5,533 matches
-
rând, e vorba de concurența retoricii, principala referință polemică a "geniului". Ea impune identificarea unei activități figurale specifice limbii comune, în căutarea acelor figuri pe care vorbitorul le comite involuntar. Autorii se bazează de fapt pe eliminarea caracterului facultativ al retoricii, practicând un soi de retorică minus libertate: figurilor retorice le sunt opuse tot niște figuri, dar fixate de uz prin clișeizare. În locul metaforei va fi preferată catacreza ("efuziune de lacrimi", "păcătosul de mine") iar în locul asocierilor construite după rețete savante
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
retoricii, principala referință polemică a "geniului". Ea impune identificarea unei activități figurale specifice limbii comune, în căutarea acelor figuri pe care vorbitorul le comite involuntar. Autorii se bazează de fapt pe eliminarea caracterului facultativ al retoricii, practicând un soi de retorică minus libertate: figurilor retorice le sunt opuse tot niște figuri, dar fixate de uz prin clișeizare. În locul metaforei va fi preferată catacreza ("efuziune de lacrimi", "păcătosul de mine") iar în locul asocierilor construite după rețete savante - atracțiile comune, automatizate în obișnuințele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
recuperat materialele verbale și proprietățile lingvistice rămase nefolosite. Cu resturile de la piramida geniului francez al limbii s-a făcut puzderia de temple ale geniilor naționale. Mai e de remarcat aici un lucru în privința raportului nuanțat al geniului limbii franceze cu retorica. În eseul din 1994, Marc Fumaroli subliniază de mai multe ori că nu e vorba propriu-zis de o antiretorică, ci o retorică secundă 24. Ce înseamnă asta? Retorica a dominat literatura ca artă a comunicării, tratând-o ca o subdiviziune
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
remarcat aici un lucru în privința raportului nuanțat al geniului limbii franceze cu retorica. În eseul din 1994, Marc Fumaroli subliniază de mai multe ori că nu e vorba propriu-zis de o antiretorică, ci o retorică secundă 24. Ce înseamnă asta? Retorica a dominat literatura ca artă a comunicării, tratând-o ca o subdiviziune a persuasiunii. Or, geniul nu inventează un nou mod de guvernare a literaturii, ci doar dislocă funcția de comunicare din spațiul retoricii în cel al gramaticii. Adică situează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
retorică secundă 24. Ce înseamnă asta? Retorica a dominat literatura ca artă a comunicării, tratând-o ca o subdiviziune a persuasiunii. Or, geniul nu inventează un nou mod de guvernare a literaturii, ci doar dislocă funcția de comunicare din spațiul retoricii în cel al gramaticii. Adică situează o artă a conversației în cadrul limbii, determinată de obișnuințele limbii franceze. El se sprijină pe ideea că în limbă se pot găsi mijloace mai eficiente de a conversa, mai "naturale", decât cele pe care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al gramaticii. Adică situează o artă a conversației în cadrul limbii, determinată de obișnuințele limbii franceze. El se sprijină pe ideea că în limbă se pot găsi mijloace mai eficiente de a conversa, mai "naturale", decât cele pe care le oferă retorica: vorbitorul, prin structura spontană a expresiei sale, stăpânește regulile conversației de lume. În virtutea acestui fapt, gramatica franceză poate să asume rolul unei retorici și - astfel - se poate transpune într-o literatură. Spus scurt, geniul se sprijină pe o denunțare a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se pot găsi mijloace mai eficiente de a conversa, mai "naturale", decât cele pe care le oferă retorica: vorbitorul, prin structura spontană a expresiei sale, stăpânește regulile conversației de lume. În virtutea acestui fapt, gramatica franceză poate să asume rolul unei retorici și - astfel - se poate transpune într-o literatură. Spus scurt, geniul se sprijină pe o denunțare a mijloacelor retoricii și în același timp pe o uzurpare a prerogativelor ei; adică asumă același rol, dar cu alte instrumente. Or, transferul dinspre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin structura spontană a expresiei sale, stăpânește regulile conversației de lume. În virtutea acestui fapt, gramatica franceză poate să asume rolul unei retorici și - astfel - se poate transpune într-o literatură. Spus scurt, geniul se sprijină pe o denunțare a mijloacelor retoricii și în același timp pe o uzurpare a prerogativelor ei; adică asumă același rol, dar cu alte instrumente. Or, transferul dinspre retorică spre gramatică asigură acesteia din urmă o ancorare solidă în realitățile sociale și publice. Retorica e cea care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și - astfel - se poate transpune într-o literatură. Spus scurt, geniul se sprijină pe o denunțare a mijloacelor retoricii și în același timp pe o uzurpare a prerogativelor ei; adică asumă același rol, dar cu alte instrumente. Or, transferul dinspre retorică spre gramatică asigură acesteia din urmă o ancorare solidă în realitățile sociale și publice. Retorica e cea care oferă mijloace de expresie unor clase sociale determinate, în condiții concrete: e o artă a practicii, care operează în contexte bine definite
