6,870 matches
-
locurile publice, ca și prezența lor acolo, te fac să-ți piară cheful să mai fumezi tu însuși, și acasă, pe balcon, singur. Sora lor mai mare, poliția, și-a tras mașini pe care scrie, european, "Siguranță și încredere", dar reflexele noastre condiționate, de multimilionari în amenzi, ca și ale lor, de altfel, de pândari ai infracțiunii, ne fac, la simpla lor vedere, să apăsăm simultan pe accelerație și pe frână, sau pe una în locul ceileilalte. Cauți o stradă, după adresa
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
vitală din perspectiva unei raportări la constanta suprastructurală. Pentru a fi puse în relație, cele două laturi ale realității interioare trebuie corect înțelese și de forța de reprezentare a intuiției adaptative depinde un echilibru al tonurilor de investire care îmbogățesc reflexul mașinal al actului. Suprastructura personalistă crează un fundal al motivațiilor, iar acestea colorează lumea subiectivității cu imperativul condiționalității lor. Sinele individual se definește prin ele convergent (până la rațiunea de a exista) și elaborează un sistem al legitimărilor care vizează în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
însușirea principală a unui corpus caracterizant chemat să rezume diversitatea ființială umană și să mandateze profilul individual în vederea determinării directe a faptului moral. Dacă alte tipuri de activitate nu implică personalitatea decât indirect, pierzându-se în firescul unui automatism al reflexului vital, întreprinderile din regiunea eticului sunt consubstanțiale cu nucleul alcătuirii individuale și își extrag seva efortului curent din puterea înrâuritoare a acesteia. Definind persoana, John Locke o leagă indisolubil de o condiție reflexivă congeneră unei raționalități atotcuprinzătoare: "[o persoană] este
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
individual constant devine, în numele progresului, responsabil de toate activitățile conștiinței obiectelor lumii. Aceasta din urmă se angajează în demersuri de evaluare situațională și cheamă colaborarea interiorității la fel precum un circuit cibernetic se lasă dirijat de opțiunea liber-implicată a operatorului. Reflexul mașinal al interfeței cu realitatea are nevoie de ghidaj lăuntric pentru o eficientă inserție a algoritmului procedural, pentru ca înlănțuirea pașilor de acțiune să nu intre în contradicție cu fluctuația de multe ori imprevizibilă a obiectivității. Serviciul conștiinței de sine implică
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
întemeind hermeneutica pe mecanisme comprehensive orientate către interioritate. A-l gândi pe celălalt înseamnă a-i fi până la capăt fidel, chiar și acolo unde interpretarea depășește fructuos obiectul reflectărilor sale. Exprimarea sintetică pe care o îmbracă adesea interpretarea este un reflex al sintezelor operate de conștiința de sine și poate constitui o oglindire a acestora, în măsura în care reia firul narativ al operei sau decriptează o manieră stilistică manifestă în ea. Hermeneutul este adesea dator la reiterarea pașilor mărunți pe care i-a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
chiar asupra celui colectiv) și ascunde în sine forța de persuasiune a unei acumulări confesive și probatoare mult mai vaste decât o sugerează firava imagine a individualității singulare. Cunoașterea în comuniune a fost definită ca inter- cunoaștere și are un reflex formator în interioritatea individuală. Pornind de la celălalt se construiește educația, iar fenomenul înaintării pe cale nu este întotdeauna o experiență solitară, marcată de confruntări pe cont propriu, ale cărei secrete trebuie pătrunse cu curajul ultimativ al singurătății esențiale. Depășirea obstacolului este
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Ține deci de misterul vieții felul în care această combinație de știință și neprevăzut își găsește o optimă decantare. Fiecare drum personal poate fi interpretat și structurat pe scheletul unui lanț de încercări, iar acest lanț sfârșește prin a întruchipa reflexul mundan perfect în oglinda conștiinței de sine individuale. Reflexivitatea se detașează astfel în factor eficient al celor mai înalte investiri adaptative, legându-se de mediu și de dinamica sa prin intermedierea cognitivă a schemelor de investigare. Ca o consecință, există
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
partea candidată la un "loc" în cadrul ecuației existențiale). Conștiința de sine devine astfel transparentă comunitar și leagă destinele individuale într-un scenariu determinat de regulile reci ale cunoașterii. O altă consecință ar fi că la nivelul conștiinței individuale există un reflex al legilor de agregare teoretică generală. Ordonarea amintită anterior se face după o lege de simetrie, după un principiu al reprezentativității aplicative. Astfel, armonia metodologică a formelor cogniției influențează coeziunea sistemului subiectiv și asumarea volitivă în act. De cele mai multe ori
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
