5,252 matches
-
menționat cu cuvintele: "Se poate spera că, printr-o bună profilaxie, această boală să dispară. Dacă cretinismul este legat du gușă prin raportul de cauzalitate, ar trebui să dispară în același timp". Pe linia acelorași preocupări cu caracter medico-social, opera psihiatrică a lui C. I. Parhon se remarcă printr-o atitudine politică prea cunoscută pentru a mai fi necesar să o subliniem. Este suficient să reliefăm însă viziunea sa medico-socială, unde nu rareori întâlnim observații ca acestea: Anumite delicte, ca furtul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
largă, socială. El a contribuit la o mai bună înțelegere a patologiei unor acte delincvente, a unor acțiuni cu caracter delirante, necesare experților deseori puși în dilemă de situații medico-legale complexe. Tematica acestor lucrări și opiniile referitoare la expertiza medico-legală psihiatrică sunt încă foarte actuale. Ele sunt identice, în linii mari, cu punctele de vedere ale legislației în vigoare. Nu putem omite, din activitatea de psihopatolog a lui C. I. Parhon, seria de cercetări grafologice pe care le-a întreprins destul de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
tulburări psihice, s-a efectuat ai întâi un studiu de ansamblu care a dus la concluzia generală a frecvenței modificărilor de structură anatomohistologică a tiroidelor în diferitele boli psihice, demonstrând astfel rolul important pe care îl deține tiroida în patogeneza psihiatrică. Aceste modificări au fost interpretate fie ca o expresie au unei constituții particulare (favorizând apariția unor boli psihice), fie ca o expresie endocrină a bolii în cauză. S-au putut observa, în cadrul acestor studii orientative, leziuni tiroidiene frecvente în confuziile
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
desfășurată de C. I. Parhon în domeniul neuropsihiatriei nu poate fi desprinsă de aceea dedicată endocrinologiei. De altfel, am subliniat că endocrinologia, pe atunci o disciplină care abia se profila, a constituit pentru prof. Parhon și o sursă de idei psihiatrice. Pentru înregistrarea imaginii de biolog a fostului șef al Școlii de la Socola, o succintă prezentare a operei endocrinologice, realizată în contextul preocupărilor acestei școli, ni se pare indispensabilă. Volumul de cercetări endocrinologice aparținând prof. C. I. Parhon este impresionant. Conform
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de vedere exclusiv psihologic. Continuând opera prof. C. I. Parhon, prof. L. Ballif, în cadrul unui colectiv larg din care au făcut parte psihiatri distinși, ca: dr. Constanța Ștefănescu Parhon, Charlotte Ballif, Petru Brânzei, Lucian Ballif și alții, a adâncit preocupările psihiatrice ale acestei școli, care, în timpul profesorului Parhon s-a ocupat în aceeași măsură și de endocrinologie. Prin restrângerea tematicii de studiu, s-au obținut rezultate remarcabile în cercetarea științifică a neuro-sifilisului și a pelagrei, domenii în care contribuțiile acestui colectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
capitolului. Activitatea prof. Ballif nu poate fi restrânsă numai la aceea de cercetător. Ca director al Spitalului Socola între 1935 și 1954 și ca medic-șef al secției psihiatrie, prof. L. Ballif a condus timp de peste trei decenii întreaga activitate psihiatrică din Moldova, deținând până în 1966 și Catedra de psihiatrie. În acest îndelungat interval, profesorul Ballif a desfășurat o amplă activitate de asistență psihiatrică și socio-psihiatrică, activitate care a condus la înființarea Spitalului Răducăneni (boli cronice), în 1934, și a secției
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ca medic-șef al secției psihiatrie, prof. L. Ballif a condus timp de peste trei decenii întreaga activitate psihiatrică din Moldova, deținând până în 1966 și Catedra de psihiatrie. În acest îndelungat interval, profesorul Ballif a desfășurat o amplă activitate de asistență psihiatrică și socio-psihiatrică, activitate care a condus la înființarea Spitalului Răducăneni (boli cronice), în 1934, și a secției de boli neurologice și cronice Manta Roșie, în 1939. Petru Brânzei Puțini medici nu doar dintre localnici, nici doar dintre români, dar din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
