5,687 matches
-
între procentele de SM familiale și SM la gemeni este pusă pe seama existenței unor forme infraclinice la unii din membri. Nici unul din studii: familiale, conjugale, consangvinității, gemelare nu sunt hotărâtoare. Toate sunt variabile ca rezultate și neconcordante ca și concluzii. Rezonanța magnetică nucleară, investigațiile imuno-neurologice ar putea pune în evidență (depista) cazurile familiale, gemelare etc. de SM clinice sau benigne. Aceasta ar putea modifica multe din datele pe care le avem la această oră. Datele prezente sugerează intervenția unui factor genetic
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
este o boală eterogenă, de unde interesul potențial de a studia separat formele cu pusee acute și formele cu evoluție progresivă, ale căror factori de risc ar putea fi diferiți (DELASNERIE-LAUPRETRE M. și ALPEROVITCH A. - 1991). Răspândirea tehnicilor de imagerie prin rezonanță magnetică nucleară ar trebui să permită studierea formelor clinice silențioase și benigne ale acestei boli și în special în familiile bolnavilor. B. Actualități în epidemiologia SM După POZZILLI C. și colab. (2002) SM afectează cel puțin 350.000 de persoane
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
boala simultan doar în procent de 2%; nu este nici o diferență a frecvenței SM, între SM conjugală și SM la populația generală; riscul de a face SM a unui copil adoptat nu este mai mare ca riscul la populația generală; rezonanța magnetică nucleară descoperă modificări tipice de SM în procent de 10% la rudele de gradul I sănătoase ale bolnavilor de SM. Cu toate acestea factorul genetic și rasial nu pot să explice singuri diferențe de susceptabilitate care există între negrii
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
fost studiat în diferite etape a bolii mai ales pe modele experimentale. La bolnavii cu SM s-a constatat de multe ori că manifestările clinice ale bolii nu corespund de multe ori cu leziunile decelate cu ajutorul mijloacelor moderne de investigare (rezonanță magnetică nucleară) sau chiar cu leziunile demielinizante găsite la examenul anatomo-patologic al sistemului nervos central. CESARO și DEGOS (1991) descriu unele particularități anatomopatologice și neurofiziologice ale zonei atinse de boală din sistemul nervos central. Aceste particularități sunt răspunzătoare de unele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de histocompatibilitate și sunt deci receptibile a fi ținta unui atac imunitar celular ce ar antrena eventual un bloc de conducere, în absența unei demielinizări anatomice. Trebuie semnalat totuși că atunci când se încearcă corelarea imaginilor patologice văzute în imaginile de rezonanță magnetică cu leziuni anatomice în cazul unei SM antefinem, ce a făcut obiectul unei autopsii, ansamblul plăcilor anatomic vizibile se traduce printr-un hipersemnal în T2, dacă unele dintre aceste semnale nu corespund decât unor zone de edem, fără de demielinizare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și l-aș numi debut pseudoneuroastenic, caracterizat prin două mari simptome cărora de multe ori neurologul nu le dă atenția cuvenită: astenie fizică permanentă și parestezii cu localizare saltatorie. O examinare neurologică atentă însoțită de examinări paraclinice (imunologia lichidului cefalorahidian, rezonanța magnetică nucleară) ne ajută să punem diagnosticul de SM posibilă în această fază, evitând instalarea unor mari deficite neurologice. Dispariția asteniei și paresteziilor după corticoterapie este un semn de SM; persistența acestora după corticoterapie ne poate face să suspectăm pentru
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
între atingerea intelectuală și gradul handicapului neurologic, vârstă, sex sau nivel cultural. În schimb se poate stabili o corelație între intensitatea deficitelor pshice și volumul ventriculilor 102 cerebrali vizualizați prin scanner, atrofia corpului calos, aria extensiei leziunilor demielinizate, obiectivate prin rezonanță magnetică nucleară și deasemenea, cu scăderea metabolismului cerebral măsurat prin tomograf computerizat cu emisie de pozitroni. Anumiți autori au sugerat că deficitele intelectuale ar putea fi în raport, fie cu prezența unor plăci latente neurologic, fie cu o perturbare a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
să poată regresa la o anumită distanță de pusee. Pentru a stabili mai bine corelația între aceste tulburări și evoluția bolii sunt necesare studii longitudinale; 3) este necesar astăzi să corelăm tulburările psihice cu severitatea și localizarea leziunilor obiectivate de rezonanța magnetică nucleară. Dacă această confruntare clinico-radiologică poate părea suficientă pentru înțelegerea tulburărilor cognitive, lucrul nu este valabil pentru tulburările afective. Dacă este important să fie scoasă în evidență participarea leziunilor organice în tulburările afective, înțelegerea lor și tratamentul, necesită luarea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
biologice, electrofiziologice și radiologice. Este vorba de o contribuție la diagnosticare a investigațiilor paraclinice și este clar că aceste examene nu permit niciodată stabilirea diagnosticului doar prin ele însele. Nu stabilim un diagnostic de SM în urma descoperirii de anomalii ala rezonanței magnetice nucleare de exemplu, la un subiect care nu a avut niciodată nici cea mai mică manifestare neurologică. Obiectivul acestei clasificări este dublu. Primul este folosirea unui limbaj comun, care să permită medicilor și cercetătorilor aflați în fața bolii să se
