost Vișovan... Dintre elevi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Împărțit pe loturi? Toți elevii, tot ce-a fost acolo i-o luat după detenție: până la trei ani inclusiv, pe toți i-o Îmbarcat și i-o dus... Ce-o fost sub doi ani și jumate i-o dus la penitenciarul din Ploiești și de-acolo o fost eliberați... Când a avut loc plecarea aceasta din Târgșor? Prin septembrie 1950 am plecat la Jilava, unde am stat iarăși vreo trei-patru zile, nu mai mult, și dup-aia am fost Încărcați În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]