5,117 matches
-
uneori vânătorul nu se alege cu nimic, totul sau cea mai mare parte revenind grupului totemic. Există norme privitoare și la proprietatea personală (unelte, arme, podoabe, copaci roditori, stupi de albine ș.a.)217. Conflictele Între triburi porneau din dorința de răzbunare pentru omucidere, răpirea femeilor, magia neagră, dar mai ales pentru Încălcarea teritoriului. Conflictele mai simple se aplanau mai ușor, cu un schimb tare de cuvinte, urmat de Împăcarea care survenea În urma compensației celor lezați, alteori pricina e hotărâtă printr-o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
față de cel decedat. Același antropolog și etnograf, A.W.Howitt relatează afirmația unui membru al tribului: „L-am mâncat fiindcă l-am cunoscut și l-am iubit cu toții foarte mult”235. Față de dușmanii uciși În război Își manifestau ostilitatea și răzbunarea, ca În cazul tribului ngarigo. Canibalismul avea un caracter ceremonial și nu constituia baza principală a alimentației aborigenilor. „Viața băștinașului e atât de puțin prețuită, Încât adeseori o moarte tragică reprezintă pentru ceilalți un spectacol amuzant, fiind prilej de durere
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
care se sprijină Omul Cangur, amintește de Mulumura, sora lui Malu); Șarpele Wanambi (dungile negre lăsate de apă de pe partea de est sunt considerate fire din barba sa, vântul care suflă În trecătoare respirația acestuia, și forma de curcubeu reprezintă răzbunarea mortală a celui care Încălcă legea tribului); Stâncile Liru din extremitatea sud vestică (oamenii-șarpe veninos și-au instalat tabăra Înainte de a ataca pe inofensivii oameni-șarpe covor, la Uluru); Uriașii Canibali Pungalunga, În partea de nord-vest366. Acestea au devenit locuri tainice
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu o fantezie fără limite, aproape să provoace un sens de amețeală ușoară. După o primă lectură s-ar putea afirma, împreună cu filosoful Friedrich Nietzsche, că această Carte a Apocalipsului este „cea mai haotică dintre toate invectivele scrise, pe care răzbunarea o are asupra conștiinței” sau cu Krister Stendahl, care califică scenariul deconcertant al Apocalipsului ca un „scenariu pentru un film de groază”. Senzația de a trăi în ultimele zile ale istoriei lumii a condus la monstruozități extreme: acapararea de hrană
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să fie, înainte de toate, o carte de îmbărbătare pentru Biserica oprimată și persecutată pe pământ. Nimic nu revelează mai clar această finalitate. Concluzie Ceea ce l-a convins pe Nietzsche să considere Cartea Apocalipsului ca pe o „explozie a spiritului de răzbunare” este pasajul în care se vorbește de un timp al mâniei judecății lui Dumnezeu (Ap 11,17-18). Așa cum afirma Richard Hays, în această carte nu aflăm imperativul de a-i iubi pe dușmani. Atunci, cine este dușmanul? Dușmanul a fost
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
atât pe plan fiziologic, cât și psihologic. Consecințele fiziologice ale umorului, verificate experimental, sunt: - relaxarea tensiunii musculare și eliberarea surplusului de energie; - activarea diafragmei; - modificarea pozitivă a chimismului sangvin. Consecințele psihologice sunt: - contracararea stărilor emoționale negative (mânia, ura, dorința de răzbunare); - potențarea forței expresive a gândurilor și sentimentelor (foarte important pentru creativitate). Metode de relaxare Starea de relaxare condiționează eficacitatea oricărei acțiuni umane, dar are o rezonanță particulară în activitatea creativă. G. Dobbelare (apud Percek, 1992) propune o sistematizare a metodelor
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
