6,198 matches
-
omului; ... f) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural. ... Articolul 5 (1) În domeniul educației și al formării profesionale prin sistemul național de învățământ, dispozițiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispozițiile prezentei legi. ... (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar, respectiv universitar următor celui
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262933_a_264262]
-
potrivit expunerii de motive care precedă noul Cod penal (pct. 2.81), prin noua reglementare s-a tranșat disputa privind necesitatea utilizării unor documente de identitate pentru comiterea acestei infracțiuni, pornindu-se de la premisa că funcționarul în fața căruia autorul se prevalează de o identitate falsă nu trebuie să dea crezare simplelor afirmații ale acestuia, el dispunând de mijloacele necesare identificării persoanei. Astfel, pentru întregirea elementelor constitutive ale infracțiunii este necesar ca făptuitorul să se prezinte sub o identitate falsă sau să
DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263589_a_264918]
-
a făcut prin întrebuințarea identității reale a unei persoane, în sensul art. 327 alin. (2) din Codul penal. Această interpretare are la bază expunerea de motive a noului Cod penal, în care se arată că funcționarul în fața căruia autorul se prevalează de o identitate falsă nu trebuie să dea crezare simplelor afirmații ale acestuia, el dispunând de mijloacele necesare identificării persoanei. Cu toate acestea, pornind de la cele învederate prin apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, în privința art. 327 alin. (2) din Codul
DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263589_a_264918]
-
din Codul penal sub identitatea altei persoane în fața unui funcționar public cum este acesta definit la art. 175 din Codul penal. În acest sens nu poate fi omis nici faptul că pot exista situații când funcționarul în fața căruia autorul se prevalează de identitatea reală a altei persoane nu dispune de mijloacele necesare verificării identității persoanei, având în vedere sfera largă a funcționarilor publici, astfel cum este prevăzută în art. 175 din Codul penal și în jurisprudența obligatorie a Înaltei Curți de
DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263589_a_264918]
-
în expunerea de motive a noului Cod penal, a menționat faptul că "prin noua reglementare s-a tranșat disputa privind necesitatea utilizării unor documente de identitate pentru comiterea acestei infracțiuni, pornindu-se de la premisa că funcționarul în fața căruia autorul se prevalează de o identitate falsă nu trebuie să dea crezare simplelor afirmații ale acestuia, el dispunând de mijloacele necesare identificării persoanei. De asemenea, s-a introdus o diferențiere sub aspectul regimului sancționator între ipoteza recurgerii la o identitate fictivă și cea
DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263589_a_264918]
-
precizează următoarele: O altă modificare propusă de proiect privește falsul privind identitatea. Prin noua reglementare s-a tranșat disputa privind necesitatea utilizării unor documente de identitate pentru comiterea acestei infracțiuni, pornindu-se de la premisa că funcționarul în fața căruia autorul se prevalează de o identitate falsă nu trebuie să dea crezare simplelor afirmații ale acestuia, el dispunând de mijloacele necesare identificării persoanei. De asemenea, s-a introdus o diferențiere sub aspectul regimului sancționator între ipoteza recurgerii la o identitate fictivă și cea
DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263589_a_264918]
-
simpla afirmație verbală a unei stări de fapt necorespunzătoare adevărului, fie printr-o asemenea declarare, însă numai însoțită de prezentarea unor dovezi (acte false sau folosite fraudulos). În noua reglementare se pornește de la premisa că funcționarul în fața căruia autorul se prevalează de o identitate falsă nu trebuie să dea crezare simplelor afirmații ale acestuia, el dispunând de mijloacele necesare identificării persoanei. În această nouă formă de incriminare a falsului privind identitatea, uzul de fals comis de către autor reprezintă un element constitutiv
DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263589_a_264918]
-
în expunerea de motive a noului Cod penal, a menționat faptul că "prin noua reglementare s-a tranșat disputa privind necesitatea utilizării unor documente de identitate pentru comiterea acestei infracțiuni, pornindu-se de la premisa că funcționarul în fața căruia autorul se prevalează de o identitate falsă nu trebuie să dea crezare simplelor afirmații ale acestuia, el dispunând de mijloacele necesare identificării persoanei. De asemenea, s-a introdus o diferențiere sub aspectul regimului sancționator între ipoteza recurgerii la o identitate fictivă și cea
DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263589_a_264918]
-
din Codul penal sub identitatea altei persoane în fața unui funcționar public cum este acesta definit la art. 175 din Codul penal. În acest sens, nu poate fi omis nici faptul că pot exista situații când funcționarul în fața căruia autorul se prevalează de identitatea reală a altei persoane nu dispune de mijloacele necesare verificării identității persoanei, având în vedere sfera larg�� a funcționarilor publici cum este prevăzută în art. 175 din Codul penal și în jurisprudența obligatorie a Înaltei Curți de Casație
DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263589_a_264918]
