10,986 matches
-
în care se realizează proiecția ideologică a realității sociale. O atenție deosebită este acordată, în această direcție, imaginarului social și manierei în care "realitatea" este instituită prin contribuția nemijlocită a proiecției ideologice. Nu asum, desigur, ideea că acest tip de proiecție este singura care contribuie la configurarea cadrului în care se manifestă ceea ce noi numim realitate socială. Consider însă că ideologia reprezintă "figura tare" a imaginarului social, prin comparație cu alte expresii ale acestuia, așa cum sunt, spre exemplu, cele indicate de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
a da seama de importanța ideologiei în planul realității și al cunoașterii sociale, anume aceea de integrare-identitate, fără de care comunitatea umană însăși nu ar fi posibilă 3. Introduc, în sprijinul acestui argument, ideea existenței unor convenții ideologice care sunt constitutive proiecției sociale a realității și care apar drept "borne" ale procesului de cunoaștere a acesteia. Argumentez că, în măsura în care se regăsesc la nivelul instituțiilor sociale, fiind astfel reproduse discursiv, inclusiv în manieră simbolică sub formă de coduri, norme, regulamente, habitudini, comportamente etc.
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Consider că, luând în calcul atât aspectele cognitive și epistemologice ale ideologiei, cât și pe cele teoretico-politice, sociale, simbolice ori discursive, dezvoltarea ulterioară a unei teorii integrate a ideologiei se poate transforma dintr-o promisiune intelectuală într-o posibilitate. 1. Proiecția ideologică a realității În măsura în care acceptăm faptul că ideologia este un termen care, în scurta sa istorie intelectuală, a acumulat o deosebită ambiguitate semantică, putem accepta și ideea potrivit căreia, paradoxal, utilizarea conceptului a intrat, în posteritatea lui Marx, într-o
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
totodată, instrumentele necesare cunoașterii sociale. Voi pune sub lupă, în această etapă, numai prima afirmație a seriei duble de mai sus anume, că membrii societății construiesc realitatea proprie acesteia. De ce cred că o astfel de construcție este, în fapt, o proiecție ideologică? Să luăm în discuție, pentru început, problema societății ca formă de organizare a relațiilor interindividuale și inter-grupuri. Dincolo de o simplă definiție sociologică, una ce ar contrapune conceptul de "societate" celui de "stat" sau care l-ar analiza în relație
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
despre un cadru static, fie și pentru simplul motiv că, așa cum subliniază unii teoreticieni contemporani, "humanity is a project in the making"7. Ca să exemplific, indic faptul că societatea democratică de factură occidentală din contemporaneitate poate fi considerată produsul unei proiecții ideologice, din moment ce instituțiile sale (cadrul constituțional, contractualismul politic, economic și social, separația puterilor, distincția public-privat and so on) reprezintă, fiecare în parte, expresii ale unei instituiri ideologice. Funcționarea acestui cadru, a relațiilor care îl compun și a instituțiilor care îl
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
permanent contact cu realitatea socială 11, ideologia este, la rândul său, influențată de aceasta. Relația dintre ideologie și realitatea socială nu este, așadar, unidirecțională, pur cauzală, în sensul în care prima ar fi cauza cele de a doua. Există o proiecție ideologică a societății și a realității prin care aceasta se exprimă, după cum există, la nivel ideologic, și posibilitatea cunoașterii acestei realități chestiune pe care o abordez în secțiunea finală a lucrării dar nu e mai puțin adevărat că, la rândul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
credințele particulare, neîmpărtășite social ale indivizilor nu sunt produse exclusiv individuale, din moment ce, în sens lockean, mintea umană este, la origine, o "tabula rasa" ce înregistrează, prin intermediul procesului de socializare, datele necesare pentru integrarea în comunitate. Ele sunt, așadar, tot niște proiecții care își află resursele în imaginarul social și care pot deveni ideologice în măsura în care sunt împărtășite cu ceilalți. Efectul ideologic este vizibil, așadar, în punctul de intersecție dintre propensiunea subiectivă de a da un sens realității și expresia intersubiectivă a acestei
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
elemente discursiv-simbolice. Pe de o parte, ca subiect cunoscător și participant la procesul de cogniție socială, individul își manifestă subiectivitatea în încercarea de a-și explica realitatea. Aceasta nu înseamnă, desigur, că realitatea, fie aceasta fizică ori socială, este o proiecție a minții individuale, Dacă primul tip de realitate există independent de proiecțiile mentale ale subiectului cunoscător putând deveni, totuși, obiect al interpretării, inclusiv ideologice cel de al doilea este un produs colectiv, pe care individul îl poate valoriza subiectiv. În
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
