5,690 matches
-
a propriilor reacții, a schimbării de optică, și a anticipării efectelor actelor noastre asupra comportamentului celorlalți, putem schimba așadar vechile noastre deprinderi și modifica adecvat propria conduită (în acord cu o realitate analizată rațional și nu cu una deformată de prejudecăți și „complexe”). „Fenomenul frustrației” nu trebuie conceput și tratat ca un fenomen singular, izolat de celelalte aspecte ale vieții sufletești. Fiind dependent, așa cum am văzut în capitolele precedente, de diferite însușiri ale personalității (ex. capacitate interpretativă, aspirații, putere decizională, particularități
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Havard Univ. Press, Cambridge. Psihologia inteigenței, 1965, Editura științifică, București. În acest sens, V. Pavelcu precizează: „A fi lucid și critic înseamnă a fi flexibil, mobil și permeabil la informații și argumente cât mai variate, până la opoziție cu judecățile (sau „prejudecățile”) și convingerile noastre. A fi lucid înseamnă în primul rând a fi capabil de obiectivitate față de sine” (Din viața sentimentelor..., p. 81). . Probleme de psihologie judiciară, 1973, Editura științifică, București, posibilitate. 59-60. . Vezi cap. XV: La motivation, par J. Nuttin
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a folosirii referendumurilor acum această tehnică nu se mai folosește doar în Elveția, Australia și într-un număr de state (în principal vestice) din Statele Unite; ea este folosită și în multe alte țări liberale. Am observat în capitolul 11 că prejudecățile împotriva referendumurilor sunt treptat depășite, iar puterea legislativului de a legifera este în consecință diminuată. În al doilea rând din nou, chiar și în țările liberale executivului i se garantează uneori puteri legislative. Parlamentelor li se poate cere să aprobe
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
unele à rebours. Și nici plăcerea de a-și condensa, în câteva poeme dintr-un singur vers, temele și obsesiile lirice, convertindu-le în apoftegme de o solemnitate flagrantă: "A te înspăimânta înseamnă a te în-spre-pământa". (Meditație) sau: " Nostalgia întâia prejudecată din De-o-ființa unui poet" (Facere I). Absolvent al Filosofiei ieșene, Bogdan Baghiu preferă totuși, de cele mai multe ori, formele discursive în care pe (sub)stratul metafizic se inervează accente ironice sau parodice datorate unei percepții halucinate asupra realului aproape agonic : Mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să proiecteze ființa în profunzimi nebănuite; pe de altă parte, la un alt nivel al discursului, cititorului i se sugerează dacă nu un cod hermeneutic in nuce, măcar o pistă de lectură axată pe inocența sinonimă, și aici, cu anularea prejudecăților interpretative: "Trebuie să stai mult timp singur ca să poți auzi lumina. Trebuie să-ți lași nările în strujeni ca să simți cum miros îngerii după-masă. Trebuie să bați cuie în zid, și zidul trebuie să fie roșu ca zahărul din copilărie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Barrès descrie "febra" adepților lui Boulanger, care-i cuprinde pe tineri, văzută ca o expresie esențială a dorinței de ruptură, a unui gest ce sfidează Franța burgheză, Franța lui Grévy și "a legislatorilor ei cenușii", marcată de inerție și de prejudecăți. Prin generalul văzut călare pe un cal negru, aventura, neprevăzutul vor apărea din nou pe "un teritoriu locuit de funcționari care se gîndesc la cariera lor, de administratori care visează să se scalde în mare, ca fiii lor să treacă
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sociabilitate pe cale de a exploda, vechea solidaritate se erodează, vechile forme ale vieții comunitare decad. Și nu e vorba aici de o breșă ce se lărgește mereu între diferite grupuri sociale, de închiderea fiecăruia în el însuși, de interesele, de prejudecățile, de modul său de a trăi și de a gîndi. E vorba de modificări decisive care, dezorganizînd formele tradiționale ale muncii, conduc individul spre o specializare din ce în ce mai îngustă, adică spre o restrîngere a spațiului social pe care îl are la
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
bună seamă, al prozei. Citește din „marii ruși” (Tolstoi și Dostoievski), iar mai târziu, în tinerețe, prozatorii americani și francezi. Citește în felul lui profund, atent la nuanțe. Valeriu Cristea a scris un studiu convingător despre lecturile lui P., răsturnând prejudecata că un scriitor venit de la țară nu poate avea acces la marea cultură. Își face o cultură solidă și este unul dintre creatorii cei mai culți din generația sa. Nu e doctor docent în literatură sau filosofie, dar era imprudent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