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Explorările neuroradiologice În această grupă de explorări intră: a. Examenul radiologic tradițional în care radiografiile sunt cele mai vechi și mai folosite, urmate de pneumoencefalografie, mielografie și angiografie. b. Examinările de medicină nucleară (scintigrafia) c. Ultrasonografia d. Tomografia computerizată e. Rezonanța magnetică nucleară (RMN) Dintre aceste examinări neuroradiologice importante pentru diagnosticarea SM și, mai ales, pentru studiul evoluției ei sunt tomografia computerizată și rezonanța magnetică nucleară (RMN). Celelalte examinări neuroradiologice au o oarecare importanță în diagnosticarea unor afecțiuni care pot imita
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de pneumoencefalografie, mielografie și angiografie. b. Examinările de medicină nucleară (scintigrafia) c. Ultrasonografia d. Tomografia computerizată e. Rezonanța magnetică nucleară (RMN) Dintre aceste examinări neuroradiologice importante pentru diagnosticarea SM și, mai ales, pentru studiul evoluției ei sunt tomografia computerizată și rezonanța magnetică nucleară (RMN). Celelalte examinări neuroradiologice au o oarecare importanță în diagnosticarea unor afecțiuni care pot imita până la un anumit punct SM. Tomografia computerizată este o metodă de investigație care aduce date noi în diagnosticarea SM. Cu ea se pot
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de contrast. Folosirea tomografiei computerizate cu substanță de contrast efectuată cu aparate de mare performanță a putut depista leziunile din SM până la un procent de 82%, dacă leziunile nu sunt mai vechi de două luni (BARRETT L., 1985). După descoperirea rezonanței magnetice nucleare, tomografia computerizată este mai puțin folosită pentru diagnosticarea SM. Imageria din RMN a ocupat foarte rapid un loc important în etapa stabilirii diagnosticului SM, pentru că ea scoate în evidență, cu mare sensibilitate imaginile lezionale, oriunde s-ar găsi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
leziuni compresive, leziuni atipice cerebrale și când examinarea CT cerebrală este negativă. Leziunile din SM au substrate morfologice multiple ca: edem, inflamație, demielinizare, pierdere axonală, glioză și remielinizare (PASCU I. și BALAȘA RODICA, 1999). Aceste leziuni au semnificații neurologice diferite. Rezonanța magnetică nucleară (RMN) nu poate evidenția toate aceste modificări morfologice, ceea ce face să limiteze examenul convențional RMN în diagnosticul și mai ales în evoluția SM. De aceea s-a încercat perfecționarea RMN, apărând noi tehnici ale acestei metode. Astfel, au
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
se acumulează esteri ai colesterolului care lipsesc în creierul normal. Prezența acestora în creier este un indiciu al demielinizării recente. Imaginile RMN prin spectroscopie ale protonilor localizați în creierul bolnavilor, obținute prin supunere la timpi de ecou lungi, relevă patru rezonanțe majore care corespund la: colină, creatinină sau fosfocreatinină, N-acetil aspartat și lactat. Dintre acestea N-acetil aspartat poate fi utilizat ca un marker neuronal, fiind întâlnit doar în neuroni. La pacienții cu SM, scăderea N-acetil aspartatului cerebral înseamnă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
leziuni au o cantitate crescută de colină care sugerează creșterea turnover-ului membranar în timpul demielinizării. De asemenea pot apare creșteri anormale ale lipidelor, ceea ce indică prezența demielinizării. După HORSFIELD M. A. și colab., (1998); VAN WAESBERGHE J. H. și colab., (1996), rezonanța magnetică nucleară prin transfer de magnetizație (TM) se bazează pe relaxarea încrucișată între protonii imobili 130 legați de macromolecule și cei din apă. Acest transfer de magnetizație are loc în structuri, cum ar fi suprafața hidrofilă a proteinelor și lipidelor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în creier sub nivelul normal de TM, permițând evidențierea întinderii leziunilor din SM, constatarea iregularității acestora și prezența prelungirilor digitiforme în țesutul normal al creierului. Deasemenea, TM arată că arii din substanța albă normală la RMN clasic, pot avea o rezonanță TM diminuată. Punerea în evidență a unor leziuni așa numite „oculte“ sau „găuri negre“ este folositoare la urmărirea evoluției SM, cunoscându-se astfel numărul real al leziunilor active. RMN funcțională se bazează pe faptul că activarea unei anumite arii din
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
numărul real al leziunilor active. RMN funcțională se bazează pe faptul că activarea unei anumite arii din cortexul cerebral determină creșterea perfuziei sanguine în acea zonă. Această creștere duce la scăderea concentrației sanguine a deoxihemoglobinei care determină creșterea semnalului pe rezonanța magnetică nucleară funcțională. Influența oxigenării sanguine cerebrale asupra susceptibilității magnetice cerebrale permite utilizarea unui tip de ponderație a imaginii, care să reflecte „Blood oxygen level dependent“ pus în evidență de RMN funcțională. RMN prin difuziune are la bază măsurarea coeficientului
