5,485 matches
-
sau vasculare: a. necroza tubulară acută - cea mai frecventă cauză, apare la peste 90% din pacienții spitalizați cu IRA și este indusă de toxice directe endogene (ex. mioglobinurie în sindromul de strivire) sau exogene (antibiotice, substanțe de contrast), ischemie (cauze persistente de IRA funcțională!) b. obstrucție intratubulară (cristale, acid uric, proteine anormale) c. NG severe (de obicei GN rapid progresivă) d. afectare microvasculară/macrovasculară e. NTI acute f. rejetul acut al grefonului renal III. postrenală (obstructivă) - orice obstrucție survenită acut, cu
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
vasculare/chirurgie vasculară - oliguriei/anuriei (apare doar în 50% din cazuri). Simptomele și semnele care pot apărea sunt:legate de uremie (anorexie, gust metalic, grețuri, vărsături, stare de agitație, confuzie, astenie intensă etc) - semne de deshidratare (uscăciunea mucoaselor, pliu cutanat persistent, senzația de sete intensă, în anumite situații semne neurologice, hipotensiune arterială, tahicardie etc) - semne de hiperhidratare (edeme periferice, revărsat pleural, pericardic, ascită, creștere în greutate, edem pulmonar acut)semne legate de dezechilibre hidro-electrolitice sau acido-bazice. Explorări paraclinice Confirmarea suspiciunii clinice
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Conform recomandărilor, RFG se calculează după formula MDRD: RFG = 175 x [creatinina serică x 0,0113] -1,154 x vârsta (ani) -0,203 (la femei - x 0,742) Leziunea renală se poate manifesta prin: anomalii decelabile la PBR sau modificări persistente ale urinii (proteinurie, microalbuminurie, hematurie) sau anomalii structurale la testele imagistice. Marele avantaj al acestei clasificări este faptul că sugerează existența unui continuum între disfuncția renală cronică, chiar în absența reducerii RFG, și stadiile în care aceasta este redusă progresiv
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
infertilitate. Afectarea endocrină și metabolică explică episoadele de hipoglicemie și așa-numitul pseudodiabet azotemic, creșterea trigliceridelor și scăderea HDLcolesterol, catabolismul proteic crescut (cauză de malnutriție). Explorări paraclinice Diagnosticul de BCR este cert dacă există retenție azotată, RFG afectată, proteinurie, hematurie persistente cel puțin 3 luni. În a doua etapă investigațiile se extind pentru clarificarea etiopatogeniei. Testele imagistice sunt utile pentru stabilirea aumitor etiologii, ca de exemplu boala polichistică renală sau uropatia obstructivă și pentru diferențierea de IRA. Cu unele excepții (rinichiul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Anemii megaloblastice de tip central determinate de deficitul absolut sau relativ de vitamina B12. Etiopatogenie Cauzele deficitului de vitamina B12 sunt: 1. deficit de aport în caz de dietă exclusiv vegetariană, fără produse lactate și ouă, alcoolism cronic, carențe alimentare persistente 2. deficit de absorbție prin deficit congenital sau dobândit de factor intrinsec 3. utilizare inadecvată în caz de boli cronice hepatice și renale, medicație care antagonizează efectele vitaminei B12, deficite enzimatice etc 4. necesități crescute în sarcină, neoplazii, parazitoze, hipertiroidie
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
10% din greutate, astenie, inapetență, transpirații profuze nocturne, febră (uneori cu caracter particular ondulant: febră până la 40°, rezistentă la antibiotice, cu durată de 1-2 săptămâni, apoi remisiune spontană pentru alte 2 săptămâni, apoi febra reapare). Alte manifestări generale sunt pruritul persistent, rezistent la tratament, durerile osoase, dureri ganglionare după ingestia de alcool. Tabloul clinic permite stadializarea (Ann Arbor) importantă pentru prognostic și tratament. O stadializare completă impune teste imagistice și biopsie ganglionară: - stadiul I :prinderea unei singure arii ganglionare sau sediu
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
la femeile cu diabet anterior - monitorizarea cetozei la toți pacienții diagnosticați cu diabet și care asociază o afecțiune intercurentă susceptibilă a determina decompensare metabolică (infecții, corticoterapie, afecțiuni medicale sau chirurgicale acute, orice situație de stres metabolic), în perioade de hiperglicemie persistentă (≥ 250-300 mg/dl perioade lungi). Un alt parametru utilizat în evaluarea controlului glicemic este reprezentat de valoarea hemoglobinei glicate A1c (HbA1c), ce reprezintă subfracția majoră a hemoglobinei glicate totale. Dozarea HbA1c se face din sânge venos recoltat pe un anticoagulant
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
poliurie, polidipsie), astenie progresivă, eventual semne digestive (anorexie, epigastralgii, senzație de greață). În cetoacidoză apar suplimentar importante fenomene de intoleranță digestivă (dureri abdominale, grețuri, vărsături), mialgii, iar la examenul clinic se evidențiază semne de deshidratare extra- și intracelulară (pliu cutanat persistent, hipotensiune arterială, uscăciunea limbii, uscăciunea axilelor, hipotonia globilor oculari), semne de acidoză (dispnee acidotică, respirație amplă, zgomotoasă), halena acetonemică, iar în fazele avansate tulburări de conștiență variabile de la letargie până la comă. Întrucât factorul declanșant poate fi variabil, la acest tablou