osteniți, bolnavi, Trudiți de drumul nopții-ntregi? Pretexte doar, Semne de părăsire și revoltă! Mergi, Adu-mi mai bun răspuns. GLOUCESTER: Stăpîne drag, Stii firea înfocată-a ducelui, Ce neclintit, nenduplecat e el Cînd s-a pornit. LEAR: Moarte și răzbunare și prăpăd! Ce înfocat? Ce fire? Gloucester, Gloucester, Vreau să vorbesc cu Cornwall și cu soața lui! GLOUCESTER: Da, bun stăpîn, așa i-am înștiințat. LEAR: "Înștiințat"? Omule, mă-nțelegi? GLOUCESTER: Da, bun stăpîn. LEAR: Regele vrea vorbi cu Cornwall
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
would soon be here. Enter Oswald. Întoarce-te la sora-mi. LEAR: Nicicînd, Regan: Ea mi-a luat jumate din alai, M-a privit sumbru, m-a împuns cu limba ei Că cea de șarpe, -n inima adînc. Toate-adunate-n ceruri, răzbunări Să-i cadă-n capu-ingrat! Lovește-i oasele, Aer infect, cu-nțepenire! CORNWALL: Pfui, șir, pfui! LEAR: Fulgere iuți, foc orbitor zvîrliți În ochii-i trufași; i-otrăviți frum'sețea, Cețuri de mlaștini, ce se-absorb de soare, Pentru-a
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
soțul tău, si arată-i scrisoarea această. Oastea Franței a debarcat. (Către slujitori) Căutați-l pe trădătorul de Gloucester. REGAN: Spînzurați-l pe loc! GONERIL: Scoateți-i ochii! CORNWALL: Lăsați-l în seamă mîniei mele. Edmund, însoțește-o pe sora noastră; răzbunarea, pe care sîntem siliți s-o aplicăm trădătorului tău tata, nu-i potrivită pentru ochii tăi. Advise the Duke where you are going, to a most festinate preparation. We are bound to the like. Our posts shall be swift and
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
biata-i inima bătrînă ajuta Cerul să plouă. Dacă lupi la poarta Ți-ar fi urlat pe-un așa timp cumplit, Tu ai fi spus: "Portare bun, deschide". Nafara-ți, tot ce-i crud, s-ar fi-ndurat. Dar voi vedea aripa răzbunării Pe-asemenea copii îi ajungînd. CORNWALL: N-ai s-o mai vezi nicicînd. Țineți de scaun. Pe ochii tăi piciorul am să-mi pun. GLOUCESTER: Cel care vrea s-ajungă-a fi bătrîn, Să mă ajute! O,-i cumplit! O, zei! (Cornwall
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
scaun. Pe ochii tăi piciorul am să-mi pun. GLOUCESTER: Cel care vrea s-ajungă-a fi bătrîn, Să mă ajute! O,-i cumplit! O, zei! (Cornwall îi scoate un ochi) REGAN: Vă rîde-o parte de-alta: și pe cellalt! CORNWALL: De răzbunarea vezi... SLUJITORUL 1: Milord, oprește! Eu te slujesc de cînd eram copil, Însă mai bună slujba n-am făcut Decît te-acum rugind: oprește! REGAN: Ce? Cîine! SUJITORUL 1: De-ai avea barbă pe obraji, te-aș scutură De ea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de Pușkin, versuri de Lermontov, din care a tălmăcit și Cântecul pentru negustorul Kalașnikov, nuvelele Nume cabalin și Moartea unui slujbaș de Cehov, fragmente din scrisorile acestuia, reunite sub titlul Cehov despre artă, precum și ciclul Serile de la Dicanca din Groaznica răzbunare de Gogol. În 1945, Emilia Wanda Levițchi tradusese în versuri toate cele șapte basme ale lui Pușkin și, la îndemnul profesorului Petru Caraman care aprecia traducerea drept excepțională, a trimis manuscrisul spre publicare unei comisii de concurs din București, prezidată
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
mâinilor se contopește peste acela al brațului Palma cu degetele întinse, cu degetul mare în sus, reprezentă numărul cinci și asocierea cu jertfe și cu putere. În vise, - a primi o palmă înseamnă reproș, jignire, atenționare, asumarea unei greșeli, nedreptate, răzbunare; - (a da cuiva o palmă): critici, reproș, răzbunare, a demonstra contrariul, jignire, pedeapsă, lovitură de grație, dorință de răzbunare; - (a bate din palme): infatuare, orgoliu, complex de superioritate, supremație, nerăbdare, grabă; - (a ține ceva în palmă): nevoie de ocrotire, vulnerabilitate
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