procesul de cogniție socială, individul își manifestă subiectivitatea în încercarea de a-și explica realitatea. Aceasta nu înseamnă, desigur, că realitatea, fie aceasta fizică ori socială, este o proiecție a minții individuale, Dacă primul tip de realitate există independent de proiecțiile mentale ale subiectului cunoscător putând deveni, totuși, obiect al interpretării, inclusiv ideologice cel de al doilea este un produs colectiv, pe care individul îl poate valoriza subiectiv. În condițiile în care o atare valorizare subiectivă este penetrată de sistemul de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
socială este, prin urmare, o construcție ideologică, fundamentele sale fiind credințele care, localizate în imaginar și împărtășite social creează un context epistemic grație căruia membrii societății pot contribui atât la instituirea practicilor necesare organizării cât și la dezvoltarea cunoașterii sociale. Proiecția ideologică a realității sociale implică existența unui înțeles la care toți membrii responsabili ai unei societăți să aibă acces. Despre această problemă discut în secțiunea următoare. 2. Construcția ideologică a înțelesului socio-politic Până în prezent, am analizat relația dintre "figura" tare
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în care procesul cunoașterii din societatea contemporană ar putea fi astfel canalizat încât să fie în acord cu cerințele menținerii identității în condițiile acestui veritabil 'fragmentarium' postmodern. Întrebări și exerciții: * Explicați modul în care realitatea socială poate fi înțeleasă ca proiecție ideologică. * Explicați modul în care ideologia oferă condițiile necesare pentru comprehensiunea realității sociale de către membrii unei colectivități organizate. * Ce înseamnă cunoaștere socială în epoca noastră? Capitolul III Dimensiunile teoretice ale ideologiilor particulare > În acest capitol veți parcurge următoarele teme: * Coordonatele
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
normale funcționări a vieții de stat"15. Cu toate acestea, reținem că, deși Mussolini a fost cel care a lansat concepția ideologică relativă la statul total, regimul politic instaurat sub conducerea să se înscrie mai curând în tiparul autoritarismului. Dar, proiecția ideologică a statului total a fost aplicată riguros atâr în Germania nazistă, cât și în Rusia sovietică. Ca termen, totalitarismul a apărut în 1925, fiind o creație a gânditorului ce s-a autointitulat "filosoful fascismului", italianul Giovanni Gentile. În zona
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
mai întâi, cu nazismul german, iar apoi, mai ales prin analiza întreprinsă de Hannah Arendt în cartea sa Originile totalitarismului, și cu comunismul. Problema este ce anume delimităm prin acest termen: o trăsătură comună mai multor societăți diferite, sau o proiecție ideologică referitoare la un anume tip de regim politic? Optez aici, pe urmele lui Sartori, pentru cea de a doua variantă, considerând că ideologia și regimul politic totalitar constituie o sumă a răului politic ce a caracterizat secolul al XX
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
parte, Giovanni Sartori preferă interpretarea totalitarismului ca pe un tip ideal, în înțelesul pe care acest concept îl are la sociologul Max Weber. Astfel, teoreticianul politic italian propune, pentru analiza totalitarismului, tipul polar 21, conform căruia totalitarismul simbolizează rezultatul unei proiecții ideologice, al cărui pol opus este democrația: "Conceput astfel, totalitarismul conține pur și simplu acele caracteristici ale regimurilor opresive ajunse la cel mai înalt nivel de perfecțiune imaginabil. Aceasta înseamnă că niciun sistem concret nu poate fi "pur" totalitar, tot
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
nu poate fi o democrație pură. Ipoteza se reduce la afirmația că totalitarismele din lumea reală ca și democrațiile concrete aproximează doar, mai mult sau mai puțin exact, parametrii polarizanți respectivi"22. Dincolo de aceste perspective diferite, putem reține că produsul proiecției ideologice totalitare poate fi conceput în sensul "societății închise" de care amintea Karl Popper, o formă societală caracterizată prin intruziunea nepermisă a statului în sfera deciziilor individuale. Ideologia nazistă și tipul său de regim politic. Extrăgânu-și, la rându-i, resursele
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în egală măsură comunitatea și pe membrii ei individuali"29. Se observă arogarea caracterului de totalitate pe care îl presupune regimul politic comunist, precum și readucerea în scenă a viziunii organiciste asupra societății. În acest sens, analizând rezultatul sovietic al acestei proiecții ideologice, teoreticianul politic Raymond Aron considera că "acesta se vrea o vocație universală; vrea să fie regimul final al umanității sau, cel puțin, etapa inevitabilă și indispensabilă spre regimul final"30. Din punctul meu de vedere, aceasta este caracteristica esențială
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
plan, să aibă un conținut informațional, să aibă un obiectiv precis și să se Încadreze strict În timp, pe câtă vreme prelegerea universitară trebuie să Încadreze disciplina În actualitate, În contextul mai general al științelor conexe, fiind, În același timp, și o proiecție În perspectivă, ceea ce Înseamnă că În fapt prelegerea trebuie să Încadreze cursul universitar și nu invers. Se subliniază, pe bună dreptate, faptul că lucrările practice, stagiul clinic, lecțiile clinice, rămân pentru Învățământul medical adevărate instrumente de practică medicală, jaloane clasice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
