7,476 matches
-
răspunse Hor. Cercetările noastre au arătat într-adevăr că semenii noștri se vor putea deprinde bine în câteva sute de ani cu viața de pe pământ, dar au mai arătat ceva: nu avem dreptul să venim aici și să vă fim povară. Aș pleca liniștit însă numai dacă n-aș ști că din pricina noastră uscatul s-a împuținat și mai mult și unde a fost Atlantida este acum mare... Aș pleca liniștit dacă n-aș ști că din pricina aflării noastre aici suferă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
fugă după Maat. Venind după scurt timp, Maat se uită în jur îngrozită. Se uită apoi la Hor care tăcea, cu ochii aburiți. - Auta, ce au oamenii aceștia pe spinări? Sînge? întrebă ea. - Au fost bătuți, Maat. Și au cărat poveri prea grele... - Bătuți? De cine? - De stăpâni. - Adică de oameni? Cum pot să bată oamenii pe oameni, Auta? Și Maat se duse cât putu mai repede spre luntre, să aducă cele trebuitoare pentru tămăduirea acestei mulțimi de oropsiți. Hor nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
nimici orașele, obișnuit de atâta vreme cu razele nevăzute ale acestor străini. Într-adevăr, după miezul nopții luntrea se îndreptă spre orășelul Țoar. Acolo coborî jos de tot și stătu atârnată în văzduh deasupra porților orășelului. Se zăreau oameni cu poveri venind dinspre miazăzi. Uh îi dădu lui Auta un ochean puternic și-l rugă să se uite la fețele lor. Nu erau încă toți, dar în zare nu se mai vedea nimeni. Oamenii mergeau cu facle aprinse și s-ar
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de cel puțin 5 ani, iar mama sa o însoțea foarte rar, fiind prinsă cu treburile gospodărești. Ramona fiind singurul copil al familiei Plopeanu, toată grija gospodăriei acum apăsa pe umeri d-nei Neli Plopeanu mama ei, care purta acum și povara multor ani. Când Ramona ajunse acasă, mama ei care deja aflase de la căruțaș îi zise, zâmbind: -“Bunul samarinean” și-a făcut datoria. Atunci Ramona o prinse în brațe pe mama ei și plânse liniștit. -Destul coplia mea, ți-ai încheiat
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
cauză. -Voi cum o mai duceți? întrebă Radu. -Noi, vezi tu, probleme cu boala mamei tale. Radu știa că tatăl său îi ascundea multe referitor la greutățile lui materiale. Regreta și el că nu poate rămâne aproape de ei, știindu-le povara. Ei trăiau din pensia puțină a tatălui său, care avea grijă să crească în fiecare an un porc și câteva păsări și să se ocupe de grădina care le asigura consumul de legume. Radu își dorea foarte mult să-i
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
cu un bărbat mai în vârstă decât ea cu zece ani și se mutase în casa lui, împreună cu fiul ei. Cu acesta ea mai avuse doi copii, un băiat și o fetiță. Nu după multă vreme viața ei deveni o povară. Soțul ei făcea mare diferență între copii lui și Eugen, iar ea suporta foarte greu. După ce Eugen crescuse mai mare primea des bătaie de la tatăl său vitreg iar mama lui nu putea să-i ia prea mult apărarea, deoarece mereu
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
să ascundă de el însuși acest gând, care-i provoca o durere sfâșietoare, fiind conștient că este crudul adevăr. îi era milă de tatăl său, care avea să rămână atât de singur. De ani de zile, bătrânul său tată purta povara suferinței alături de mama lui bolnavă, dar niciodată nu i s-a plâns. El nu dorea să accentueze durerea fiului său, ci își dorea, dacă ar fi cu putință să o ia adupra lui. Vroia ca fiul său să fie descătușat
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
altfel și viața care ne-a fost dată, ea se rodează apoi ca o umbră să dispară-n neant. Până la urmă și moartea este o binecuvântare, ea pune capăt suferinței și durerilor noastre, mai ales când omul este apăsat de povara multor ani, încărcați de lacrimi și suspine. Atunci somnul uitării învelește în mantiai albastră sufletul, de acum liber de chinurile vieții, încununându-l cu pacea divină și desăvârșită. Cu aceste gânduri încerca Radu să se consoleze în drum spre casa
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
simți mai liniștit, știind-o sub ocrotirea lor. Când Radu ajunse acasă, bunicul său, un bătrânel plăpând, trecut de optzeci de ani, era în poartă, așteptându-l. Ei se îmbrățișară cu ochii plini de lacrimi, parcă fiecare dorind să ia povara durerii celuilalt. Radu avea compasiune față de bătrânețea și amărăciunea bunicului său iar bătrânului pentru că încă îl vedea ca pe un copil. înainte de a intra în camera unde tatăl său acum zăcea neînsuflețit, dorind să mai amâne puțin acest moment dureros
