11,435 matches
-
mf la toate vârstele. Alături de caracteristica demografică sexul persoanei, vârsta este o altă caracteristică demografică de care nu se poate face abstracție în analiza intensității mortalității. Ca urmare, este necesar să se stabilească indicatori și metode de analiză care să releve particularitățile de manifestare a fenomenului în funcție de vârstă. Intensitatea diferită a mortalității pe vârste se poate caracteriza cu ajutorul ratelor specifice de mortalitate pe vârste, calculate (în promile) prin raportarea numărului de decese (Mx) care au avut loc în cadrul unei subpopulații în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
a valorii imobilizărilor corporale cu 3,1%, față de dinamica anului 2009 comparativ cu 2008 care era pozitivă, de +10,0%. Din punct de vedere al structurii pe activități ale economiei naționale, situația imobilizărilor corporale în perioada analizată (tabelul 3.5) relevă faptul că cea mai mare pondere o deține industria, cu peste 40%, în scădere însă față de 2008 cu 3,8%. Pe locul doi ca pondere a imobilizărilor în total se află administrația publică, aproximativ cu 30%, pondere care crește în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
anul 2003 reușind să depășească nivelul anului 1990, iar în 20 de ani creșterea este de doar 30%<footnote Dinamica față de anul 1990 s-a calculat pe baza indicilor cu bază în lanț (calculați față de anul precedent). footnote>. Datele prezentate relevă faptul că cel mai scăzut nivel al PIB-ului, în termeni reali, s-a înregistrat în anii 1991 (87,1% comparativ cu anul 1990) și 2009 (93,4% comparativ cu anul 2008). Evident această evoluție a fost marcată și determinată
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
multiplele deprivări existente în viața unui individ. Acest indice surprinde deprivarea la nivel individual, în trei dimensiuni esențiale ale vieții umane, respectiv: sănătate, nivelul de educație, un standard decent de viață. Deprivarea legată de starea de sănătate și educație este relevată de câte doi indicatori, iar pentru deprivarea în ceea ce privește standardul de viață sunt utilizați șase indicatori (tabelul 5.4). În total sunt urmăriți, pentru fiecare gospodărie, zece indicatori, fiecare primind o pondere egală în domeniul respectiv. Dacă o gospodărie se află
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
distinge: − analiza statică, ce studiază fenomenele și procesele economico financiare la un moment dat, evidențiind relațiile dintre elementele și factorii care le determină nivelul cantitativ și calitativ; − analiza dinamică, ce presupune studierea fenomenelor economicofinanciare într-o anumită perioadă de timp, relevând schimbarea lor, nivelul acestora la diferite momente de timp; c) după orizontul de timp la care se referă, întâlnim: − analiza pe termen scurt, până la un an, ce se explică în managementul operativ; − analiza pe termen mediu și lung, ce ia
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
investigația de durată, ci accesibilitatea reprezentărilor, concordanța lor, atașamentul pe care îl pot genera. Iar devoțiunea cere, prin însăși esența ei, simplificarea informației, recunoașterea cât mai deplină și spontană, nu cunoașterea amănunțită, rațională și solicitantă. Polemicile legate de imaginea domnitorului relevă, la rigoare, varietatea eforturilor de valorizare retrospectivă a unor vechi cunoștințe școlare. Tradiția s-a impus, din nou, în detrimentul informațiilor perturbatoare din zona mass-mediei, a politicii, a industriei editoriale sau chiar a profesioniștilor istoriei. Puși la punct de foștii elevi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
În mica republică a literelor, afirmă Eric Landowski, semioticianul reprezintă o figură aparte. "El are darul de a vorbi despre toate, despre bucătărie și despre politică, despre folclor și arte frumoase" (E. Landowski apud A. Helbo, 1983: 11). Această butadă relevă vastitatea domeniului cuprins, ceea ce îi conferă în opinia unor specialiști (André Helbo inter alii) statutul de savoir-faire, și nu de știință. Din numeroasele încercări de delimitare a semioticilor descriptive (Umberto Eco, 1982, André Helbo, 1983, Roland Posner, 1990 etc.) am
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
regulată de operații mentale... Scopul oricărei activități structuraliste este de a reconstitui obiectul astfel încît să manifeste în această reconstituire regulile de funcționare. Structura este deci de fapt un simulacru al obiectului, dar un simulacru dirijat, interesat, fiindcă obiectul imitat relevă ceva care rămînea invizibil sau dacă preferați ininteligibil în obiectul natural. Omul structural ia realul, îl descompune, apoi îl recompune" (R. Barthes, 1964: 214). Instalarea, în anii '50, a fenomenului structuralist coincide cu reconfigurarea spațiului intelectual francez marcat de ascensiunea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