cu degetele întinse, cu degetul mare în sus, reprezentă numărul cinci și asocierea cu jertfe și cu putere. În vise, - a primi o palmă înseamnă reproș, jignire, atenționare, asumarea unei greșeli, nedreptate, răzbunare; - (a da cuiva o palmă): critici, reproș, răzbunare, a demonstra contrariul, jignire, pedeapsă, lovitură de grație, dorință de răzbunare; - (a bate din palme): infatuare, orgoliu, complex de superioritate, supremație, nerăbdare, grabă; - (a ține ceva în palmă): nevoie de ocrotire, vulnerabilitate, punct nevralgic, concentrare, lucru asupra căruia trebuie să
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
și asocierea cu jertfe și cu putere. În vise, - a primi o palmă înseamnă reproș, jignire, atenționare, asumarea unei greșeli, nedreptate, răzbunare; - (a da cuiva o palmă): critici, reproș, răzbunare, a demonstra contrariul, jignire, pedeapsă, lovitură de grație, dorință de răzbunare; - (a bate din palme): infatuare, orgoliu, complex de superioritate, supremație, nerăbdare, grabă; - (a ține ceva în palmă): nevoie de ocrotire, vulnerabilitate, punct nevralgic, concentrare, lucru asupra căruia trebuie să iei aminte sau să cercetezi; - a citi în stele: a prezice
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
atitudine era argumentată prin diferite incidente, puse pe seama francmasoneriei, precum cele de la Livorno, unde: "Mai mulți ofițeri, între care generalul Far, și-au dat demisia din secta francmasonilor. Francmasonii din orașul Livorno s-au supărat foc pentru aceasta și drept răzbunare, au tăbărât asupra pelerinilor din oraș care se întorceau de la Roma. Prefectul poliției francmason și el n-a mișcat nici degetul cel mic, spre a apăra pe pelerini"616. În același număr al revistei erau oferite informații cu privire la situația din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
îngrijit ediții din scrierile lui Mihai Gafița și Sergiu Dan. Nuvelele fantastice din volumul de debut se înscriu cu o remarcabilă siguranță a tușei narative în paradigma literaturii oniric-parabolice cultivate la noi în deceniul al optulea al secolului trecut. Borgesiene (Răzbunarea lui Yarmin), kafkiene (Scara principală), onirice în linia autohtonă a lui D. Țepeneag (Mitomantologie), când nu de-a dreptul poematice (Porțile Sfântului Petru), aceste texte prefigurează contururile unui univers al vulnerabilității captive, pe care îl vor dezvolta și îl vor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
risipă, cruzime. Au creat pasiuni trecătoare și stabile. Puternice, în slăbiciunea lor, curtezanele și-au construit situații privilegiate pentru ele și pentru urmașii lor, au influențat decizii politice. Capabile de iubire, dăruire, curaj, sacrificiu, jertfă, dar și de intrigă, răutate, răzbunare, trădare, împărătesele de alcov au speculat și au răspuns trebuințelor erotice ale bărbaților doriți, râvniți: de a se delecta, de a admira, adora, poseda, domina, dărui, le-au stimulat și le-au menajat orgoliile. Subtile în inteligența lor, i-au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
stimulativ, și s-au implicat în decizii politice, s-au substituit, uneori, suveranilor în luarea hotărârilor politice, economice, culturale. Frumoase, senzuale, charismatice, inteligente și ambițioase, cultivate și talentate, curtezanele au trezit admirație și respect, dar și invidie, gelozie, dorință de răzbunare. Puternice și voluntare, au înfruntat ostilități, rivalități și concurențe din partea curtenilor, împărăteselor și reginelor, soțiilor nobililor, din partea semenelor ce aspirau să le înlocuiască. Curtezanele au strălucit atât la curțile suveranilor, cât și în cercurile elevate ale bancherilor, filosofilor și artiștilor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
