5,217 matches
-
fie tratat la fel ca acuzativul, adică să se considere că ambele sunt atribuite în interiorul proiecției VP. Argumentele de persoanele 1 și 2 nu pot fi legitimate în interiorul proiecției VP și urcă în poziții externe. Nash (1997: 137) arată că pronumele de dialog (de persoanele 1 și 2) sunt legitimate mai sus decât alte argumente nominale, la un nivel la care distincția ergativ−absolutiv e blocată. Autoarea (Nash 1997: 137) corelează existența partiției cu parametrul topicii: numeroase limbi SOV au partiție
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu centru final (head final). Partiția personală e atestată în limbi în care T conține o trăsătură de persoană realizată morfologic ca marcă de acord. Nash (1997: 145) ajunge la concluzia că partiția personală este corelată cu două proprietăți: (a) pronumele de dialog pot și trebuie să fie mai externalizate decât argumentele de persoana 3; (b) Agentul este mai puțin externalizat în limbile ergative decât în cele acuzative (Ipoteza Subiectului Ergativ Intern, vezi infra, 3.3.1.). 2.7. Există verbe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
iar A și S sunt legitimate prin acord în Spec,IP. Ergativitatea este derivată în două feluri: (a) în limbile nonconfiguraționale cu argumente pronominale, argumentele pot fi realizate de două ori în aceeași propoziție, prin clitic (obligatoriu) și nume sau pronume independent (opțional); limbile cu clitice de tip nominativ−acuzativ pot avea orice tipar cazual de marcare a numelor și a pronumelor; dacă acestea urmează tiparul ergativ, limba va avea partiție ergativă; (b) ergativitatea apare în construcții de tip pasiv: A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu argumente pronominale, argumentele pot fi realizate de două ori în aceeași propoziție, prin clitic (obligatoriu) și nume sau pronume independent (opțional); limbile cu clitice de tip nominativ−acuzativ pot avea orice tipar cazual de marcare a numelor și a pronumelor; dacă acestea urmează tiparul ergativ, limba va avea partiție ergativă; (b) ergativitatea apare în construcții de tip pasiv: A este încorporat, iar un argument încorporat nu trebuie legitimat prin Caz sau prin acord; de aceea, O dintr-o structură pasivă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lipsite de Caz (Van de Visser 2006: 69). Cazul acuzativ este prezent întotdeauna, chiar dacă e invizibil. Limbile cu marcare cazuală diferențiată a obiectului (engl. differential object marking) rezervă acuzativul marcat pentru un anumit tip de obiect. Morfemele de acord sunt pronume care au fost generate în poziții argumentale și apoi s-au cliticizat (Van de Visser 2006: 70−71). În logica acestei teorii, acordul obiectului este aparent și trebuie analizat ca dublare clitică; v nu are trăsături φ (Van de Visser
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vDEVENI/ REZULTAT, care încorporează un grup adjectival, un VoiceP sau o construcție posesivă. În multe limbi, morfologia asociată cu detranzitivizarea este prezentă la membrul intranzitiv al alternanței; această morfologie este împărțită de predicatele pasive și reflexive și are forma unui pronume, a unui clitic sau a unui element din flexiunea verbală. Morfologia de detranzitivizare apare în absența argumentelor externe. Pentru verbele deadjectivale, autoarele propun o soluție diferită (Alexiadou și Anagnostopoulou 2004: 121, 133): anticauzativele deadjectivale sunt de bază, iar cauzativele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
două proiecții, AP și aP, dă seamă de diferența dintre adjectivele ergative, care nu au argument extern, deci nici proiecția aP, și adjectivele inergative, care au argument extern, deci și proiecția aP. Conform ipotezei formulate de Tayalati (2008: 302), cliticizarea pronumelor în dativ este posibilă în cazul adjectivelor ergative cu regim de dativ (a), dar nu și pentru cele inergative (b): (a) Marie lui est sympathique 'Maria îi e simpatică' Cette innocence lui rend sympathique Marie ' Această inocență i-o face
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
curat nu ești (Creangă) - predicatul este un substantiv; (16) Nu e prost cel ce mănâncă șapte pâni, ci cel ce i le dă (Zanne) − predicatul este un adjectiv; (17) Dragul tatei, nu da, că eu sânt! (Creangă) - predicatul este un pronume; (18) Vai de pielea ta are să fie! (Creangă) - predicatul este un adverb ori o interjecție; (19) Nu iaste altul ca tine (Biblia 1688) - predicatul este al doilea membru al unei comparații; (20) [Boii] sânt mai buni de înjugat la car