îndreptățite. Liviu Rebreanu părea că epuizase, prin realismul lui complex, posibilitățile prozei rurale, Mihail Sadoveanu continua, imperturbabil, să facă o proză lirică, fastuoasă, privind țăranul român dinspre partea mitului. Cel care încearcă să schimbe aceste modele și să înfrângă, astfel, prejudecata că modernitatea epicii depinde de temele alese este P. Ideea lui, exprimată în mai multe rânduri, este că, pentru un prozator autentic, un filosof de profesie și un tăietor de lemne au o egală valoare deoarece scriitorul nu analizează complexitățile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
femeile din cărțile anterioare ale lui P. Acelea erau buimace și intransigente, iar lumina era semnul frumuseții lor interioare. Matilda este o ființă abisală, imprevizibilă, jucărie a unei forțe obscure. Faptul că ea are sânge rusesc ar explica, printr-o prejudecată literară, complicația psihologiei, căderile și înălțările ei. Prozatorul nu vrea să dea o explicație a psihologiei, construiește numai un caracter și introduce un număr de situații în care caracterul se verifică. Matilda are în interiorul ei „dușmani bizari [...] care îi chinuiau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Mai subliniez [...]. J. Verne, p. 198 (24) Se consultau reciproc, deschideau ba o carte, ba alta, nu știau ce hotărîre să ia, căci fiecare autor spunea altceva [...]. Ideea că pămîntul trebuie lăsat să se mai odihnească* era, după Bouvard, o prejudecată ce ținea de timpuri barbare. Și, totuși, Leclerc specifica anumite cazuri cînd e aproape indispensabil să o aplici. Gasparin notează cazul unui lionez care a cultivat cereale pe același ogor timp de o jumătate de secol.... G. Flaubert, p. 38
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a acorda școlii și învăța nu pentru a fi util societății, ci pentru a obține note de trecere și a putea dobîndi slujba rîvnită. O altă cauză ținea de modul în care regimul burghez stabilea conținutul învățămîntului, impunînd generațiilor tinere prejudecățile și idealurile sale "reacționare". Generația de mîine este educată în spiritul ideilor de ieri; fiind ruptă de frămîntările "maselor populare", de marile probleme ale prezentului, tînăra generație era nepregătită pentru viață. În sfîrșit, cea de-a treia cauză folosirea unor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pentru un nu". Asta mi-a dat de gîndit..."1 De fapt, nu știm de ce pronunțăm cuvintele "da" și "nu". Cînd spunem "da", ar trebui, din aproape în aproape, să îmbrățișăm întregul univers, adevărul în întreaga sa nuditate, dezbrăcat de prejudecățile noastre, de condiționările de naștere și de educație, de credințe de tot felul. Iar cînd spunem "nu", punem în pericol adevărul, tot adevărul. Poziție de nesusținut, absurdă, care ne transformă în marionete. Vom fi astfel inevitabil condamnați, "în contumacie", desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ocoli această contradicție atîta vreme cît va considera omul european ca fiind omul adult împlinit, în raport cu omul incomplet al civilizațiilor "înapoiate" și "primitive". El va reuși să justifice astfel dominația colonială, distrugerea culturilor milenare, ca și judicioasa eradicare a erorilor, prejudecăților și superstițiilor, necesară introducerii adevăratei civilizații. Umanismul european a atins apogeul la finele secolului trecut. Europa imperialistă își impune dominația asupra lumii, însă Europa culturală își închipuie că aduce Lumii civilizația și progresul. Este momentul în care progresul civilizației și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cuvine acest capital inestimabil, compus din atâtea vieți omenești sacrificate pe altarul libertății. Lumea noastră, în orice sector de activitate, e datoare să țină cont de legitimele aspirații ale tinerilor, să le asigure acel climat formativ, curățit de dogme și prejudecăți, pentru ca puritatea sacrificiilor de azi să-și pună pecetea, indelebil, pe edificiul social de mâine. Nu e deloc pretențios să spunem că aceasta ar trebui să fie nota specifică a oricărui nou proiect de rezonanță socială. Cei care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
puteau întrezări. Socraticul "cunoaște-te pe tine însuți" implică, în fond, la acest nivel, datoria de a-i lumina pe ceilalți membri ai comunității. Critica e arma lor, instrumentul pe care contează sub unghi cognitiv, ca și în lupta cu prejudecățile, obscurantismul, intoleranța de orice fel. Dialogul evocat mai sus e relevant pentru două tipuri de conduită: unul atribuie puterii toate atuurile și consimte aproape la orice diminuare a demnității proprii; altul mizează pe confruntarea cu instrumentele puterii numai fiindcă așa
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
unghi spațio-temporal, dar și documentologic. Totul interesează pe istoric, tot ce poate contribui la cunoașterea dramei omului în timp și spațiu. Propria lui devenire, egoistoria, intră de asemenea în ambițiosul său proiect cognitiv. E un fel de a sparge vechile prejudecăți scientiste și a transgresa vechile mărginiri, pentru a extinde la nesfârșit teritoriul dilematic al acțiunii sale. Cronica, XXV, 12 (23 martie 1990), p. 1 24 IANUARIE, AZI Ca în fiecare an, gândul ne poartă și acum spre acea zi unică