12) în virtutea dogmei dictaturii proletariatului. Analiza mecanismelor de administrare a actului de poliție politică în regimul totalitar comunist din România arată că brutalitatea a fost ridicată la rang de politică de stat, în numele „luptei de clasă” și a provocat un reflex de lungă durată, o „banalizare” a răului, întreținută cu ajutorul aparatului poliției politice (p. 14). Scopul era inculcarea și menținerea fricii în rândul populației, intimidarea acesteia și administrarea fricii în mod ramificat și procentual. Securitatea a apelat la brutalitate fizică extremă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Dincolo de extinderea pieței: de la partener economic la model de governance / 100 3.2. Ancorarea în rule of law / 109 3.3. Construirea democrației între stat și societatea civilă / 116 3.4. Construirea democrației dincolo de frontierele Uniunii Europene / 123 3.5. Reflexul în oglindă: identitatea europeană în discursul constituant / 138 3.6. Democrația transnațională în Convenția privind Viitorul Europei / 148 Capitolul 4 Capacitățile democratice: statul, societatea civilă, cetățenii / 163 4.1. Capacitățile democratice și legitimarea discursivă / 164 4.2. Statul ca actor-target
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
pe de o parte, și interpretarea normelor juridice, pe de altă parte. De aici, importanța atribuită acțiunilor de promovare a democrației care constau în transmiterea și împărtășirea argumentațiilor. Acțiunea de comunicare este înțeleasă ca o formă de democratizare. 3.5. Reflexul în oglindă: identitatea europeană în discursul constituant În 2001, șefii de stat din țările membre ale Uniunii Europene semnează Declarația de la Laeken (Consiliul European, 2001)182. Prin acest document, se identifică 67 de întrebări referitoare la organizarea Uniunii Europene, a
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
în timp ce focul își vede liniștit de treabă. Ideea de a-mi întrerupe de bunăvoie lumina electrică nu mi-a plăcut. Poate că nu sunt un bun cetățean planetar. Sau poate că propaganda comunistă, care a încercat să ne inculce în reflexe spiritul colectivist al vremii, a obținut reacția contrară: ne-a făcut pe noi, esticii, oamenii cei mai individualiști și mai egoiști din Europa. Sigur, aș putea spune că mi-am făcut cota de ecologism de soiul acesta în anii comunismului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
și descendente), zone de integrare corticală, iar reacția este efectuată prin intermediul celulelor efectoare adică țesutul muscular striat sau neted. După cum ființa răspunde prin reacție la o impresie, fenomenele de relație pot fi inconștiente sau conștiente. În categoria fenomenelor inconștiente întră reflexele - acte automate ca răspuns spontan la o impresie și care nu implică întotdeauna integrarea corticală. Închiderea arcului reflex se realizează la etajele inferioare ale encefalului încadrându-se aici: reflexele rotuliene, idiomusculare, secretorii, reacția pupilară etc. Ființa nu are conștiință de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
neted. După cum ființa răspunde prin reacție la o impresie, fenomenele de relație pot fi inconștiente sau conștiente. În categoria fenomenelor inconștiente întră reflexele - acte automate ca răspuns spontan la o impresie și care nu implică întotdeauna integrarea corticală. Închiderea arcului reflex se realizează la etajele inferioare ale encefalului încadrându-se aici: reflexele rotuliene, idiomusculare, secretorii, reacția pupilară etc. Ființa nu are conștiință de execuția lor, cu atât mai puțin scopul executării lor, care în felul acesta este complet ignorat. Ele sunt
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
relație pot fi inconștiente sau conștiente. În categoria fenomenelor inconștiente întră reflexele - acte automate ca răspuns spontan la o impresie și care nu implică întotdeauna integrarea corticală. Închiderea arcului reflex se realizează la etajele inferioare ale encefalului încadrându-se aici: reflexele rotuliene, idiomusculare, secretorii, reacția pupilară etc. Ființa nu are conștiință de execuția lor, cu atât mai puțin scopul executării lor, care în felul acesta este complet ignorat. Ele sunt de fapt reacții adaptative și ajută la integrarea ființei în mediul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
au fost concepute de ființa care le execută, pentru că le ignorează în mod categoric”. Privite lucrurile prin prisma celor 3 tipuri de instincte se poate spune, nu fără temei, că de fapt toate actele pe care le execută omul, cu excepția reflexelor și a actelor voluntare, sunt instinctive. Într- adevăr ele acoperă tot ceea ce este necesar pentru existența individului și speciei: subzistența (nutriția), conservarea (apărarea și evitarea pericolelor) și reproducerea (perpetuarea speciei). Sub acest aspect actele instinctive se întâlnesc la toate animalele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Paulescu denumea voință inhibitoare ca rezultat al educației, totuși impulsia instinctivă, oricât de puternică ar fi, dispare în fața unui risc serios, mai ales atunci când existența individului este amenințată. Voința inhibitoare ca act voluntar, urmare a raționamentului, nu acționează niciodată asupra reflexelor inconștiente, ci numai asupra celor conștiente, mai ales asupra acelora care amenință existența, și mai puțin asupra reproducerii. Această voință devine benefică pentru că poate modera pornirile instinctuale, care atunci când devin excesive se transformă în pasiuni, patimi sau vicii. Deturnările instinctuale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