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fu d-a bună (Stăncescu) − a (nu) fi a bine sau a bună "a (nu) fi semn bun"; (26) Al dracului să fii cu tot neamul tău (Creangă) - predicatul este un posesiv - "a aparține". În ipostaza unipersonală construit cu dativul pronumelui: (27) Cătră tine ni-i toată nădejdea (Dosoftei) − "a avea"; (28) Ce mi-i vremea când de veacuri, Stele scânteie pe lacuri? (Eminescu) − Ce mi-e cutare lucru "ce-mi pasă de..."; (29) Și-i era numele Plachidas (Dosoftei) − a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vestul Daghestanului. 25 000 de vorbitori. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. ARABANA Limbă sud-australiană din familia arabana-wangganguru, aproape stinsă. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ, determinată de semantica nominalelor: numele comune au flexiune de tip absolutiv−ergativ; cu excepția formelor de singular, pronumele au flexiune de tip nominativ−acuzativ; pronumele la singular au forme diferite pentru S, A și O. ARAWÁ (ARAUAN, ARAHUAN, ARAWAN, ARAWÁN, MADI) Familie de limbi vorbite în vestul Braziliei și în Peru. Vezi JARAWARA. ARAWAK Familie de limbi amerindiene
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativ este omonim cu instrumentalul. ARABANA Limbă sud-australiană din familia arabana-wangganguru, aproape stinsă. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ, determinată de semantica nominalelor: numele comune au flexiune de tip absolutiv−ergativ; cu excepția formelor de singular, pronumele au flexiune de tip nominativ−acuzativ; pronumele la singular au forme diferite pentru S, A și O. ARAWÁ (ARAUAN, ARAHUAN, ARAWAN, ARAWÁN, MADI) Familie de limbi vorbite în vestul Braziliei și în Peru. Vezi JARAWARA. ARAWAK Familie de limbi amerindiene din ramura ecuatorială, vorbite în America de Sud, Antile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
spre alte sisteme. BALOCHI Limbă nord-est iraniană, vorbită la granița dintre Pakistan, Iran și Afghanistan. Circa 7−8 milioane de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica grupurilor nominale și de aspect: ergativul este marcat la persoana 3 a pronumelor și la nume numai la aspectul perfectiv. BANIWA DO IÇANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în America de Sud. În cazul verbelor tranzitive, funcțiile sunt marcate prin acord verbal. În cazul verbelor intranzitive, S este variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
frecvent, verbul lexical precedă auxiliarul. Negația impune antepunerea auxiliarului. BATS (BATSBI, TSOVA-TUSH) Limbă din familia caucaziană (NAKH), ramura de nord-est, vorbită într-un sat din estul Georgiei, Batsbi. Aproximativ 500 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ: unele verbe intranzitive atribuie pronumelui de persoanele 1 și 2 cazul ergativ, dacă acțiunea este voluntară, și cazul absolutiv, dacă acțiunea este involuntară. Alegerea ergativului sau a absolutivului are cauze semantice. Limbă cu S variabil (engl. fluid-S). Tipar special de marcare cazuală ergativă: cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sau ergativ nu sunt gramaticali, ci pragmatici. În cazul verbelor intranzitive, nominativul și ergativul formează o opoziție privativă în exprimarea agentivității. BIDJARA Limbă australiană, de tip pama-nyungan, vorbită în regiunea Queensland, (aproape) stinsă. Marcarea ergativă caracterizează numele, iar cea acuzativă, pronumele. BISCAZEN Dialect al BASCEI. BORCH Dialect al limbii RUTUL. BURUȘASKI Limbă izolată, vorbită în văile dintre Podișul Karakoram, între Kashmir și Tibet. 87 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp și de semantica nominalelor. Flexiune ergativă numai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbii RUTUL. BURUȘASKI Limbă izolată, vorbită în văile dintre Podișul Karakoram, între Kashmir și Tibet. 87 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp și de semantica nominalelor. Flexiune ergativă numai la timpurile trecute. Un nume sau un pronume la singular în poziția A este obligatoriu marcat cu cazul ergativ numai dacă verbul tranzitiv este la un timp trecut. La celelalte timpuri, S, A și O au marcare Ø. A și O se deosebesc în funcție de topică și prin prefixe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de limbi vorbite în Insulele Caraibe și în nordul Americii de Sud. Partiție foarte complicată. CASHINAWA Limbă amerindiană din familia pano-tacana, grupul pano. Limbă vorbită la granița dintre Brazilia și Peru. 2 000 de vorbitori. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor. Pronumele de persoana 3, aflat la mijlocul ierarhiei nominale, poate primi atât marcare de tip nominativ/acuzativ, cât și marcare de tip ergativ/absolutiv. CAVINEÑA Limbă din subfamilia TACANAN, vorbită în nord-estul Boliviei. Circa 1 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