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pus la lucru, cu un beneficiu practic indiscutabil, alte inițiative. Concluzii importante, de care istoricii nu mai pot face abstracție în explicarea unor atitudini, fapte, episoade obscure, s-au impus. Mecanismele puterii, resorturile opiniei publice, miturile din care se alimentează prejudecăți de tot felul, "mica istorie" revelând mari consecințe în planul evenimentelor sunt direcții larg explorate de istoricii care se ocupă de viața politică, de marile conflagrații, de culisele diplomației etc. Dr. Pierre Rentchnick de la Facultatea de Medicină din Geneva a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și o alta de substrat epistemic, nu mai puțin legitimă. Ele coexistă și alimentează în vremea noastră una din tensiunile majore ale spiritului. Ceea ce putem spera e ca mișcarea cu dublu sens a valorilor să reducă din vechile aprehensiuni și prejudecăți, să elimine noxele istoriste și să așeze lumea într-o fraternitate de atâta timp visată, prezisă, evocată. Sainte Beuve vorbea de "fraternitatea culturilor". Lunecăm astfel în utopie? Este o componentă esențială a culturii. Și trebuie să credem în ea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
oricărui început de resurecție. "Cei câțiva oameni de bine, insista Pârvan, azi nu mai sunt de ajuns. Căci dacă noi, de pildă, dascălii, avem ca sfântă datorie să punem umăr la umăr și să dăm iureș cetății ignoranței și a prejudecăților vătămătoare, luminând neamul, alții au a-și îndrepta silințele împotriva sărăciei poporului românesc, alții împotriva boalelor ce-l slăbesc și împuținează, alții împotriva trântorilor cari trăiesc din rodul muncii lor și în loc să-l ajute la nevoie îl îngroapă și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mijloacelor și procedeelor dezvoltă capacitatea lentă de a munci a elevului, elimină inerția intelectuală. Implicarea, nu numai în proiectarea muncii ci și în efectuarea ei asigură optimismul elevului care lucrează fără să fie suprasolicitat. Elevii întâmpină lumea și viața fără prejudecăți prin transferul și asocierea cunoștințelor de abordare a realității. Tratarea interdisciplinară a problemelor favorizează identificarea unicității elevului, cultivarea aptitudinilor lui creative: flexibilitatea, elaborarea, originalitatea etc. Resuscitarea interesului pentru cunoaștere, familiarizarea elevului cu arsenalul tehnicilor de cercetare științifică reprezintă garanția integrării
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
scăpa de capcanele autosuficienței decât prin reflexivitate multiplă - la nivelul practicienilor, experților și beneficiarilor, prin comparații multiple. Este nevoie, cred, de o practică reflexivă, văzută în relaționarea ei cu teoria și cercetarea, cu normele și principiile care o structurează; refuzul prejudecăților sau preconcepțiilor în a lua drept bun sau rău un actor sau un element al practicii sau un tip de practică, numai din auzite, în funcție de ceea ce spune observarea nesistematică. Ideea că se poate învăța numai sau în principal din bune
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
exemplul tipic. Băncile de date se fac, de obicei, pe practici bune nu pe proiecte eșuate. Aici, este implicată o presupoziție care susține că omul poate progresa mai mult prin imitație, decât prin gândire critică. Să fie oare așa? Sau prejudecăți de tipul: Noi lucrăm bine, ce rost are să mai cheltuim cu evaluarea?”, „Pe primari nu îi interesează decât politica, nu comunitatea”, Ce fac ONG-urile, în afară de îmbogățirea prin vorbe a celor care le conduc?”, Acesta este un sat unde nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nimeni nu se ajută cu nimeni, nu ai ce face”, „Am avut o experiență asemănătoare în Africa, nici oamenii de aici nu știu ce ar fi bine, tot expertul decide”, „Noi suntem experții, ce să mai pierdem vremea cu consultările” etc. Lista prejudecăților și ilustrarea lor prin exemple ar putea ușor să ofere material pentru un volum de antropologie a prejudecăților în dezvoltarea comunitară; privilegierea contextului, a practicilor de dezvoltare comunitară ce pot fi evaluate în funcție de context și participativ, cu beneficiarii proiectelor nu
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
oamenii de aici nu știu ce ar fi bine, tot expertul decide”, „Noi suntem experții, ce să mai pierdem vremea cu consultările” etc. Lista prejudecăților și ilustrarea lor prin exemple ar putea ușor să ofere material pentru un volum de antropologie a prejudecăților în dezvoltarea comunitară; privilegierea contextului, a practicilor de dezvoltare comunitară ce pot fi evaluate în funcție de context și participativ, cu beneficiarii proiectelor nu numai în mod neutru, din afară; menținerea unui dialog permanent între teorie și practică. Mai exact, este nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]