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
denunțare a mijloacelor retoricii și în același timp pe o uzurpare a prerogativelor ei; adică asumă același rol, dar cu alte instrumente. Or, transferul dinspre retorică spre gramatică asigură acesteia din urmă o ancorare solidă în realitățile sociale și publice. Retorica e cea care oferă mijloace de expresie unor clase sociale determinate, în condiții concrete: e o artă a practicii, care operează în contexte bine definite, se adresează unor oameni cu funcții sociale precise, în vederea unor țeluri tangibile. Luând locul retoricii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Retorica e cea care oferă mijloace de expresie unor clase sociale determinate, în condiții concrete: e o artă a practicii, care operează în contexte bine definite, se adresează unor oameni cu funcții sociale precise, în vederea unor țeluri tangibile. Luând locul retoricii, fiind la rândul ei o artă a conversației, gramatica demonstrează aceeași implantare solidă în realitatea socială, politică și instituțională. Numeroși autori 25 au arătat în ce măsură geniul limbii a fost legat de prestigiul curții regale care a promovat franceza ca limbă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
regatului. Acest "loc", în același timp spațiu real situat în capitala Franței, cadru al unei instituții, simbol al unei autorități și mediu social al unei comunități distincte, oferă activității "geniale" un ancoraj multiplu în realitate. Nu se pot "disocia gramatica, retorica, poetica, morala și mistica regală"26 remarca Marc Fumaroli. Obișnuințele lingvistice care constituie mitul "geniului limbii franceze" se sprijină pe determinările concrete ale curții regale, ale societății și ale practicilor conversaționale. "Simplitatea", "firescul", "dulceața" vorbirii, care susțin productivitatea spontană a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e doar o colecție de procedee, de tehnici ale limbajului promovate ca opere, ci o țesătură complexă care mobilizează în jurul producției de literatură o întreagă societate și realitățile pe care ea le distinge. Faptul că gramatica a putut absorbi ecosistemul retoricii a fost din acest punct de vedere o circumstanță fericită. Vreme de aproape trei secole, societatea franceză a știut să identifice producătorii de literatură, factorii care contribuie în mod spontan la creația de opere. Întrebarea e ce se întâmplă atunci când
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
naționale exotice, care prilejuise între 1840 și 1860 o serie de articole dedicate poeziei chineze și ebraice. Însă linia filiațiilor nu se oprește aici și mai coboară un secol, până în 1753. În acel moment, un teolog, Robert Lowth, a descoperit retorica semitică a paralelismului gramatical într-o lucrare care s-a bucurat de circulație în epocă, De sacra poesia hebraerorum. Și s-a petrecut atunci ceea ce avea să se întâmple și la 1860 și la 1960: ilustrarea etnografică a chemat o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
excepționalitatea lui, "conservatorismul", "agoniseala", "măsurarea" vorbesc despre abundența și disponibilitatea teritoriului. Altfel spus, sărăcia a operat în miezul carierei poetice o deplasare de accent dinspre om spre materie. În sfârșit, al treilea caz. În eseul lui Jean Paulhan despre dispariția retoricii, Florile din Tarbes 60, există un capitol care se intitulează "sărăcia și foamea": e vorba de modernii care se privează de bogăția procedeelor unei științe a expresiei, care se supun în mod voit unei "asceze". Sărăcia înseamnă aici absența unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Florile din Tarbes 60, există un capitol care se intitulează "sărăcia și foamea": e vorba de modernii care se privează de bogăția procedeelor unei științe a expresiei, care se supun în mod voit unei "asceze". Sărăcia înseamnă aici absența unei retorici. Cam în același sens, Antoine Compagnon, într-o sinteză a literaturii în secolul XX, punea sub semnul unui "Elogiu al sărăciei"61 un tip de roman care implică o scriitură epurată intenționat de mijloace literare. Sunt, de pildă, ficțiunile lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cercetare ar putea să intre, de pildă, discursul despre exemplaritatea personalităților istorice, difuzat pe canale multiple în spațiul public (manuale, presă, cărți de vulgarizare, literatură patriotică de serie mare); sau figura "Geniului României", construită la intersecția mai multor genuri ale retoricii parlamentare și ale producției revoluționare de discursuri (programe, proclamații, sloganuri). Dincolo de avantajul vizibil pe care îl oferă literaturilor mici, principala problemă pe care analiza lui Ann Jefferson o lasă nerezolvată e aceea a plasării genialității în situații care să fie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
