189,597 matches
-
prim răspuns vine din evidenta supraspecializare. Cine altcineva decât adevărații cercetători și pasionații cunoscători ai avangardei se pot pronunța cu acribie asupra unei cărți care intră curajos în arhivele revuistice ale anilor '20-'30 și care nu neglijează aproape nici o referință bibliografică? Cu atât mai mult cu cât, practic, chiar pentru un cititor lipsit de inocență, există nesfârșite dificultăți de orientare între zecile sau sutele de fragmente plasate, doct, între ghilimele. Și cu atât mai mult cu cât ținta demonstrației lui
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
după legea minimului efort. Ar fi bine ca redactorul de specialitate din interiorul editurii să colaboreze cu un istoric literar care să devină coordonatorul colecției, să asigure aparatul critic necesar și să dea garanția reproducerii textului după o ediție de referință, pe cât posibil o ediție critică recunoscută. Ar fi instructiv ca același redactor statornic al colecției să studieze colecția "Biblioteca școlarului" din anii '60 și colecția "Lyceum" din anii '70, pentru a prelua un model acceptabil de editare a clasicilor pentru
O editură, dincolo de manuale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8811_a_10136]
-
actuale, renunțând pentru o clipă la imaginea noastră despre Eminescu, în favoarea inventării unei alte percepții asupra lui Eminescu. Am recurs astfel la reconstruirea, re-inventarea imaginii lor, a contemporanilor poetului, despre cel care avea să devină, în timp, o marcă de referință a culturii române. Am fugit totuși de orice imixtiune a involuntarei perspective teleologice, de care se contaminează, prea adesea discursul istoriei literare." (p.16) Pentru a demonstra modul în care s-a cristalizat în timp imaginea "poetului național", criticul studiază
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
trag la belșug/ de plictiseală una la alta vacile sug/ se aduce marfă la magazinul de vânătăi/ câtă Veneție neconsumată în ochii tăi". Dinescu scrie, în același timp și o poezie de factură rimbaldiană, alogică, fără conexiune și, deseori, fără referință; el construiește peisaje imaginare suspendate în afara oricărei realități tangibile, plăsmuiri care se reazemă doar pe propria lor forță impresivă și expresivă - și care se risipesc subit pentru că privirea nu reține decât ceea ce recunoaște:... "și seara mă descrie frumos pe nicio
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
iar apoi (Rondo ritmico; con introduzione) de mobilitate și contrast, culminând cu un climax terifiant, rezolvat printr-o desinență oarecum mistică și, în orice caz, ca o posibilă redempție. Sherban Lupu a intuit toate acestea, cu precădere stigmatele manieriste și referințele programatice, livrându-le într-o manieră neaoș expresionistă, așa cum îi stă bine unei lucrări aparținând celei de-a doua școli vieneze. Reacția publicului a fost însă una rezervată, muzica lui Berg debordându-i tabieturile, obișnuințele. Mi-am dat seama că
Lupta cu inerția by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8870_a_10195]
-
Elenă Lazăr Bibliografia traducerilor grecești din literatura română s-a îmbogățit în toamna lui 2007 cu un titlu de referință: prima antologie greacă de lirica românească feminină. Salutara inițiativa se datoreaza strădaniilor poetei Grețe Tartler, care în anii petrecuți la Ambasada României din Atena că atașat cultural și-a dorit -și a reușit cu prisosință - să aducă în atenția lumii
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
cu cât foarte multe edituri apelează la improvizații (de cele mai multe ori lamentabile) în domeniul graficii de carte. Organizarea pe colecții este foarte clară, în principiu, și bine susținută în declarațiile de intenții. Pe site-ul editurii, denumirile sunt justificate prin referințe de prestigiu: "Am dat celor mai multe colecții nume de cărți (românești sau străine), soluție ce mizează nu numai pe jocul - care poate fi înțeles ca distanță ironică - dintre două titluri, ci și pe un joc al suprapunerii și telescopării lor sugestive
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
zel diferit. Clasicii (de la Alecsandri, Creangă, Eminescu, Caragiale, Slavici, Coșbuc și Delavrancea la Ibrăileanu, Sadoveanu, Călinescu, Gib Mihăescu și... Marin Sorescu, în total aproape 30 de volume anunțate în catalog) sunt editați anost, elementar, fără raportări la ediții critice de referință, fără minime prezentări, cu excepția unor fade tabele cronologice. Contemporanii sunt promovați în colecția "Ficțiune și artilerie" (parafrază după titlul unui roman de Costache Olăreanu, Ficțiune și infanterie), unde sunt reeditate romane de Gheorghe Crăciun (Frumoasa fără corp și Pupa russa
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