-
înțelegere a fost semnat la Riad la 7/11/1436, care corespunde la 30 aprilie 2015, în trei limbi: arabă, română și engleză. Cele trei versiuni sunt egal autentice; în caz de divergențe de interpretare, textul în limba engleză va prevala. Pentru și din partea Ministerului Educației și Cercetării Științifice din România, Sorin Mihai Cîmpeanu Pentru și din partea Ministerului Educației din Regatul Arabiei Saudite, Azzam Al-Dakhil -----
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE din 30 aprilie 2015 pentru cooperare în domeniul ştiinţei şi educaţiei între Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice din România şi Ministerul Educaţiei din Regatul Arabiei Saudite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265807_a_267136]
-
5) Măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei hotărâri nu generează o reducere a nivelului general de protecție a navigatorilor în temeiul dreptului Uniunii Europene în domeniul social pentru aspectele cărora li se aplică prezenta hotărâre, în comparație cu situația care prevalează în fiecare stat membru. În punerea în aplicare a respectivelor măsuri, în cazul în care ANR are cunoștință de o încălcare clară a dreptului Uniunii Europene la bordul navelor care arborează pavilionul unui stat membru, aceasta informează orice autoritate competentă
HOTĂRÂRE nr. 823 din 30 septembrie 2015 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 811/2010 privind controlul statului portului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265809_a_267138]
-
în aceasta va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, înțelesul pe care îl are în acel moment în cadrul legislației acestui stat cu privire la impozitele la care convenția se aplică, orice înțeles în conformitate cu legislația fiscala în vigoare a acelui stat prevalând asupra înțelesului dat termenului în cadrul altor legi ale acelui stat. Articolul 4 Rezident 1. În sensul prezentei convenții, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoana care, potrivit legislației acestui stat, este supusă impunerii în acest stat datorita domiciliului
CONVENŢIE din 30 martie 2005 (*actualizată*) între România şi Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265786_a_267115]
-
în buna și cuvenită forma, am semnat prezenta convenție. Semnată la București la 30 martie 2005, în doua exemplare originale în limbile română, germană și engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergente, textul în limba engleza va prevala. Pentru România, Ionel Popescu, ministrul finanțelor publice Pentru Republica Austria, Karl-Heinz Grasser, ministrul federal de finanțe Anexă PROTOCOL În momentul semnării prezentei convenții pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, încheiată astăzi
CONVENŢIE din 30 martie 2005 (*actualizată*) între România şi Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265786_a_267115]
-
în buna și cuvenită forma, am semnat prezentul protocol. Semnat la București la 30 martie 2005, în doua exemplare originale în limbile română, germană și engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergente, textul în limba engleza va prevala. Pentru România, Ionel Popescu, ministrul finanțelor publice Pentru Republica Austria, Karl-Heinz Grasser, ministrul federal de finanțe -------
CONVENŢIE din 30 martie 2005 (*actualizată*) între România şi Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265786_a_267115]
-
23 decembrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 891 din 30 decembrie 2010. (2) Cadrul legal de administrare a impozitelor și taxelor reglementate de prezentul cod este stabilit prin legislația privind procedurile fiscale. ... (3) În materie fiscală, dispozițiile prezentului cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispozițiile Codului fiscal. ... (4) Dacă orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care România este parte, se aplică prevederea acelui
LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 (*actualizată*) privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262826_a_264155]
-
Națiunile Unite, imediat ce această informație a fost comunicată de către Secretariat. Încheiat la Nicosia la 31 octombrie 2014, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, greacă și engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergențe de interpretare, va prevala textul în limba engleză. Pentru Guvernul României, George Ciamba, secretar de stat Pentru Guvernul Republicii Cipru, Christoforos Fokaides, ministrul apărării ------
ACORD din 31 octombrie 2014 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265754_a_267083]
-
și a Dispozitivelor Medicale". c) poate cere, daca este cazul, ca solicitantul să completeze dosarul ce însoțește cererea cu elementele prevăzute la art. 702 alin. (4) și la art. 704-707; dacă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale se prevalează de această opțiune, intervalul de timp prevăzut la art. 722 alin. (1) se suspendă până când informațiile suplimentare cerute sunt furnizate; intervalul de timp se suspendă și în situația în care se permite solicitantului să furnizeze explicații orale sau scrise, până la
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252995_a_254324]
-