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
zilelor ei nu va reuși să-l umple. Nici imaginea lui Radu, zâmbindu-i micuțului, ținându-l în brațe, nu i se mai putea șterge vreodată, la fel și cuvintele aruncate acum din ură pentru tatăl fiului ei, o grea povară-i va fi. Chiar din primul moment, când îl văzu pe micuț, Ramona l-a luat în brațe cu multă dragoste. Ea observă cu mulțumire frumosul și angelicul chip al copilului, care era copia fidelă al tatălui său, omul de
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
adresa mamei lui. Bătrâna doamnă observă chipurile încruntate ale celor trei veniți de la Târgu Mureș și întrebă: -Oana, de ce ești așa tristă, și nu numai tu, pe semne, s-a întâmplat ceva. Oana, care vroia să se elibereze de acea povară destul de grea pentru ea zise: -Are să vă spună Eugen. Eugen se înroși la față apoi cu capul în jos se adresă bătrânei doamne: -N-ar fi rău dacă mi-ați da partea ce mi se cuvine după tatăl meu. Bătrâna
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
școală doamna Angela Ulmeanu, despre modul în care a intrat în posesia casei lui părintești și intenția ei de a o dărui lui Ionuț. -Nu știu de ce nu ne-ar lăsa în pace, zise domnul Radu. -Este destul de bolnavă iar povara conștiinței ei destul de grea, ea nu dorește altceva decât iertarea lui Ionuț. -Nu cred că Ionuț va primi! -Să-l lăsăm să decidă singur. -Bine, fie cum zici tu Ramona, domnul Radu ridică din umeri. Discuția lor fu întreruptă de Ionuț
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
de vară a anului 1980. Coborând spre balta situată pe valea nespus de frumoasă, am lăsat în urmă casele acoperite cu tablă și stuf și am călcat pe iarba mustind de roua dimineții. În grădini, copacii roditori se aplecau sub povara fructelor. Florile de iasomie și mușețel răspândeau o mireasmă de vis. Peste tot se zăreau lanuri de grâu auriu, iar porumbul verde își ridica falnic spre cer măreția. Vreme frumoasă, cer senin, fără pic de nor. Balta era înconjurată de
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
trupului și temperament, toate contribuie la decriptarea gândului divin încifrat în însăși ființa noastră. Nu întâmplător, în Evul Mediu, persoanele care prezentau malformații, schilozii, cei bătuți de soartă, pe scurt, "cei însemnați" erau văzuți ca posedați de diavoli sau purtând povara unor păcate grele. Acesta era și motivul pentru care mulți erau acuzați de vrăjitorie, excluși și marginalizați. Ulterior, psihologia s-a inspirat din plin din această știință a fiziognomoniei, alcătuind structuri caracteriale sau profiluri psihologice pe baza înfățișării individului. Roger
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dintre respondenți consideră dă cei care practică divinația sunt oameni care fac parte din categoriile marginale ale societății. 9.1.5. Purtătorii stigmatului Printre cei aleși pentru a se specializa în arta divinatorie sunt și persoanele ce poartă cu ele povara stigmatului fizic (fie că este înnăscut, fie că este dobândit) sau psihic (epilepticii, nebunii). Stigmatul devine un semn al unei predispoziții către practicile divinatorii, magie și vrăjitorie. De exemplu, în multe din credințele popoarelor, copilul născut cu căiță pe cap
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de teren ne-a demonstrat însă că locurile cele mai solicitate unde se practică divinația se concentrează în jurul spațiului privat. Faptul sugerează o anumită intimitate a actului. Explicația ar putea veni și din faptul că practicile divinatorii poartă cu ele povara unui stigmat oficial (divinație = superstiție, vrăjitorie, magie, lucru necurat etc.). Din acest motiv, practica a devenit într-un fel prohibită. Ea s-a retras deseori din spațiile religioase înspre cele private. "Eu nu ghicesc decât acasă și numai la prieteni
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
deja rușinoasă; se ascunde aici, poate, întreaga încărcătură simbolică a aparent comunei constatări că "haina face pe om"; execuția presupune aducerea concretă a sentinței la îndeplinire, respectiv alungarea omului din rai și "întemnițarea" lui, legarea lui de pămînt, cu toată povara blestemului asociat; pentru că această pedeapsă este simbolică, ea nu trebuie considerată nici prea grea, nici prea ușoară, ci interpretată în termenii limbajului simbolic, căci: "Izgonind pe Adam, l-a așezat în preajma raiului celui din Eden... " [Facerea, 3:24]. "Căderea din