frumoasă, literatura română are să aștepte de la talentul său multe fructe mărețe și prețioase"80. Să mai observăm un lucru, de data asta pornind de la vocabularul acestei mașini de consacrare. Vulcan ține o rubrică lunară și e firesc că folosește o retorică - fatalmente repetitivă - pentru a construi medalioanele. E un mecanism de producere a admirației care trebuie să dea "senzația" de geniu, indiferent de cariera pe care o evocă, de operă, sau de destin. Portretele se bazează pe un aparat imaginar simplificat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cât și pre cel politic-națiunal"95. De fiecare dată când are ocazia, Iosif Vulcan își mărturisește neputința de a susține o analiză critică și o face cu fraze emfatice și umilință prefăcută: "Simțim debilitatea puterilor noastre" spune undeva. E o retorică, desigur. Însă în spatele ei trebuie să distingem și o admirație care s-a "specializat". Vulcan, care revendică pentru sine o apreciere a vieților geniale, lasă altora aprecierea operelor geniale: "Dară lăsăm altora onoarea și totodată sarcina plăcută dar grea de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rămâne pentru Heliade Rădulescu un ideal despre care vorbește adesea - dar în fapt intangibil; în practica literaturii va trebui să găsească o altă soluție care să marcheze legătura dintre scriitor și operă. 2.9. Literatură cu nume la plural Vechea retorică rezerva un loc important antonomazei, acel procedeu prin care un nume propriu e consacrat printr-o acțiune, o calitate sau o conduită și se asociază în mod constant cu acestea. Spunem despre cineva cu abilități strategice ieșite din comun că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
opera se face din descrierea de monumente, devine un loc imaterial al unei serii de obiecte valoroase. Observația poate fi întrucâtva generalizată la scara întregii literaturi de început și a poeticii sale. Genul acestei literaturi - și mă refer aici la retorica prin care autorii reflectă conținutul textelor și modul de alcătuire a operelor - ilustrează nu exorbitanța gestului de invenție, ci modestia captării unor fapte de trăire, de experiență sau de memorie: păcate ale tinerețelor, amintiri din pribegie sau din copilărie, impresii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
corespondente pentru câteva cuvinte-cheie ale doctrinei creștine: æmulatio și zelus. La baza acestei utilizări religioase medievale stă o opoziție consacrată în antichitatea greco-romană, între imitatio și æmulatio. Cuvântul s-a constituit așadar prin sedimentarea a două culturi, una religioasă, alta retorică. Reamintesc pe scurt datele acestei polarități conceptuale binecunoscute. Cultura clasică, începând cu Quintilian, trasează linia ce desparte două atitudini posibile în imitație. În vreme ce imitatio implica fidelitatea și obediența în raport cu modelul, æmulatio presupunea situarea pe poziții egale și concurente. Era vorba
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unor personaje minore: "Cu o lungă biografie, de patru ori mai lungă decât a lui Grigorie Alexandrescu, și în care ni se povestesc multe intrigi călugărești, figurează între poeți Neofit Scriban..."53. Ceea ce le constituie ca gen e apariția unei retorici a "zelului național". Biografiile se standardizează nu prin rearanjarea faptelor sau prin manipularea ordinii cronologice a evenimentelor, ci prin adăugarea unei precizări legate de prezența unei pasiuni particulare. "Zelul național" nu modifică structura narațiunii sau formulările, ci intervine ca o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
națiunea sa și către întreaga omenime"63, Săulescu lucra "cu zel neadormit pururea spre lățirea științelor, a moralului și a naționalității"64. Biografii făceau diferența dintre "zelul" patriotic și chemarea propriu-zis literară? Probabil că nu. Dacă privim aceleași figuri ale retoricii zelului, vom găsi semne ale indistincției celor două domenii. Sintagmele și contextele sunt aproape imposibil de diferențiat: din perspectiva biografului pare să fie același lucru dacă numește o aplecare spre lucrurile națiunii sau spre cele ale literaturii. Iacob Stamati arată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
forma marilor culturi literare, latină, greacă, franceză, germană și rămânea așa până la capătul formării sale. Același lucru se vede și dintr-o programă pentru seminariile teologice aprobată în vremea lui Cuza109: pe filiera de limbă română elevii lucrau gramatică și retorică destinată comunicării bisericești până în clasa a cincea, literatură bisericească în clasa a șasea. În clasa a șaptea, când la greacă și la latină făceau istoria literaturii, la limba română nu mai figurează nimic. Literatura română, în sensul în care o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]