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
prin microalbuminurie tranzitorie și tensiune arterială normală - stadiul III (nefropatia diabetică incipientă) după 6-15 ani de la diagnosticul diabetului, este un stadiu în care controlul optim al glicemiei și al tensiunii arteriale ar determina oprirea/încetinirea progresiei. Se caracterizează prin microalbuminurie persistentă (30-300 mg/24 ore) și tensiune arterială normală sau ușor crescută;’. - stadiul IV (nefropatia diabetică patentă/clinic manifestă) după 15-25 ani de la debutul diabetului, caracterizat prin proteinurie clinică (albuminurie > 300 mg/24 ore) și se disting 3 substadii: precoce (RFG
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
pat arterial redus față de cel al ficatului normal din vecinătate și lipsa componentei portale [10]. Din punctul de vedere al irigației, metastazele pot să fie hipovasculare (adenocarcinoame cu punct de plecare gastric, colonic, pancreatic, ovarian) cu aspect hipoecogen în timpul arterial, persistent în timpul venos portal și cu „descărcare” tardivă (fig. 88), respectiv hipervasculare (tumori neuroendocrine, melanom malign, sarcoame, tumori renale, mamare, tiroidiene) cu aspect hiperecogen în timpul arterial, cu « descărcare » în timpul arterial și cu aspect hipoecogen de la 30 de secunde de la injectare (fig
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
nodul iese în evidență față de modelul general al ficatului restructurat, fie prin ecogenitate diferită fie prin dimensiune diferită de a majorității nodulilor. În timpul arterial se constată un semnal slab sau absent, iar în timpul venos portal și cel tardiv aspectul este persistent izoecogen. În general NR nu apare distinct față de parenchimul înconjurător. Examinarea CEUS este utilă pentru a exclude o leziune activă la momentul explorării dar nu are valoare prognostică absolută, de aceea pacientul trebuie să fie reexaminat periodic la intervale scurte
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
de referință al culturii proprii a unui individ este o consecință inevitabilă a identității culturale. Oamenii sunt socializați și se socializează pentru a-și folosi cultura ca instrument de interpretare. Cultura controlează comportamentul uman într-o manieră nonrațională, dar totuși persistentă. Deoarece deprindem comportamentul cultural din copilărie, acesta se impregnează adânc în subconștient. Astfel, condiționarea culturală este adânc înrădăcinată în subconștientul nostru și adesea recunoaștem propriile noastre atribute culturale numai când suntem în fața altor culturi. Modelele creează uneori impresia unui simplu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
reală diferența este cu siguranță mai dificil de realizat în cazul în care criteriul unic de diferențiere este dimensiunea consumului/monetară. Pentru a nu repera prea multe categorii, vom distinge în studiul nostru doar patru grupuri de indivizi: 1. Săracii persistenți. Preferăm să folosim conceptul de „săraci persistenți”, și nu cel de „săraci permanenți” deoarece mulți dintre indivizii incluși în această categorie nu au fost întotdeauna săraci înainte de anchetă, așa cum ar putea sugera conceptul lui Hulme. În acest sens, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de realizat în cazul în care criteriul unic de diferențiere este dimensiunea consumului/monetară. Pentru a nu repera prea multe categorii, vom distinge în studiul nostru doar patru grupuri de indivizi: 1. Săracii persistenți. Preferăm să folosim conceptul de „săraci persistenți”, și nu cel de „săraci permanenți” deoarece mulți dintre indivizii incluși în această categorie nu au fost întotdeauna săraci înainte de anchetă, așa cum ar putea sugera conceptul lui Hulme. În acest sens, într-o carte centrată pe sărăcia extremă, Manuela Stănculescu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
singur»” (2004, 45). De asemenea, nici perspectiva prin care traiectoriile indivizilor pot fi prezise cu certitudine nu este firească, rolul influenței schimbărilor sistemice viitoare și/sau a programelor de dezvoltare socială fiind astfel complet eliminat. În concluzie, conceptul de „sărăcie persistentă” desemnează oamenii care au o probabilitate mai mare de a rămâne în sărăcie, fără însă a permite suprageneralizări asupra întregii lor vieți (trecute și viitoare). 2. Indivizii vulnerabili la sărăcie persistentă. Studii calitative au arătat că o mare parte a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fiind astfel complet eliminat. În concluzie, conceptul de „sărăcie persistentă” desemnează oamenii care au o probabilitate mai mare de a rămâne în sărăcie, fără însă a permite suprageneralizări asupra întregii lor vieți (trecute și viitoare). 2. Indivizii vulnerabili la sărăcie persistentă. Studii calitative au arătat că o mare parte a indivizilor se află în „zona vulnerabilității de cădere în sărăcie”. Ei sunt cei care au o probabilitate ridicată de a cădea în sărăcie extremă chiar dacă în viețile lor intervin doar mici