metoda structurală este analitică și nu evaluativă). De fapt, "adevăratul" conținut al povestirii este structura sa ("Subiectul povestirii este reprezentat de relațiile sale interne, de propriile moduri de constituire a sensului" T. Eagleton, 1994:98). Răspunzînd acestor obiecții, Claude Lévi-Strauss relevă faptul că deși nu agreează personal nici muzica rock nici benzile desenate, nu se poate împiedica să nu recunoască în voga acestor genuri un "fenomen sociologic ce trebuie studiat", cu atît mai mult cu cît în limbajul antropologilor cultura este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de vedere (acel punct de vedere despre care Saussure spunea că creează obiectul cunoașterii); în ma-joritatea cazurilor este vorba de structura opozitivă binară (yin/vs/yang, terestru/vs/celest, natură/vs/cultură etc.). Fără să nege existența structurilor determinante, semiotica relevă centralitatea subiectivității umane în transmiterea/interpretarea mesajelor, substituind "structurii structurarea, limbii vorbirea, semnificatului semnificantul, enunțului enunțarea, sistemului de reguli practica semnificantă, subiectului determinat subiectul determinant" (P. Attalah, 1991: 319). Sensul structuralist era un sens al codului, sensul semiotic nu există
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
le actualizează sau transgresează. Semiotica își propune să investigheze o multitudine de practici culturale (gestualitatea ceremonială a salutului nipon, distanțele interpersonale în lumea arabă în comparație cu cea occidentală, gramatica gesturilor în spectacolul de circ sau teatru etc.), dincolo de clivajele culturale universale relevate de corifeii structuralismului. "Structuralismul aruncă o privire impasibilă asupra lumii contemporane în care vede reproducîndu-se vechi structuri. Semiotica vede o multitudine de practici, de stiluri, de subculturi etc. Lumea semiotică e infinit mai bogată decît lumea structurală" (P.Attalah, 1991
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
său; astfel că o fotografie, o fotocopie, o diagramă, un tablou dar și un graf, o formulă logică sînt semne iconice; * indicele întreține o relație fizică (de contiguitate) cu obiectul. Este cazul giruetei care indică direcția vîntului, al fumului ce relevă existența focului, al febrei indice al bolii. Tot ceea ce atrage atenția este un indice: un strigăt, un claxon etc. Peirce consideră că un indice s-ar traduce prin injoncțiunea: "Privește acolo!" (rolul degetului întins în ostensiunea directă, al săgeții ca
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
evident în proporții și corelații diferite). Din acest punct de vedere semnul este arhitectural. Diferența fundamentală între iconic și simbolic pe de o parte și indicial, pe de altă parte rezidă în distincția reprezentare/vs/prezentare. Această opoziție a fost relevată de C. Morris (1938: 24-25) care vorbește de semne caracterizante (iconice și simbolice) și semne non caracterizante (semnele indiciale). Într-adevăr, indicele nu caracterizează ceea ce denotă și nu este similar obiectului denotat, el este realmente afectat de obiectul la care
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
înlocuite de semnificații neașteptate, infra i): i) Comment allez-vous ? spune orbul paraliticului. Comme vous le voyez, răspunde acesta orbului. Primul baleiaj superficial susținut de codul sociolingvisitic impune semnificația de schimb banal de replici de salut, iar apelul la contextul sintagmatic relevă imediat sensul literal al locuțiunilor atît de convenționalizate și disjuncția context/expresie idiomatică. Dacă de obicei disjunctorul (elementul capabil să genereze două izotopii de lectură: cuvînt polisemantic, secvență pragmatică cu dublă funcționalitate etc.) este un element lexical sau secvență automatizată
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
descriptiv al lui C'est une bonne journée sau interogativ al lui How do you do ?) s-a ajuns prin convenționalizarea unei implicații conversaționale la Bonjour sau How do you do ca simpli indicatori de salut. Această convenționalitate a fost relevată la modul comic de Balzac (La peau de chagrin): "Cînd intri într-un cazino eticheta cere să îți scoți pălăria. Ca să-ți faciliteze plăcerea de a-ți smulge părul cînd pierzi ? Este un mod de a semna un contract infernal
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
definește identitatea subiectului: individul se caută și se construiește în periplurile sale politice, personale, estetice (orașul este un semn al civismului-agora sau al esteticului:orașul-peisaj, orașul-palimpsest sau loc al memoriei). Emergența conceptualizării spațiului ca spațiu simbolic și cîmp de comunicare relevă "importanța pe care spațiul o are în înțelegerea și stăpînirea de către subiect a statutului său în cîmpul social" (B.Lamizet, 1992:258). Teritoriul este un spațiu determinat de logica identității, un spațiu a cărui pertinență rezultă din identitatea subiectului sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
astfel ca un ansamblu de procedee de limbaj (autotelismul, autore-ferențialitatea mesajului literar care vorbește despre el însuși). După Greimas literaritatea este o "conotație socio-culturală" a textului care evidențiază apartenența sa la literatură (din acest punct de vedere este esențial să relevăm faptul că anumite texte religioase sau cotidiene într-o epistemă au fost ulterior incluse în sfera literaturii Scrisorile portugheze, ceea ce înseamnă că afilierea la categoria text literar nu poate fi gîndită decît în interiorul unei anumite episteme și unui anumit orizont