un fel de supliment ideologic și biografic la o operă ce se vrea în afara biograficului și a ideologicului. Însă, pe când literatura ficțională respinge ceea ce jurnalul aduce în completare, acesta din urmă nu merge exclusiv în direcția implicării biografice. Apar numeroase referințe și comentarii mai lungi legate de literatura lui Țepeneag și a grupului oniric, analize și reflecții avizate pe tema suprarealismului, a Noului Roman, ba chiar pagini întregi (în franceză și română) dintr-o cercetare doctorală condusă de Roland Barthes. De
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
a la page, decartată aici, îi servește diaristului în clarificarea concepției literare, ca și în articularea opiniilor politice. Frapant, cu adevărat, mi se pare altceva: faptul că acest jurnal atât de bogat are, cum să zic?, o asemenea pauperitate a referințelor familiale. O mamă în vârstă și un băiat lăsați în România, o fetiță care vine cu dezagrementul apariției pe lume exact când autorul se concentrează asupra unui proiect literar sunt figuri ce trec curios de repede prin paginile jurnalului, document
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
ai poporului" erau peste tot, iar principiul leninist-stalinist "care pe care" era aplicat neabătut. Cum a fost săvârșită taina Botezului, într-o zi de 15 martie a anului 1960 (vom vedea, 15 martie devenind pentru încreștinatul Nicolae o zi de referință, până la moarte), ne arată autorul însuși în Jurnal, scris "apres coup, în temeiul unor amintiri proaspete și vii". De unde creion și hârtie într-o temniță comunistă? Iată, mai întâi, preparativele: "Călugărul meu e basarabean. E un om tânăr, condamnat pentru
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
al revistei bistrițene "Mișcarea literară", Niculae Gheran publică un amplu fragment din romanul Arta de a fi păgubaș. S-ar putea ca viitorul roman să meargă pe linia ficționalizării unor posibile memorii și să ne facă să ne gândim la referințele reale ale unor personaje fictive. Dar e cert că Niculae Gheran scrie cu umor și vivacitate. Descopăr chiar că, la senectute, istoricul literar năzuiește să se întoarcă la aspirațiile (le-am putea zice chiar păcatele) tinereții: proza satirică. O pagină
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
mult aș ține la grila istoriei literare, e limpede, în cazul de față, că ea deformează, în sensul unei evoluții prozastice, realitatea artistică a primei cărți. În fapt, departe de a fi o temă moștenită, dusă mai departe în virtutea inerției, referința la evenimentele și întregul context socio-politic al deceniului șase este extrem de importantă. Nu se poate vorbi, aici, despre o tematică împrumutată și alipită formal pe structura cărții, ci dimpotrivă, de o problematică profund, intim legată de viața protagonistei și a
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
ca o fostă idilă puțin ridicolă, exersîndu-și cam acidulata cochetărie, pe notele unei partituri dintr-un alt sistem muzical? Probabil că nu, și nu ne vom lua osteneala să aflăm, cîtă vreme gustul nostru a clasat-o. Solidul dosar de referințe critice, și notele la poezii, groase cît jumătate de volum, pot fi parcurse, pesemne, din interes pur istoric. În rest, niște versuri altădată în vogă întregesc o fabulă care spune un singur lucru: cînd se vestejesc, laurii sînt niște frunze
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
prin prefața la volumul Ora fantastică din 1942 (Planetă de poet nou), îl impune decisiv printre numele cu greutate ale epocii literare. Portretul făcut de E. Lovinescu "liliacului speriat" ce-i frecventa cu intermitențe Cenaclul se numără printre cele de referință: "ghem cenușiuť ochi vegetali, vinețiť poziție defensivăť atitudine de jivină încolțităť melc căruia i-a căzut calcarul din spate, încordat la primejdiile posibile". Spre deosebire de G. Călinescu, în total dezacord cu "existența somnambulică" a stelarului, blamîndu-i cu un secret lustru admirativ
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9806_a_11131]
-
la întîmplare: "Se manifestă, de-a lungul tangențelor cu exterioritatea, o anume procesie în sensul unei saturări noumenale, al dobîndirii unui în sine care ar da suficiență ontologică și ar face tenabilă univocitatea atribuirii de sens, căci ceea ce întreține constanța referințelor de sens este centralitatea convergentă a obiectității, în abstracție de fluxul temporal ce divide identicul făcînd imposibile și observația, și sensul, și denumirea." (p. 130) Iată genul de frază care, făcîndu-și knock-out cititorul, îi dă convingerea că acesta e sunetul
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
acelor capodopere artistice sunt puse în relație cu experiența sa empirică. Alteori, prin recombinarea sunetelor în cuvinte se ajunge la termeni sau chiar expresii în limbi străine (de fiecare dată, însă, cu certă trimitere culturală), care schimbă complet registrul de referințe al cititorului. Fiecare literă și fiecare sunet contează în scrisul lui Șerban Foarță. De aceea, cititorul scrisului său trebuie să rămână vigilent în fiecare secundă, să-și pună întrebări și să facă analogii, să aibă ureche muzicală și ochi trecuți
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