devenită confortabilă, dar riscantă și, uneori dezonorantă. Curtezanele și pseudocurtezanele își folosesc sex-appeal-ul, inteligența, talentele, puterea de seducție, arta conversației, arta amorului rafinat pentru propriile ambiții și interese. Toate sunt capabile de iubire, dăruire, sacrificiu, dar și de intrigă, răutate, răzbunare. Curtezanele și pseudocurtezanele se diferențiază prin faptul că primele au un statut distinct de femei întreținute iar celelalte au, episodic, ocazional, comportamente și conduite erotice interesate ce își folosesc farmecul și puterea de seducție pentru realizarea planurilor și împlinirea aspirațiilor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și spațiul, apariția divinităților și faptele lor, sacralizează evenimentele cosmice, naturale, apariția, evoluția și afirmarea omului. Acestuia îi oferă trasee sacralizate de existență, modele de exprimare a conduitei prin iubire, credință, onoare, curaj, eroism, fidelitate, dar și prin ură, gelozie, răzbunare. Conduitele umane sunt impregnate de sexualitate. Sexualitatea este sacralizată în mituri, prin construțiile cosmogonice, legate de crearea și evoluția universului, teogonice, legate de apariția și manifestarea divinităților, antropogonice, legate de crearea, evoluția și manifestarea omului. Sexualitatea impregnează și fertilitatea naturii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de apariția și manifestarea divinităților, antropogonice, legate de crearea, evoluția și manifestarea omului. Sexualitatea impregnează și fertilitatea naturii, fecunditatea umană, feminină în special, formele de manifestare a iubirii: maternă, paternă, filială, fraternă, erotică, formele de manifestare a convertirii iubirii în răzbunare, ură, crimă. Miturile au creat divinități care patronează castitatea, căsătoria și reprezintă erotismul sub diferite forme: iubirea fidelă și infidelă, iubirea generoasă și posesivă, iubirea exclusivă și multiplă, desfrânarea. Sexualitatea a fost și este modelată cultural începând cu miturile. Cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
apărut, în general, prin hierogamii (uniri sacre). Dragostea, sub toate formele ei de manifestare: maternă, paternă, filială, fraternă, erotică este sacralizată și este asociată cu fertilitatea naturală și cu fecunditatea umană. Dragostea devotată ori înșelată, trădată, metamorfozată în intrigă, ură, răzbunare, crimă, este modelată de mituri. Sunt sacralizate și alte moduri de manifestare a sexualității desfrânarea, relațiile extraconjugale, prostituția uneori, acceptate, respectate, venerate, alteori, condamnate, repudiate, aspru pedepsite. Aceste moduri de manifestare a sexualității ce oferă gratuit sau contra cost plăceri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de rând și îi sfătuia în luarea celor mai bune decizii. Ca zeiță a dragostei, a excelat ca soră, soție, mamă, amantă, curtezană și era un model pentru zei și pentru oameni. Este simbolul frumuseții, seducției, iubirii pătimașe și al răzbunării. În temple era celebrată pentru toate atributele ei. Fiind asimilată cu Inanna și cu Astharte, lui Ishtar i s-a atribuit și iubirea pentru trufașul rege sumerian Ghilgameș, de iubirea căruia a vrut să se elibereze, de aceea l-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
trei frați. Frumusețea și strălucirea ei i-au orbit pe părinții ei, de aceea ei au trimis-o să domnească ca Regină a Cerurilor. A intrat în conflict cu unul dintre frați și soțul ei, Susonowo, zeul furtunii, și, drept răzbunare, s-a retras într-o peșteră și a lăsat lumea în beznă, producând "marea eclipsă". Celelalte zeități s-au asociat pentru a o ademeni pe zeiță să iasă din peșteră și să redea universului soarele. Doar ilaritatea zeităților provocată de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]