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se constituie ca "nucleu dur" pentru orice conduită umană păcătoasă. Să observăm, în acest sens, că succesiunea constatare › conștientizare › ascundere -› temere -› descoperire -› disculpare -› pedepsire -› stigmatizare -› execuție reprezintă "trama profundă" pe care orice scenariu judiciar modern se întemeiază. 1.3.5. Povara greșelii originare În finalul exercițiului hermeneutic pe care situația de "înșelăciune edenică" îl prilejuiește, este firesc să ne întrebăm: și totuși, CUI ÎI VA FI DE FOLOS actul "necugetat" al protopărinților? Va trebui să recunoaștem, într-o primă instanță, că
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ar fi produs de loc" [1993:33], situație în care o lume fără de minciună ar fi putut să se instaureze pentru vecie. Cum însă păcatul minciunii a fost săvîrșit, el îi va încărca pe protopărinți și pe urmașii lor cu povara blestemului lui Dumnezeu. Sub semnul unui anume optimism, să constatăm totuși că în orice rău se ascunde și un anume bine. Astfel, ideea de felix culpa poate fi interpretată astfel: fără de cădere, omul nu ar fi avut nici un motiv de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
negrei mîhniri a șipotelor, legate poate de-o vrajă nefastă, este și ea limpede. Dealtfel, exilul semivoluntar al haiducului este recunoscut ca o descălecare În Împărăție: “Intră În codru, În patria verde”. Codrul, muntele sînt patria noii vieți dezlegate de povara și reperele vieții anterioare: “S-a pierde În munte, s-a pierde, / uitîndu-și de mumă și moarte”. Tonul elegiac, baladesc, accentuînd ruperea tragică de lume (sau doar de o anume lume, de cea profană): “N-o să-l mai vadă nimeni
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Încă derutat de o omisiune sau inversiune intervenită În regiuni socotite inofensive." Cu o Îndelungată argumentare, de data asta utilitaristă și bazată pe cifre, În Modestă propunere pentru a-i Împiedica pe copiii oamenilor săraci din Irlanda să devină o povară pentru părinții și țara lor, Jonathan Swift, aglomerează argumente economice și financiare În favoarea salvării Irlandei de pauperism și cerșetorie. Cifrele par să justifice prin moderația lor practică un proiect demențial: lucrurile ar fi rezolvate prin sumele obținute din vînzarea cărnii
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și le Îngreunase de omăt. Crengi Încărcate mi s-a părut Însă și mai bun pentru că adăuga sugestii suplimentare: solicitarea, Împovărarea, Încordarea. Crengile erau acum Încărcate ca o armă care se putea descărca, solicitate prea mult se puteau scutura de povară sau se puteau rupe. Liniștea lor era una tensionată, asemenea unei corzi de vioară bine Întinsă. În plus, respectam amînarea dezlegării pentru final, asigurînd imaginației, la Început, un evantai de posibilități: crengile puteau fi Încărcate de flori, de rod, de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
sînt fisurile apărute În imaginea care mima realitatea, fisuri care ne permit să scrutăm prin deschiderea lor orizontul simbolic al poemului. De obicei, calul este resimțit ca un animal nărăvaș și nobil. Aici Însă a rămas numai relicva animalului de povară care și-a isprăvit viața de trudă. Din animalul istovit, uscat, piele și os, se odihnește acum la soare numai pielea. E posibil ca, pe o bancă, sprijinită de gardul pe care e Întinsă pielea calului, să stea la soare
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și libertăți civile, respectul pentru proprietatea privată și guvernarea reprezentativă, nu ar avea aceeași tendință spre război și conflict. Pacea era în mod fundamental o problemă de stabilire a unor ordini naționale legitime pretutindeni în lume. Când cetățenii care poartă povara războiului își aleg guvernele, războaiele devin imposibile" (Doyle 1986: 1151). Temele duale ale legitimității interne și gradului în care statele liberal-democratice au intenții temperate și pacifice în politica lor externă au fost abordate mai recent de Doyle, Russett și alții
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
eforturi să-și îndeplinească angajamentele de asigurare a locurilor de muncă și a unui nivel bun de trai pentru cetățean. Cercetările feminismului empiric arată modul cum această deplasare, de la stat la o piață globală, producătoare de servicii, a impus o povară disproporționată asupra femeilor, care au fost nevoite să preia din sarcinile statului (Bakker 1994; United Nations Development Programme 1999; Marchand și Runyan 2000). De asemenea, în contextul global a apărut o diviziune internațională a muncii pe criterii de gen, din cauză că
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]