atât diferitele secții exterioare ale Spitalului Socola, precum, de pildă, secțiile de la Pădureni sau cea de la Ciocârlești, spitalul de psihiatrie de la Răducăneni sau Spitalul de Ergoterapie (pe atunci încă secție a Spitalului Socola) Tabăra de la Șipote, cât și diversele servicii psihiatrice județene, pe care, practic, profesorul le-a constituit ca o veritabilă rețea de asistență medico-psihiatrică regională din Moldova. În afara calităților sale de bun organizator și strălucit medic psihiatru practician, profesorul Brânzei s-a impus, pe parcursul activității sale, ca un prolific
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în revistele medicale de specialitate din țară și străinătate, numeroase articole, îndeosebi pe tema propriilor sale observații și cercetări în baza conceptului său personal bio-psiho-social al psihismului normal și patologic. În mod deosebit ar fi de menționat lucrarea sa Itinerar psihiatric, apărută în 1975 și care constituie încă și astăzi un veritabil tratat de psihiatrie, foarte concis și, mai ales, pe înțelesul tuturor. S. Blumenfeld Dr. S. Blumenfeld se înscrie ca una din personalitățile cele mai reprezentative în peisajul psihiatriei ieșene
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
permis acestui spital să se insereze în prima linie a activității internaționale. Câteva congrese și conferințe inclusiv prima conferință internațională de pedopsihiatrie care a avut loc la lași în 1956 au deschis drumul Spitalului Socola către nivelul superior al științei psihiatrice. Modest, dar eficient, neavând nici un birou al său, dirijând totul din propriul cabinet de la clinică, dr. S. Blumenfeld nu poate fi omis, prin activitatea sa organizatorică, din tradiția de constructori ai acestui spital. A fost un practician eminent. Cazuistica cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
decât o trecere spre eternitate. Opera sa oferă dovada că omul are în el mântuirea, dacă reușește a-și transcende viața dincolo de temporal. Cărțile lui, constructele științifice, prin care conceptul triunic al devianței psihice, paradigma victimologică sau recent epistemologia adevărului psihiatric, devin piatra lui de mormânt, piatra unei existențe cucerite, calea prin care și-a transpus viața în operă. Putem afirma că psihiatria i-a aparținut, deoarece i-a dat sensul ei uman și științific deplin, chiar și atunci când viața riscă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
din ambulatoriu la nevoile populației. Astfel, a înființat Centrul CRISIS în cadrul LSM; a înființat Centrul Alzheimer; a înființat secția de Toxi-Dependențe precum și compartimentul de Post-Cură Toxi-Dependențe; a fost înființat un centru de Patologia Adolescentului; s-a înființat școala de Nursing Psihiatric; a fost organizată funcționarea pe principii moderne a Laboratorului de Psihologie și Psihoterapie, precum și a centrului de Somatoterapie; au fost reactivate și modernizate activitățile de socioși ergoterapie. În anul 2001, profesorul a fost ales președintele Comisiei de Psihiatrie a Ministerului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