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
servicii...” (CE, 1992, apud Cars et al., 1999, 7). Pentru început, este important să stabilim modul în care cele două concepte sunt interrelaționate. Literatura referitoare la sărăcia cronică subliniază faptul că mai mult decât oricare alt tip de sărăcie, cea persistentă este strâns legată de excluziunea socială. Mai mult decât severitatea sărăciei, perioada trăită în sărăcie pare să aibă un impact puternic asupra altor dimensiuni (șomaj, sănătate etc.). Experții conchid însă că relația este empirică și „trebuie să fie descoperită” deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
însă puternic de datele colectate și, ca atare rezultatele pot fi mai ușor distorsionate 8. Luând în considerare toate aceste aspecte, vom încerca să detectăm tipurile de săraci, adaptând posibilele categorii la specificitatea panelului pe trei ani: - indivizii în sărăcie persistentă sunt cei care au trăit în sărăcie în toți cei trei ani; - indivizii vulnerabili la sărăcie persistentă sunt persoanele care au trăit în sărăcie doi din cei trei ani; - săracii tranzitorii sunt în general non-săraci (în cazul nostru, sunt săraci
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
considerare toate aceste aspecte, vom încerca să detectăm tipurile de săraci, adaptând posibilele categorii la specificitatea panelului pe trei ani: - indivizii în sărăcie persistentă sunt cei care au trăit în sărăcie în toți cei trei ani; - indivizii vulnerabili la sărăcie persistentă sunt persoanele care au trăit în sărăcie doi din cei trei ani; - săracii tranzitorii sunt în general non-săraci (în cazul nostru, sunt săraci doar într-un an din trei); - non-săracii sunt indivizii care au fost întotdeauna deasupra pragului de sărăcie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
iar dintre cele trei praguri propuse voi opta doar pentru cel al sărăciei totale (cel mai ridicat ca valoare). O întrebare importantă care necesită răspuns este dacă printr-un studiu-panel pe o perioadă de doar trei ani putem măsura sărăcia persistentă. Răspunsul este că eșantionul-panel nu măsoară sărăcia permanentă per se, dar ne permite să ne apropiem mai mult de ea (o determinăm cu o mai mare probabilitate decât o putem face prin studii transversale). Asumpția este că o persoană săracă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
trei ani. O mare parte se află în această situație timp de doi ani, dar cei mai mulți suferă de sărăcie pe durata unui singur an. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 1. Persoanele aflate în diferite tipuri de sărăcie (%) Ani Indivizi (%) Total (%) Săraci persistenți 1995-1996-1997 11 11 Vulnerabili la sărăcie 1995-1996 2,6 13,5 1995-1997 7,6 1996-1997 3,3 Săraci temporar 1995 7,7 20,4 1996 2 1997 10,7 Nonsăraci 1995-1996-1997 55,1 55,1 Total 100 Săraci anual 1995
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
imagine a relației dintre sărăcie și excluziune socială). Excluziunea de la piața muncii poate fi un bun exemplu în acest sens. Dacă ne uităm la indivizii între 18 și 60 de ani, doar 22,9% dintre cei care trăiesc în sărăcie persistentă nu au trăit niciodată excluziunea de la piața muncii (au fost angajați, patroni sau studenți/pensionari în toți cei trei ani). Pe de altă parte, doar 9,1% dintre nonsăraci în cei trei ani au fost excluși pe întreaga perioadă. Informația
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
doar din datele anuale unde, de exemplu, în 1997, 42% dintre săraci nu sunt excluși de la piața muncii și 22,7% dintre nonsăraci sunt excluși. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Tipurile de sărăcie și formele de excluziune în funcție de timp (%) Săraci persistenți Vulnerabili la sărăcie Săraci temporari Non săraci Total Indivizi sub 18 ani Excluziune de la educație 20 14,8 8,6 4,3 8,8 Excluziune de la bunuri primare Nu 13,6 37,3 57,9 86,4 63,4 Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mediul urban sunt multiplu excluse, dar mai mult de 50% dintre cele din zonele rurale se găsesc în această situație (pentru persoanele adulte situația este similară). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 3. Sărăcie și grupuri excluse, utilizând date longitudinale (1995-1997) (%) Săraci persistenți Vulnerabili la sărăcie Săraci tranzienți Nonsăraci Total Indivizi între 8 și 17 ani Total Nonexcluși 2,3 13,5 25,7 64,7 41,1 Multiplu excluși 76,9 56,1 29 9,2 28,9 Excluși dispersat 20,8
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ne centrăm pe perioade mai mari, pe de o parte, creștem încrederea în date și, pe de alta, schimbăm modalitatea în care le privim (în care înțelegem persoanele sărace și/sau excluse social). În cazul nostru am distins între săracii persistenți, persoane vulnerabile, săraci temporar și nonsăraci în funcție de situația indivizilor în cei trei ani. Fenomenul excluziunii sociale poate fi, de asemenea, mai bine înțeles dacă luăm în considerare perioade mai mari. De exemplu, excluziunea de pe piața muncii într-un an (ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]