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
implicații majore asupra conviețuirii cu Grace. Când, de exemplu, a dispus pentru prima dată de suficiente mijloace financiare din drepturile de autor pentru a o părăsi pe Grace, așa cum își imagina de multă vreme? Războaiele purtate de Yourcenar cu editorii relevă tenacitatea ei. Chiar dacă recunoștea că nu are întotdeauna dreptate nu voia să fie intimidată; orgolioasă, își croia drum înainte, provocându-i în epistole detaliate pe tot parcursul drumului, până în instanță. Recompensa financiară juca desigur un rol, dar banii nu erau
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
înainte de jumătatea secolului I e.n. de când sunt datate primele romane grecești"171. Oricum, anumite elemente precum numărul mari de aventuri prin care trec protagoniștii, invocarea soartei (tyhe) și chiar călătoriile pe mare, trădând, în subtext, trimiterea la peripețiile lui Ulise, "relevă filiația existentă între Satyricon și precedentele sale helenice"172. Subiectele predilecte ale romanului grec, posibile ținte ale parodiei, sunt pe larg prezentate de Bahtin în studiul "Formele timpului și ale cronotopului. Romanul grec"173: "Un băiat și o fată de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
expose. Lira bien qui lira le dernier", în G. Genette, op. cit., Seuil, Paris, 1982. 53 Pentru G. Genette, aceasta numește literaritatea literaturii, adică "ansamblul categoriilor generale sau transcendente tipuri de discurs, moduri de enunțare, genuri literare etc. pe care le relevă fiecare text singular" (cf. op. cit., p. 7). 54"Toute relation unissant un texte B (que j'appellerai hypertexte) à un texte antérieur A (que j'appellerai, bien sûr, hypotexte) sur lequel il se greffe d'une manière qui n'est
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
trăiesc elevii acționează zi de zi, constituind unul dintre factorii cunoașterii profilului elevilor și deci un permanent punct de reper în activitatea instructiv educativă la clasă și în orice activități școlare sau extrașcolare. Munca școlii cu familiile elevilor nu se relevă numai în ceea ce se discută cu părinții prin comitetele de părinți sau prin ceea ce se întreprinde in acțiunile specifice, cum ar fi consultațiile, vizitele la domiciliu ș.a. ci și prin comunicarea zilnică dintre școală și familie în funcție de situațiile create în
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
imigrația străină era mai redusă și mult mai omogenă. Această comunitate era ținta atacurilor xenofobe care începea să se manifeste. Dar comparația între români și albanezi oferă un alt element de încredere: statisticile referitoare la nivelul infracționalității. Datele statistice ne relevă că se observă, în ultimii cinsprezece ani, o curbă descendentă a fenomenului infracțional, după maximul atins în anii '90, odată cu lentul dar progresivul fenomen de integrare socială al albanezilor. Totuși, nu vreau să introduc o relație mecanică între somaj, ocupare
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Românească, părintele Bogdan a dezvoltat acest subiect acuzând doi membri ai parlamentului de la București aparținând P.D.L. care ar fi avut un rol important în desfășuarea alegerilor 98. Este dificil să tragem o concluzie finală după prezentarea acestor cazuri deoarece ne relevă o situație complexă și mai ales cu caracter regional a raportului dintre români și politica din Italia. Cât privește atitudinea comună pe care o observăm față de angajamentul politic este o puternică fragmentare și un individualism exacerbat. În general, cei care
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
nu au fost filmate pe peliculă de film fiind un produs în format digital, sub forma unui serviciu televiziv normal și erau fructul muncii unei echipe modeste de tehnicieni. În plus, o serie de interviuri realizate de către Daniela Vițelaru a relevat faptul că niciunul dintre protagoniștii acestor clipuri nu au fost plătiți: ceea ce era în totală contradicție cu costurile foarte mari cerute și plătite de Guvernul român pentru realizarea acestei campanii. 102 "Immigranti. La difficile integrazione dei romeni vista dalla loro
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
conferind demersului său analitic o deschidere spre "exemplaritate", ce elimină din capul locului închiderea asupra autorului și asupra biografismului. Această deschidere este susținută de chiar oprirea comentariului cărții asupra câtorva aspecte narative din proza lui Soljenițîn care-i permit să releve artisticitatea acesteia, precum și modul în care scriitorul rus a adus înnoiri formelor și gramaticii lor narative. Cum era de așteptat, discuția pleacă de la procedeele narative și formele pe care însuși autorul lor le-a comentat cu diferite ocazii (în special
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]