12,874 matches
-
cu mutră de chelner. Peste tot cufureală de vorbe goale. Golănași fără de țară, fără morală, fără suflet. Baltă de deziluzii. Putere mare trebuie să ai să-ți iei în preajmă trădători, doar pentru că au oarece valoare. Ne-am săturat de pricepuți la umblat în instalații și la deversat terosenul urii peste focul deja mult prea încins, ca să nu topească, în loc să călească. Am decăzut și ne mulțumim cu plăceri stridente și ieftine. Reconstruim cu elan maxim ce n-am construit vreodată. E
MESAJ DE LA UN ROMÂN CARE-ŞI IUBEŞTE ŢARA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371520_a_372849]
-
în final, punctul de vedere al lui Nea Vasile românul din sud-estul lanțului carpatic, membru sau simpatizant PSD, foarte muncitor dar la Cooperativa Munca în Zadar. Lucrează pământul, este minier sau electrician, mecanic sau pur și simplu cară saci. Se pricepe la toate motiv pentru care nimeni nu-l crede și pierde repede toate locurile de muncă. Neavând calificare, productivitatea muncii sale este foarte scăzută motiv pentru care nu este preferat de angajator deși vigoarea sa fizică l-ar recomanda. Îmi
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
își bombăne nevoința. Cu ce să plătească ’aracan de ea dările?! Mai an, o ajutase Părintele. Nu mai putea nădăjdui la mila bisericii și-acum! Da’ de unde creițari?! Milogul aude bolboroseala maicii azi, o aude mâine. Nu dă semn că pricepe oftaturile femeii. El își primește tainul, soarbe încetinel din dulceața laptelui, necruțând nici o picătură, iar cu boțul de mălai fuge încurcat, îndemnând către ușa grajdului. Muica Lina îl vede. Nu-i zice ni’ca, lăsându-l în treaba lui. Iar
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
cânți CÂNTECUL GINTEI LATINE. DOUĂ SUFLETE pereche, Un poet și-un muritor, Se-ntâlniră pe o foaie Și au scris la unison, Tot ce au simțit ÎN NOAPTE El, Alecsandri, zis Bardul, Și eu, micul și umilul, Cum m-am priceput, sărmanul! Referință Bibliografică: VASILE ALECSANDRI / Flori Bungete : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2213, Anul VII, 21 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Flori Bungete : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
VASILE ALECSANDRI de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371634_a_372963]
-
în aceeași cameră cu mama și sora. Când m-am trezit, după câteva ore de somn adânc, am ieșit să vizitez cartierul, că și așa nu mă înțelegeam cu mama Suzanei, însă când a fost vorba despre masă, i-am priceput intenția. Mai aveam câteva ore până la sosirea amicei mele de la serviciu și vizitând împrejurimile, am descoperit că în spatele casei, pe o stradă paralelă, era un magazin de zarzavat, la fel cu Aprozarul nostru, unde se găsea și bere foarte ieftină
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
foarte ieftină - 1,5 coroane sticla, față de 5 coroane, cât era la un restaurant fără pretenții, cum am aflat mai târziu. Timp aveam destul, așa că am golit o sticlă-două pe loc, sporovăind cu vânzătoarea, o femeie tânără, atât cât mă pricepeam eu în slovacă, apoi am revenit acasă, deoarece se apropia ora sosirii lui Suzy, cum i se zicea în familie. Când a apărut Suzana, eram de mult acasă, cu darurile aduse, pregătite pentru fiecare membru al familiei. Cea mai încântată
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
o stare foarte proastă. Se tânguie, vorbește cuvinte de neînțeles și izbucnește în lacrimi, apoi după un timp se pitește într-un colț al odăii și nu mai spune nimic. Și după un timp iarăși începe și pare să nu priceapă nimic dacă îi vorbești. Te privește lung și nedumerit iar apoi își vede de gîndurile lui fără să-ți mai dea importanță! Sper însă ca până la urmă să-și revină... -Dacă își revine spune-i să vină sau să-l
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
ca acestora este împărăția cerurilor”, spuse ucenicul cu voce stinsă. Omul nu spuse nimic ci doar îl privi cu luare aminte pe Petru. -Acum îmi aduc aminte cuvintele Lui fiindcă nu le-am înțeles atunci, deși El a insistat să pricepem că dacă nu vom deveni ca acești copii nu vom putea intra în împărăția cerurilor. De aceea bunul meu prieten... Iată! copii te tratează cu afecțiune fără să întrebe cine, ce sau cum ești! Noi suntem obișnuiți să privim oamenii
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