anterior (Eminescu Între arta poetică și gândirea social-politică), cu privire la modul de abordare a oricărui subiect legat de viața poporului său. Încadrarea problemei În contextul social național și după caz și internațional, ample referiri istorice prin incursiuni documentate În trecut și proiecția În viitor cu remedii posibile, se regăsesc și aici ca În oricare alt domeniu luat În discuție. În abordarea acestui domeniu, atât de delicat cum este sănătatea, Eminescu pleacă de la realitățile momentului, insistând mai ales asupra cauzelor care determină degradarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
exemplu restaurantele drive-in) sau alte facilități (de exemplu, camera de răcire). Alte proprietăți cu construcții În scopuri speciale includ parcuri de joacă, complexe sportive, debarcadere și docuri, terminale de transport, turnuri de emisie TV și radio, studiouri și săli de proiecții. Indiferent de tipul de proprietate existența sau lipsa echipamentelor și instalațiilor va determina nivelul chiriei. În elaborarea planului de management trebuie făcută o distincție Între cele două categorii de echipamente: cele care sunt necesare confortului uman și cele care sunt
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
puținele monede, scoase din uz, ale sufletului, pregătiți-vă alături paharul cu lapte al confortului egoist și mulțumit și adormiți fără vise și fără poeme, ca în trezie”. Orice concesie făcută unei asemenea mentalități vulgar pozitiviste este amendată în numele unei proiecții ideale a poetului, în evidenta prelungire a unor atitudini romantice: „Un surâs onctuos comercial se substituie rictusului de răzvrătire și scârbă. În locul singurătății și așlț cățărării pe stânca aridă a visului, pentru atingerea unui edelvais implacabil: înclinarea sufletului de carne
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în mod aparent paradoxal, momentul intermediar, de tranziție, fiind interesat de fapt de procesul însuși al constituirii imaginii, ca dislocare a „obiectului” din ordinea realității date și, în același timp, coagulare promisă (dar nerealizată, rămasă deschisă) a unei lumi ca proiecție a dorinței sale de depășire a limitelor impuse de „formulă” și „convenție”. Cum afirmă J.-P. Sartre, „irealul e produs în afara lumii de către o conștiință care rămâne în lume, și omul imaginează tocmai pentru că este transcendentalmente liber”, iar „imaginarul este
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
oglinzi cum sunt copitele căprioarelor scrise în munți oglinzi cu piatră vânătă ca frunza viței oglinzi adolescente ca frunți... Succesiv, reveria concentrează în spațiul oglinzii imagini ale naturii luxuriante („am văzut încolăcindu-se în voi frunzele șerpii”) coabitând cu suave proiecții ale fanteziei (“în argint se iveau îngerii și cerbii”), elemente caracteristice toposului sărbătorii („oglinzi ca gâtul femeilor la bal // în inel cântecele dorm ferecate”), dar și al rememorărilor elegiace („oglinzi ca săli de așteptare cu reveniri / cu rămasul bun al
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cărților vechi, tânărul genial reușește o evadare de pe pământ, ținta lui fiind, însă, alta împlinirea iubirii. Numai că în clipa când deja se descoperă Dumnezeu, Dan-Dionis recade fulgerător la condiția lui de monadă pământească. Cine să fie mai "realist" în proiecții, Lyotard sau Eminescu? Se pune întrebarea dacă această transparență a corporalității omului (acum opacă) nu înseamnă mântuirea biblică, chiar în preconizata soluție a lui Lyotard. Echivocul ne îndeamnă a reveni la antropologia creștină a Părintelui Stăniloae, care vorbește de redobândirea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ar fi gândirea prelingvistică, superioară "căderii în reprezentare", care a falsificat omul. Toate câte au urmat sunt considerate de Zerzan drept "construcții false", iar ultima construcție falsă este modernitatea cu corolarul ei postmodernist. Ceea ce face, de fapt, Zerzan este o proiecție paramodernistă radicală, pe care tot el o combate la modul hipercriticist. Căderea în reprezentare este căderea în limbaj, în simbol. Contestând limbajul, Zerzan comite cea mai stranie negare a omului, în ultimă instanță, negare până la care nici o avangardă n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de aici-acolo, purtând războaie în ciberspații, iubind într-o lume formată din biți. Spre deosebire, transmodernismul trece dincolo de modernitate, se ridică deasupra modernității și ne duce într-o altă stare de existență. Astfel, spre deosebire de postmodernism, transmodernismul nu este o proiecție lineară. Îl putem înțelege mai bine cu ajutorul teoriei haosului. În toate sistemele complexe societăți, civilizații, ecosisteme ș. a. multe variabile independente interacționează în numeroase moduri. Teoria haosului ne arată că sistemele complexe au abilitatea de a crea ordine în haos. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]