să reprezinte și să coordoneze totodată întreaga activitate de adaptare și aliniere a psihiatriei românești la rigorile și valorile practicilor din țările europene. Principalul obiectiv, acela al rezolvării unor probleme, incompatibile cu realitățile europene, cu care se confrunta sistemul asistenței psihiatrice din România, a fost îndeplinit și, la 1 ianuarie 2006, România a aderat la Uniunea Europeană. Au fost elaborate legi, norme și reglementări, au fost desființate unități sanitare și modernizate altele, s-a elaborat un memorandum care prevedea măsuri cu implementare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și organizării asistenței, poate fi urmărită pe baza unor date suficient de precise pentru a contura concluzii de sinteză. O evidență foarte bună a bolnavilor internați, precum și calitatea diagnozelor asigură caracterul veridic al acestor concluzii. Repetatele studii privind evoluția morbidității psihiatrice între 1910-1970 ușurează combinarea unor realități. Dintre aceste studii, ne vom referi la cel mai reprezentativ, elaborat de P. Brânzei 150. Faptul amintit mai sus, anume caracterul de etalon științific al Spitalului Socola, constituie pentru P. Brânzei premisa de la care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
studiul: Această analiză este favorizată de faptul că, în perioada ultimilor 50 de ani, marea majoritate a bolnavilor psihici din Moldova au fost internați în Spitalul Socola Iași". În perspectiva timpului, credem că trebuie inclus în analiza sintetică a morbidității psihiatrice din Moldova încă un fapt care ni se pare foarte important, anume stabilirea cadrelor medicale și mai ales stabilitatea concepției unitare care a constituit o caracteristică pentru Activitatea de la Socola, fiind însuși nucleul de Școală care s-a conturat aici
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
scăderea, până la dispariție, a psihozelor pelagroase, prin scăderea așa-ziselor confuzii mintale (în realitate, encefalopatii infecțioase toxice sau carențiale) și prin predominanța, cu caracter progresiv, a psihonevrozelor și a alcoolismului cu implicații psihice. Autorul explică această modificare a structurii patologiei psihiatrice în Moldova prin modificări radicale economice caracteristice noilor condiții sociale în România, care au determinat, pe de o parte, eradicarea unor boli cu extindere în masă (pelagra, malaria etc.), de care se leagă numeroase componente psihotice, iar pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
perioada până în 1950), acest fapt înseamnă că singurul factor care a putut determina ameliorarea acestei patologii a apărut și a acționat în această perioadă, 1947-1950, când s-au realizat marile acțiuni medico-sociale amintite. În ceea ce privește creșterea incidenței afecțiunilor nevrotice, problemă și psihiatrice contemporană, ne mărginim a adera la opinia autorului, conform căreia urmează a se lua în considerație accesibilitatea acestor bolnavi la Spitalul de Psihiatrie, fapt neobișnuit înainte de 1950. Mai facem aici o observație care ne-a fost sugerată de consultarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
paturi pe întreaga Moldovă. În aceeași perioadă s-au înființat spitale de specialitate la Răducăneni, Grajduri, Siret și secții de specialitate la Botoșani, Galați, Suceava. Numărul specialiștilor a crescut, față de 1900, cu 250%. BIBLIOGRAFIE 1. Brânzei Petru, Considerațiuni asupra asistenței psihiatrice în Moldova în decursul ultimilor 50 de ani, în Revista Medico-Chirurgicală, Iași, anul LXIV, 1960, nr. 3. 2. Brânzei Petru, Probleme de psihiatrie, Editura medicală, București, 1957. 3. Brânzei Petru, Despre orientarea științifică în Spitalul de Neuropsihiatrie Socola Iași, Sesiune
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nostru are ca obiectiv cercetarea situației psihiatriei în Moldova de la cele mai vechi informații până în prezent. Pentru o mai bună unitate a lucrării s-au separat capitolele: I. Evoluția ideilor despre boala mintală, despre bolnavul psihic, evoluția morbidității, a semanticii psihiatrice, a etnopsihiatriei Moldovei. II. Evoluția patogenezei și asistenței psihiatrice în ospiciile de mănăstire și în casele de recluziune; evoluția asistenței psihiatrice în instituțiile înființate de particulari filantropi. III. Începuturile și dezvoltarea psihiatriei științifice au fost analizate prin prisma lucrărilor științifice