social, au la origine anumite trăsături distinctive care se regăsesc, mai mult sau mai puțin bine exprimate, la întreaga scară a lumii viețuitoare, sub formă de instincte. Instinctele sunt reacții emotive ce apar ca răspuns la o idee emotivă (asemănător reflexelor dar mult mai complexe), ce se execută automat fără învățătură prealabilă, sunt anterioare oricărei experiențe și sunt îndeplinite cu scopul unei finalități precise pe care ființa nu o cunoaște. Atunci când ele devin conștiente (numai în cazul ființei umane) se pot
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a se comporta conform instinctelor înnăscute. William James (150) descrie 17 instincte ce stau la baza comportamentului uman și anume: imitație, rivalitate, agresivitate, simpatie, vânătoare, frică, acumulare, constructivitate, joacă, curiozitate, sociabilitate, timiditate, secretomanie, curățenie, religie, dragoste și instinctul matern. Descoperirea reflexelor condiționate prin stimuli asociați (Pavlov 127) i-au făcut pe materialiști să nege existența instinctelor, considerând că întreaga evoluție umană este rezultatul formării reflexelor condiționate, reflexe ce ar sta la baza dezvoltării și evoluției. Pavloviștii pierdeau din vedere faptul că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
vânătoare, frică, acumulare, constructivitate, joacă, curiozitate, sociabilitate, timiditate, secretomanie, curățenie, religie, dragoste și instinctul matern. Descoperirea reflexelor condiționate prin stimuli asociați (Pavlov 127) i-au făcut pe materialiști să nege existența instinctelor, considerând că întreaga evoluție umană este rezultatul formării reflexelor condiționate, reflexe ce ar sta la baza dezvoltării și evoluției. Pavloviștii pierdeau din vedere faptul că nici un reflex condiționat nu se fixează dacă nu se asociază cu unul necondiționat (natural) întotdeauna de natură instinctuală (nutriție, relație, reproducere). Ideea a fost
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acumulare, constructivitate, joacă, curiozitate, sociabilitate, timiditate, secretomanie, curățenie, religie, dragoste și instinctul matern. Descoperirea reflexelor condiționate prin stimuli asociați (Pavlov 127) i-au făcut pe materialiști să nege existența instinctelor, considerând că întreaga evoluție umană este rezultatul formării reflexelor condiționate, reflexe ce ar sta la baza dezvoltării și evoluției. Pavloviștii pierdeau din vedere faptul că nici un reflex condiționat nu se fixează dacă nu se asociază cu unul necondiționat (natural) întotdeauna de natură instinctuală (nutriție, relație, reproducere). Ideea a fost preluată apoi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
prin stimuli asociați (Pavlov 127) i-au făcut pe materialiști să nege existența instinctelor, considerând că întreaga evoluție umană este rezultatul formării reflexelor condiționate, reflexe ce ar sta la baza dezvoltării și evoluției. Pavloviștii pierdeau din vedere faptul că nici un reflex condiționat nu se fixează dacă nu se asociază cu unul necondiționat (natural) întotdeauna de natură instinctuală (nutriție, relație, reproducere). Ideea a fost preluată apoi de psihologii cu viziune materialistă care consideră comportamentul ca o rezultantă exclusivă a procesului de învățare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu unul necondiționat (natural) întotdeauna de natură instinctuală (nutriție, relație, reproducere). Ideea a fost preluată apoi de psihologii cu viziune materialistă care consideră comportamentul ca o rezultantă exclusivă a procesului de învățare. Acest proces s-ar realiza prin condiționarea clasică (reflexele condiționate ale lui Pavlov) și condiționarea aparentă, adică ființa învață acele manevre și modalități care o satisfac emoțional (produc satisfacție și plăcere) numai după încercări și erori repetate (B.F.Skinner 157). Psihologia modernă introduce termenul de motivație care ar determina
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ființelor viețuitoare, are o bază genetică, prin urmare trăsăturile comportamentale sunt înscrise în programul său informațional (genetic), atât ca nevoi bazale care se satisfac prin instincte, cât și în procesul învățării care ar sta la baza modulării comportamentului prin realizarea reflexelor condiționate. Pentru obținerea reflexelor condiționate însă, care invariabil se realizează prin asocierea cu reflexele necondiționate, trebuie subliniat faptul că nu toate asocierile sunt posibile sau ușor de obținut. Există și aici o anumită predispoziție genetic determinantă pentru anumite asocieri. În
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
bază genetică, prin urmare trăsăturile comportamentale sunt înscrise în programul său informațional (genetic), atât ca nevoi bazale care se satisfac prin instincte, cât și în procesul învățării care ar sta la baza modulării comportamentului prin realizarea reflexelor condiționate. Pentru obținerea reflexelor condiționate însă, care invariabil se realizează prin asocierea cu reflexele necondiționate, trebuie subliniat faptul că nu toate asocierile sunt posibile sau ușor de obținut. Există și aici o anumită predispoziție genetic determinantă pentru anumite asocieri. În aceeași măsură trebuie precizat
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]