și slujitor. Și e singurul zeu pe care îl recunosc ca fiind adevărat și viu! În rest totul e fum și cenușă. Și e acesta un zeu pe care dacă îl ai în buzunare nu-ți mai pasă de nimic! Pricepi ce vreau să spun, negustorule, nu-i așa? Baraba tăcu. Își aminti apoi că Hasim mai avea ceva de spus. -Iar acum spune despre bătrânul Boriel, îl îndemnă Baraba. Chiar aș vrea să aflu mai multe. Hasim se așeză din
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
de care se temea! Ce fel de joc a mai fost și ăsta, Baraba? -I-am pus în față un lucru nedemn și unul demn! spuse Baraba ridicând tonul. Putea alege moartea și se alegea cu demnitatea! continuă el. M-am priceput în viață să cern oamenii Hasim! Dacă vrei să cunoști pe cineva, pune-i în față două lucruri de care se teme cumplit și poruncește-i să aleagă pe unul din ele! -,,Terțium non datur’’! rosti Hasim în latină. -Mai
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
iudeii nu vor accepta eliberarea unui tâlhar de vază ca mine și că-l va face scăpat pe Iisus. Le-a pus în față două alegeri cum am făcut și eu cu bătrânul Boriel. Numai că sărmanul Pilat nu se pricepe câtuși de puțin la astfel de lucruri... Hasim îi zâmbi cu sarcasm. -Dacă erai un om de onoare te-ai fi dus la locul osândei și i-ai fi mulțumit acelui Iisus, nu crezi? -Nu el m-a eliberat negustorule
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
ar fi scăpat de o mare povară. Temerile sale aveau să ia sfârșit numai dacă planurile pe care și le făcuse reușeau. Și își asumase riscul pentru a nu-l implica pe prietenul său Boriel care nu s-ar fi priceput în ce fel să acționeze. Și mai credea că era de datoria lui să facă ceea ce își propusese. -Spune Denisis! îl îndemnă negustorul pe tânărul numit astfel. Ce ți-a mai spus prietenul tău despre învățătorul Iisus ? Referință Bibliografică: Ancheta
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
din Oltenia, sau din Teleorman? Cert a fost faptul că și cei din jurul meu scanda numele de Conțești. Cui i-o fi venit ideea să facă un concurs din acea uluitoare paradă de frumusețe? Toți jucaseră frumos! Atunci, nu am priceput de ce au luat premiul călușarii din Conțești. Abia acum încerc să descifrez criteriile juriului. Echipa aceea a intrat pe scenă ultima. După curgerea continuă de lavă multicoloră, care provocase leziuni pe retinele obosite ale privitorilor. Sigur că...ce e mult
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
pentru că bărbatul nu a mai avut motive să o lovească și de data aceasta. Atât cât s-a mișcat femeia de sub el, zbătându-se pentru a scăpa, a fost suficient să aibă erecție și să finalizeze actul sexual. - Vezi că pricepi repede, târfulițo? Dacă ești cuminte, mâine te voi învăța primele lecții. Am o mare surpriză pentru tine. Acu..., gata! Treci la culcare și ai grijă ce faci...! Dimineața a fost trezită de lătratul câinilor, după un somn chinuit început în
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
de revistă. Eu n-am scris spectacolele genului, ci istoria lui. Mi-ar fi plăcut poate să fiu autor de revistă. Dar n-am destul talent pentru asta... Și așa s-a scurs timpul vieții mele până acum. Nu prea pricep cum e cu scurgerea timpului. Eu cred că timpul nu se scurge. Timpul înaintează. Ce pot să-i cer? Îi cer, dacă se poate, o bucățică de viitor. Mă gândesc că «cea mai mare calitate a viitorului este că vine
A ÎNCETAT DIN VIAŢĂ AUREL STORIN! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374930_a_376259]
-
care „spulberă anii”... Tot lumi locuite de oameni defel imaginari și printre care Elena M. Cîmpan își face meseria de scriitor. Scrie cu toate degetele pe tastatura unui computer din ale cărui circuite integrate, mulți dintre noi am vrea să pricepem ceva, dar nu îndrăznim. Elena M. Cîmpan îndrăznește, și așa cum se spune, ea și cucerește, pas cu pas, lumea, lumea poeziei adevărate. Melania CUC Archiud, Bistrița 10 august 2015 Referință Bibliografică: Melania CUC - ELENA M. CÎMPAN ȘI „DULCELE (SĂU) AMAR
ELENA M. CÎMPAN ŞI „DULCELE (SĂU) AMAR” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374944_a_376273]
-
încât să se amuze pe seama creativității elene. Ar fi o distracție prea scumpă. „Brevetul” de inventatori geniali ai democrației le-a fost recunoscut grecilor unanim, practic de-o veșnicie, dar asta nu-i scutește de faliment. E-adevărat că se pricep ca nimeni altul să-și valorifice ruinele pe post de obiective turistice, dar vor reuși oare să convertească și marea ruină națională într-o reușită fără precedent? Mai mult ca sigur că nu. Să nu uităm că și reversul medaliei