o combinație destul de facilă, dar perfect situabilă în spiritul autorului, cea dintre roză și proză. Cuvântul ca atare nu figurează în dicționare, dar este cunoscut cititorilor de SF, "prozarium" fiind principalul combustibil de pe planeta Dune, într-unul din romanele de referință ale genului. Întrebarea este în ce măsură cititorul lui Șerban Foarță poate privi titlul acestei cărți și prin prisma acestei ultime posibile intepretări. Este vorba despre o simplă coincidență sau autorul a făcut cu ochiul spre romanul lui Frank Herbert, sugerându-i
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
în stilul unui discurs critic modern sufocat de cuvinte alcătuite cu prefixul "in" (ineficace, inactual, inacceptabil, inconsistent, inutil, inalterabil, inuman, inacesibil, indecent, invalid, incomod, incomparabil etc.). O simplă pauză introdusă între prefix și restul cuvântului transformă radical enunțurile, elementul de referință devenind planta folosită în industria textilă: "in accesibil tuturor (dacă se-nduplecă să-l poarte); in apt să țină când de cald, când să proteguie de soare; un in tratabil, actualmente cu diferite chimicale (ca, de altminteri, - cu expresia ilustrului
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
a tipărit totuși câteva. Colecția de "Opere fundamentale" a promovat mai ales ediții selective din scrierile unor autori clasici, moderni sau contemporani, cu un aparat critic minim. Multe sunt reluări parțiale ale unor ediții critice sau ale unor ediții de referință, deja existente. Edițiile recapitulative (așa le-aș numi) au devenit o procedare frecventă în colecție. Necazul e că nu înregistrăm un progres semnificativ nici în perfecționarea edițiilor critice existente (reluate adesea prin antologare), nici în inițierea unor ediții critice noi
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
Delavrancea și ale lui Vlahuță despre Grigorescu, observațiile lui Vlahuță despre Brâncuși, scrierile lui Arghezi despre Luchian sau ale lui Oscar Walter Cizek, Vianu, Blaga, G. Călinescu etc. despre artiști sau despre fenomenul artistic, în general, sunt adevărate puncte de referință pentru receptarea și înțelegerea artei românești în cîteva dintre momentele sale esențiale. Chiar dacă textul scriitorului este mai puțin tehnic decît acela scris de esteticieni și de criticii de artă profesioniști, el are marele avantaj de a fi mult mai inteligibil
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
reviste de lingvistică romanică: Romania - de la tomul III (1874) la LXII (1936), Bulletin de la Société linguistique de Paris (1869-1936), Revue de linguistique romane - de la volumul 1 (1925) la volumul 12 (1936); Zeitschrift für Romanische Philologie ș.a. Acestea conțin destul de multe referințe și contribuții românești; lucrul e cunoscut de specialiști, dar îl poate surprinde pe cititorul mai obișnuit cu izolarea și marginalizarea din ultimele decenii comuniste. Tomul 35 din Bulletin de la Société linguistique de Paris, 1935, de exemplu, cuprinde recenzii la revista
Prin bibliotecile internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9920_a_11245]
-
tentație expresionistă, Vladimir Zamfirescu își identifică reperele, din perspectivă stilistico-formală, cu aproape un veac mai devreme. Din acest punct de vedere, al vîrstei formei, el îl precede pe Corneliu Baba așa cum George Apostu, de pildă, îl precede pe Constantin Brâncuși. Referința însăși se mută din secolul XVII în secolul XVI, și ea se numește El Greco. Fie interlocutor direct și furnizor de tipologii deja acreditate, fie model al unei experiențe culturale și sufletești similare, prin grefarea hieraticii bizantine pe arhitectura somatică a
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
și mai 1948", în contradicție deci cu datarea din 2006, aceasta din urmă dând impresia a fi fost făcută în urma unei discuții cu poeta Nina Cassian, căreia îi este dedicată poezia. Amintim faptul că "algebrista Emmy", la care se face referință în versul al 12-lea, este celebra matematiciană germană Emmy Nöther (1882-1935), pe care Ion Barbu a cunoscut-o la Göttingen. Reproducem, în cele ce urmează, atât cele două versiuni, în română și în engleză, cât și prezentarea lui Ion
O poezie de Ion Barbu într-o revistă americană de matematică by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9971_a_11296]
-
lui Țepeneag. Ea conspectează, rezumă, citează generos, adică des, consistent, fără intenția problematizării critice. Expunerea e didactică spre didacticistă, de curs sau teză universitară. Sare-n ochi atenția de a nu greși prin omiterea a ceva important din textele de referință. Face un lucru bun, textele teoretice fiind aproape mereu ignorate de vechii comentatori foiletoniști. Expunerea, utilă, sacrifică specularitatea hermeneutică. Consider corectă admiterea primatului textualist al oniricului Țepeneag în Înscenare (1964). Nici eu, recunosc, nu știam textele teoretice ale "oniricilor", când
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]