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SM, care ușurează diagnosticul diferențial. Un progres în diagnosticul diferențial al SM sunt criteriile lui POSER (1983), care pe lângă simptomatologia clinică includ și investigații paraclinice neurofiziologice (potențialele evocate); examinările din lichidul cefalorahidian și sânge, tomografia computerizată și cea mai modernă, rezonanța magnetică nucleară a măduvei și creierului. În 2001, McDONALD și colab. au stabilit noi criterii de diagnostic al SM, descrise într-un capitol anterior. Considerăm că trecerea în revistă a diagnosticului diferențial al SM, cu toate afecțiunile enumerate în grupele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
caracteristice acestor compresiuni și pe baza evoluției. Este prezentă disociația albumino-citologică. În SM proba QUECKENSTEDT este normală, iar mielografia cu lipiodol arată un tranzit subarahnoidian bun, exceptând cazurile care dezvoltă o arahnoidită spinală secundară. Potențialul somestezic evocat și mai ales, rezonanța magnetică nucleară a măduvei vor fi utile pentru precizarea diagnosticului. Siringomielia sau siringobulbia pune probleme de diagnostic diferențial, cu forma lent progresivă a SM, mai ales că debutul ei poate fi la orice vârstă. Caracteristic pentru siringomielie este tulburarea de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pune probleme de diagnostic diferențial, cu forma lent progresivă a SM, mai ales că debutul ei poate fi la orice vârstă. Caracteristic pentru siringomielie este tulburarea de sensibilitate de tip disociație siringomielică mai rar întâlnit în SM. Tomografia computerizată și rezonanța magnetică nucleară ne vor preciza în cele din urmă diagnosticul. Arahnoiditele spinale vor fi îndepărtate prin examenul mielografic cu lipiodol. Uneori se impune diagnosticul diferențial cu o mielită specifică 147 sau nespecifică. În mielita specifică, anamneza și pozitivitatea reacției WASSERMANN
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
la debut, de o SM. Tumorile de fosă cerebrală posterioară: tumori de cerebel, glioame infiltrative de trunchi, neurinomul de acustic sunt cele mai frecvente tumori, care pot fi confundate în faza inițială cu debutul unei SM. Astăzi tomografia computerizată și rezonanța magnetică nucleară ușurează foarte mult diagnosticul diferențial al acestora față de SM. Encefalitele de trunchi și mai ales rombencefalitele se confundă frecvent cu debutul unei SM. În multitudinea de simptoame neurologice, unele destul de severe, semnele afectării piramidale sunt mai puțin exprimate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
special sfera intelectuală, mergând până la demență. g) Uneori se pot asocia semne cerebeloase sau semne de atingere medulară. h) Sindrom febril prelungit. Boala poate evolua acut, subacut sau cronic. Atunci când evoluează cronic, prezintă puseuri succesive, ca în SM. Tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară asociată metodelor moderne imunologice de investigare a LCR ne pot ajuta în stabilirea diagnosticului. Leocuencefalita demielinizantă concentrică (boala lui Balo) reprezintă o afecțiune demielinizantă difuză asemănătoare cu boala lui Schilder. A fost izolată de aceasta datorită caracteristicii anatomo-patologice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
diagnostic. În cele din urmă, cu toate că nu există un test specific de diagnostic al SM, un clinician experimentat poate stabili un diagnostic destul de precis printr-o anamneză minuțioasă și o examinare clinică foarte atentă, bazânduse și pe datele paraclinice ca: rezonanță magnetică, potențiale evocate și analiza LCR. Polimorfismul clinic al SM este atât de mare, încât dacă dorim să punem un diagnostic pe semnele clinice, se cer bogate cunoștințe clinice neurologice, de medicină internă, dermatologie etc. Astfel, exemplificând: la o femeie
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
se adresează mai mult spitalelor. Trebuie, de asemenea, să ținem seama de originea geografică a populației, care trebuie să fie omogenă, de prescripiile terapeutice eventuale, care pot să fi modificat cursul natural al bolii, de progresele în mijloacele de diagnosticare, (rezonanță magnetică nucleară permite afirmarea mai precoce și mai sigură a diagnosticului SM). Aceste dificultăți explică faptul, că istoria naturală a SM nu este încă perfect cunoscută. Două studii, pe care le-am avut la îndemână, merită să fie amintite, căci
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de SM, pe baza metodelor HLA. Importanța acstei probleme nu este atât practică, (diagnosticul previzibil de severitate), cât teoretică, pentru a descoperi mecanismele care comandă severitatea sau benignitatea și apoi, pentru a le putea controla ori folosi. După perfecționarea metodei rezonanței magnetice nucleare, rămâne de precizat locul acesteia în aprecierea potnțialului evolutiv al SM. Puține studii au fost consacrate valorii de prognostic al imaginilor observate în RMN. Dacă analiza plăcilor (plaje de hipersemnale apărând în T2) este destul de ușoară la nivelul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]