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de la cele mai vechi informații până în prezent. Pentru o mai bună unitate a lucrării s-au separat capitolele: I. Evoluția ideilor despre boala mintală, despre bolnavul psihic, evoluția morbidității, a semanticii psihiatrice, a etnopsihiatriei Moldovei. II. Evoluția patogenezei și asistenței psihiatrice în ospiciile de mănăstire și în casele de recluziune; evoluția asistenței psihiatrice în instituțiile înființate de particulari filantropi. III. Începuturile și dezvoltarea psihiatriei științifice au fost analizate prin prisma lucrărilor științifice și a aplicării ideii de psihiatrie modernă în practica
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a lucrării s-au separat capitolele: I. Evoluția ideilor despre boala mintală, despre bolnavul psihic, evoluția morbidității, a semanticii psihiatrice, a etnopsihiatriei Moldovei. II. Evoluția patogenezei și asistenței psihiatrice în ospiciile de mănăstire și în casele de recluziune; evoluția asistenței psihiatrice în instituțiile înființate de particulari filantropi. III. Începuturile și dezvoltarea psihiatriei științifice au fost analizate prin prisma lucrărilor științifice și a aplicării ideii de psihiatrie modernă în practica de spital. S-a insistat asupra unor personalități legate de această epocă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Lukașevschi. IV. Dezvoltarea psihiatriei științifice a fost analizată în cadrul evoluției Școlii de la Socola reprezentată de C. I. Parhon, L. Ballif și elevii lor. V. Pe baza constatărilor de arhivă și a bibliografiei s-au formulat constantele caracteristice ale evoluției morbidității psihiatrice, conturându-se corelațiile dintre morbiditatea din trecut și aceea existentă în prezent.. În lumina datelor prezentate, am ajuns la următoarele concluzii, pe care le expunem în ordinea capitolelor: în Moldova, afecțiunile psihice au o vechime care precede diferențierea națională a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
au prefigurat, în Moldova, concepțiile științifice care s-au amplificat în cadrul Școlii de la Socola prin opera elaborată de C. I. Parhon, continuată de L. Ballif; prin activitatea științifică, prin publicațiile buletinului de specialitate și prin numărul elevilor formați în cadrul clinicii psihiatrice, Școala de la Socola a contribuit în mod efectiv la dezvoltarea psihiatriei românești în cadrul unor concepții bio-psiho-sociale în determinismul bolilor psihice; analiza documentelor de arhivă și a bibliografiei aferente demonstrează că evoluția patologiei psihiatrice în Moldova se caracterizează prin scăderea progresivă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și prin numărul elevilor formați în cadrul clinicii psihiatrice, Școala de la Socola a contribuit în mod efectiv la dezvoltarea psihiatriei românești în cadrul unor concepții bio-psiho-sociale în determinismul bolilor psihice; analiza documentelor de arhivă și a bibliografiei aferente demonstrează că evoluția patologiei psihiatrice în Moldova se caracterizează prin scăderea progresivă a psihozelor infecțioase și carențiale (pelagră, sifilis, confuzii mintale), prin menținerea unui tablou constant și a unui indice cifric stabil în îmbolnăvirile de schizofrenie și psihoză maniaco-depresivă și prin creșterea numerică a tulburărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Celebrul personaj Papazo, prieten de o viață cu medicii CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE 5 I. CELE MAI VECHI ȘTIRI DESPRE PATOLOGIA MINTALĂ DIN MOLDOVA 9 Introducere 9 Elemente de etnoiatrie. Boala și bolnavul psihic 18 în folclorul Moldovei 18 Evoluția vocabularului psihiatric popular 31 II. ASISTENȚA ALIENAȚILOR ÎN MĂNĂSTIRILE MOLDOVEI. OSPICII DE MĂNĂSTIRE 40 Asistența psihiatrică de mănăstire 40 Aziluri și ospicii de mănăstire 42 Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamț 47 Ospiciul de femei alienate de la mănăstirea Adam 86 Asistența alienaților
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]