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
cortină, unde și-a trimis politicienii să-și joace rolurile. ”Interesting”, zice amica mea englezoaică, dar la britanici cuvântul acesta echivalează aproape cu orice, de la captivant până la straniu. ”Simplă rutină plictisitoare” își va mormăi în barbă mașinistul american, care manevrează priceput mecanismul de scenă din culise, în timp ce actorul principal grec declamă cu pieptul dezgolit monologul ce-i revine în drama asta clasică. Cu toții așteptăm cu mâna la gură finalul, pe care doar geniul providenței îl cunoaște. În cel mai bun caz
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
te ridici de jos, ești obligat să stai o vreme în genunchi. Ar mai fi vrut un copil, dar nu era loc în automobilul personal. • Trebuie să ai foarte multe planuri ca să se realizeze măcar o parte. • Dacă nu te pricepi la matematică, vorbește de poezia cifrelor. • Trădarea cu cât e mai josnică, cu atât e mai "înaltă". • Din cele bune am mult prea puțin și din cele rele puțin prea mult. • Cine s-a fript în stânga suflă și în dreapta. • Tineri
(195/196) – SCARA VIEŢII & DOUĂZECI ŞI UNU de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375000_a_376329]
-
tac. Așteaptă și o să vezi! *** - Mai mare daraua decât ocaua! se sumeți Leta. - Și ce-ai fi vrut acuma!? - Păi di ce trebuia să viu și eu!? Ca să culegem zece știuleți!? Nu-ți erau deajuns Ionuț și... - Că să și pricep al dreacu’!? - Da’ nici că eu!? - Tocmai de-aia! Ca să-nveț’! i-o tăie tata Nițu. - Și la ce mi-o trebui!? Eu mă mărit! - Și te pomeni că cin’te-o lua, te-o pune-n grindă! Tu, fată
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
însă e și o necrezută vrednicie a edililor contemporani care n-au împărțit orașul pe hălci și n-au doborât clădirile de epocă, spre a zidi pe cele preferate de boieri falși. Astăzi, orașul Sinaia are un edil harnic, sufletist, priceput în administrație, pornit pe fapte de conservare a ceea ce au clădit întemeietorii și de ctitorire a noilor zidiri în pas cu timpul și standardele lui. Este primarul Vlad Oprea. Acest om, în primul rând cumsecade, este din rândul acelora pentru
VLAD OPREA. REVERENŢELE PELERINULUI LA SINAIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375048_a_376377]
-
lipsește patul pliant al lui Cristian. Sebastian se apropie de ea și îi înconjură mijlocul cu brațele. Lipindu-i corpul de pântecele sale fu învăluit de un miros suav binecunoscut lui. Nu știa pe moment ce putea fi. Se lumină pricepând cu ce se asemăna mirosul pe care-l degaja corpul Adrianei. Era un parfum de orhidee asemănător cu cel împrăștiat de regina florilor sale, ce trona pe masa ovală din living. O privi insistent în ochi și o întrebă: - Știi
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
Publicat în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului CE VINĂ AM ? versuri, Bertoni D Albert Ce vină am, că tu ești ocupată Și pari distantă, neinteresată ? Ce vină am, că eu îți tot vorbesc Dar nu pricepi nimic din ce-ți rostesc ? Chiar de-i distanța lungă pân' la tine Ecoul vorbelor rostite îmi parvine Și știu atunci, că piatra care ești Mi le trimite îndărăt.... glumești ?! Mi-am pus încrederea, speranțele, în tine Și-am așteptat
CE VINĂ AM ? de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373905_a_375234]
-
vedere E în a ta inimă, grea durere... Acum te voi ruga ca să mă lași Să pot merge eu singur, să fac pași Nu-i nici un rost să stau, să mai aștept Așa socot că e mai înțelept. Și nu pricepi nimic din ce rostesc E vina mea, că vreau să îți vorbesc ? Tu ești distanta, neinteresată... Ce vină am, că tu ești ocupată ? Referință Bibliografică: CE VINĂ AM ? / Daniel Bertoni Albert : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2083, Anul VI
CE VINĂ AM ? de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373905_a_375234]
-
mai radicală decât cea marcată de trecerea de la marile descoperiri geografice și producția manufacturieră, la lumea modernă și industrializarea din sec. al XIX lea al XX lea. „Ocupat până ieri cu interpretarea trecutului, istoricul va trebui să învețe să-l priceapă, să-l expună și să-l explice prin prisma unui viitor alternativ, făcând din trecut trecut-uri și din prezent, o variantă potențială de coagulare coerentă a lumii”, ne mai spune James Canton. Lucian Blaga, la vremea sa, constata caracterul
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]