studiilor clinice, dacă poate demonstra că medicamentul este un generic al unui medicament de referință care este ori a fost autorizat în România, într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Uniunea Europeană prin procedura centralizată. ... (3) Solicitantul se poate prevală de dreptul prevăzut la alin. (2) numai după trecerea a cel puțin 6 ani de la autorizarea medicamentului de referință în România sau în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, respectiv cel puțin 10 ani de la autorizare pentru medicamentele de
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252995_a_254324]
-
fi putut fi admise în conformitate cu procedura stabilită prin Decizia președintelui Autorității Naționale pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației nr. 500/2008 pentru nerespectarea unor condiții de formă sau de fond care potrivit prevederilor prezentei decizii nu mai subzistă, vor prevala dispozițiile prezentului act normativ de la momentul intrării în vigoare a acestora. ... Articolul 33 Deciziile privind acordarea dreptului de utilizare a unor resurse tehnice emise anterior intrării în vigoare a prezentei decizii rămân valabile până la data încetării acestora supunându-se, de la
DECIZIE nr. 380 din 29 mai 2013 (*actualizată*) privind alocarea şi utilizarea unor resurse tehnice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252209_a_253538]
-
stabilită prin Decizia președintelui Autorității Naționale pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației nr. 2.896/2007 , cu modificările și completările ulterioare, pentru nerespectarea unor condiții de formă sau de fond care, potrivit prevederilor prezentei decizii, nu mai subzistă, vor prevala dispozițiile prezentului act normativ de la momentul intrării în vigoare a acestuia. ... Articolul 28 LURN emise anterior intrării în vigoare a prezentei decizii rămân valabile până la data încetării acestora, supunându-se, de la data stabilită în conformitate cu art. 31 alin. (1), dispozițiilor prezentului
DECIZIE nr. 376 din 29 mai 2013 (*actualizată*) privind procedura de solicitare şi emitere a licenţelor de utilizare a resurselor de numerotaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252243_a_253572]
-
ieșirea din vigoare a prezentului acord. ... Semnat la Kuwait City la 11 iunie 2012, în două exemplare originale în limbile română, arabă și engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergență în interpretare, textul în limba engleză va prevala. Pentru Guvernul României Andrei Marga, ministrul afacerilor externe Pentru Guvernul Statului Kuwait Sabah Khalid Al-Hamad Al-Sabah, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe și ministru de stat pentru afacerile cabinetului --------
ACORD din 11 iunie 2012 între Guvernul României şi Guvernul Statului Kuwait privind dobândirea, pe bază de reciprocitate, a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru buna funcţionare a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256080_a_257409]
-
dispozițiile art. 21 alin. (1) din Constituție și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În același sens este și jurisprudența Curții Constituționale, care, criticând excesul de autonomie regulamentară de care se prevalează Camera Deputaților, a statuat, prin Decizia nr. 822/2012 , că "ar fi necesară o distincție a subiectelor de drept ce au calitatea de a se adresa instanței constituționale pe calea contenciosului constituțional, în raport cu categoria actelor prevăzute de art. 27 alin
DECIZIE nr. 338 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art. 208 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256062_a_257391]
-
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 96/2006 , consideră că aceasta este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia nr. 822/2012 a Curții Constituționale. Autorul sesizării a avut posibilitatea de a se prevala de toate mijloacele legale de apărare, astfel încât acesta nu poate invoca, în mod întemeiat, încălcarea accesului liber la justiție, reglementat de art. 21 alin. (1) din Constituție. Avocatul Poporului consideră, în esență, că dispozițiile criticate din Legea nr. 96/2006
DECIZIE nr. 338 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art. 208 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256062_a_257391]
-
exercitat, în cadrul aceleiași cauze, și dreptul de a sesiza Curtea Constituțională prin invocarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82^1 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 . [...] Prin urmare, autorul sesizării a avut posibilitatea de a se prevala de toate mijloacele legale de apărare, astfel încât acesta nu poate invoca, în mod întemeiat, încălcarea accesului la justiție, reglementat de art. 21 alin. (1) din Constituție." Dispozițiile art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul
DECIZIE nr. 338 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art. 208 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256062_a_257391]
-
în vigoare pe durata Acordului. Semnat la București la 3 septembrie 2013, care corespunde cu 28 Elul 5773, în două exemplare originale, în limbile română, ebraică și engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergențe de interpretare, va prevala textul în limba engleză. Pentru autoritatea competentă din România Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice Pentru autoritatea competentă din Statul Israel Zeev Elkin, ministrul adjunct al afacerilor externe Anexa 1 ROMÂNIA Casa Națională de Pensii Publice
ARANJAMENT ADMINISTRATIV din 3 septembrie 2013 pentru aplicarea Acordului dintre România şi Statul Israel în domeniul securităţii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256089_a_257418]