argumentului A) poate lipsi, atunci când A și O nu se pot confunda. DHALANJI Limbă vest-australiană din familia pama-nyungan. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica nominalelor. În propozițiile principale, A primește ergativul, O primește acuzativul, iar S este nemarcat. Excepție: pronumele de persoana 1 singular au aceeași formă în poziția S sau A. Astfel, se poate reconstitui un stadiu mai vechi al limbii, în care pronumele nu aveau flexiune pentru S și A (iar O era marcat), pe când numele nu avea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nominalelor. În propozițiile principale, A primește ergativul, O primește acuzativul, iar S este nemarcat. Excepție: pronumele de persoana 1 singular au aceeași formă în poziția S sau A. Astfel, se poate reconstitui un stadiu mai vechi al limbii, în care pronumele nu aveau flexiune pentru S și A (iar O era marcat), pe când numele nu avea flexiune pentru S și O (iar A era marcat). Se poate presupune că marcarea argumentului O (de la pronume) și a argumentului A (de la nume) s-
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
stadiu mai vechi al limbii, în care pronumele nu aveau flexiune pentru S și A (iar O era marcat), pe când numele nu avea flexiune pentru S și O (iar A era marcat). Se poate presupune că marcarea argumentului O (de la pronume) și a argumentului A (de la nume) s-a generalizat pentru constituenții nominali, cu excepția pronumelui de persoana 1 singular. DIDO − Vezi TSEZ. DIYARI Limbă sud-australiană din familia pama-nyungan, stinsă. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor și de distincțiile din cadrul categoriei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A (iar O era marcat), pe când numele nu avea flexiune pentru S și O (iar A era marcat). Se poate presupune că marcarea argumentului O (de la pronume) și a argumentului A (de la nume) s-a generalizat pentru constituenții nominali, cu excepția pronumelui de persoana 1 singular. DIDO − Vezi TSEZ. DIYARI Limbă sud-australiană din familia pama-nyungan, stinsă. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor și de distincțiile din cadrul categoriei de număr. Numele proprii masculine și cele comune care sunt la singular au sistem
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
familia pama-nyungan, stinsă. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor și de distincțiile din cadrul categoriei de număr. Numele proprii masculine și cele comune care sunt la singular au sistem ergativ; numele proprii feminine, numele comune care nu sunt la singular, pronumele de persoanele 1 și 2 singular și pronumele de persoana 3 au sistem tripartit. Pronumele de persoanele 1 și 2 care nu sunt la singular au paradigmă de tip nominativ/acuzativ. Limbă fără pivot, dar care are atât pasiv, cât
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
semantica nominalelor și de distincțiile din cadrul categoriei de număr. Numele proprii masculine și cele comune care sunt la singular au sistem ergativ; numele proprii feminine, numele comune care nu sunt la singular, pronumele de persoanele 1 și 2 singular și pronumele de persoana 3 au sistem tripartit. Pronumele de persoanele 1 și 2 care nu sunt la singular au paradigmă de tip nominativ/acuzativ. Limbă fără pivot, dar care are atât pasiv, cât și antipasiv. Același sufix poate avea sens reflexiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de număr. Numele proprii masculine și cele comune care sunt la singular au sistem ergativ; numele proprii feminine, numele comune care nu sunt la singular, pronumele de persoanele 1 și 2 singular și pronumele de persoana 3 au sistem tripartit. Pronumele de persoanele 1 și 2 care nu sunt la singular au paradigmă de tip nominativ/acuzativ. Limbă fără pivot, dar care are atât pasiv, cât și antipasiv. Același sufix poate avea sens reflexiv, pasiv sau antipasiv. DYIRBAL Limbă australiană din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Limbă vorbită în Queensland, Australia, aproape stinsă. Limbă cu partiție cazuală la nivel morfologic și ergativă la nivel sintactic. De obicei, A primește cazul ergativ, S și O primesc cazul absolutiv, nemarcat. În cazul în care nominalele sunt exprimate prin pronume personale de persoanele 1 sau 2, acestea primesc cazul nominativ/acuzativ. Paradigma pronominală de tip acuzativ se poate explica prin ierarhia sintactică în care pronumele reprezintă agentul prototipic. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. Forma verbului nu conține nicio informație
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
S și O primesc cazul absolutiv, nemarcat. În cazul în care nominalele sunt exprimate prin pronume personale de persoanele 1 sau 2, acestea primesc cazul nominativ/acuzativ. Paradigma pronominală de tip acuzativ se poate explica prin ierarhia sintactică în care pronumele reprezintă agentul prototipic. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. Forma verbului nu conține nicio informație despre persoana și numărul nominalelor-argumente (nu există acord verbal). Pivoții sintactici, S și O, preferă topica la stânga, sunt omisibili. Pronumele în nominativ, nemarcat, preferă topica
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]