6,128 matches
-
de trei sute de cuvinte, iar interjecțiile și gesturile îi ajută să suplinească pauperitatea verbală. Așa încît introducerea în context a unor criterii de inspirație vag estetică mi se pare neproductivă". Ironia profesorului scriitor colorează și perspectiva: "A te exprima în româna literară va ajunge curînd în România supremul act de snobism. Membri ai unui club din ce în ce mai select și mai restrîns, scriitorii români vor purta de două ori semnul celor aleși: o dată, fără îndoială, pentru că scriu literatură, dar mai ales pentru că o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
de impunere indiscutabilă a normei explicite (chiar dacă la origine criteriul de decizie poate fi considerat arbitrar) l-ar constitui modul de formare al genitiv-dativului articulat la substantivele feminine cu terminația în -ie postconsonantică (familie, primărie, educație etc.). Acestea reprezintă în româna actuală o excepție de la regula de bază a femininelor, care cere ca articolul hotărît să se atașeze formei de genitiv-dativ (omonime cu pluralul), stabilind o legătură clară între formele (unei, aceste sau niște) case și casei. La substantivele din subclasa
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
Român, Institutul Limbii Române, Institutul de Lingvistică, Uniunea Latină, Ministerul Afacerilor Externe: Ioan Pânzaru, Liviu Papadima, Horia-Roman Patapievici, Sorin Alexandrescu, Dan Horia Mazilu, Marius Sala, Diana Turconi, Monica Joița), sau au utilizat experiența unor contacte culturale și de predare a românei ca limbă străină, (Mircea Vasilescu, Gheorghe Doca, Maria Aldea, Elena Platon, Camelia Dragomir, Mihaela Albu, Teodora Irinescu și alții). Semnificativă a fost prezența a numeroși participanți - profesori și traducători - din străinătate, mai ales din Italia, Germania, din țările Europei Centrale
Limba română în lume by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11140_a_12465]
-
țările Europei Centrale și de Est. S-a vorbit în zilele colocviului (de către profesorii italieni Marco Cugno, Bruno Mazzoni, Roberto Scagno) despre strategiile cunoașterii literaturii române în lume, prin traduceri și alte manifestări culturale, dar și despre peripețiile catedrelor de română, în condițiile reformei universitare (Alexandra Sora și Ioana Scherf din Germania; Teresa Ferro din Italia). }ările din fostul bloc estic nu par să piardă tradițiile legăturilor, ale cercetărilor și ale catedrelor de română (Jana Palenikova, Slovacia, Jiri Felix, Cehia); în
Limba română în lume by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11140_a_12465]
-
culturale, dar și despre peripețiile catedrelor de română, în condițiile reformei universitare (Alexandra Sora și Ioana Scherf din Germania; Teresa Ferro din Italia). }ările din fostul bloc estic nu par să piardă tradițiile legăturilor, ale cercetărilor și ale catedrelor de română (Jana Palenikova, Slovacia, Jiri Felix, Cehia); în alte locuri apropiate s-au creat instituții de învățămînt noi (Apostolos Patelakis, Grecia). Probleme speciale pun, desigur, zonele unde româna e limbă minoritară (despre situația din Ucraina au vorbit Sergiy Luchkanyn și Natalia
Limba română în lume by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11140_a_12465]
-
estic nu par să piardă tradițiile legăturilor, ale cercetărilor și ale catedrelor de română (Jana Palenikova, Slovacia, Jiri Felix, Cehia); în alte locuri apropiate s-au creat instituții de învățămînt noi (Apostolos Patelakis, Grecia). Probleme speciale pun, desigur, zonele unde româna e limbă minoritară (despre situația din Ucraina au vorbit Sergiy Luchkanyn și Natalia Stratanovska, despre Timocul Sârbesc - Sorin Miuți). Complicată din punct de vedere politic rămâne desigur situația din Republica Moldova (Elena Constantinovici, Liliana Nicolaescu-Onofrei); se pare totuși că modernizarea lipsită
Limba română în lume by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11140_a_12465]
-
rămâne desigur situația din Republica Moldova (Elena Constantinovici, Liliana Nicolaescu-Onofrei); se pare totuși că modernizarea lipsită de complexe și profesionalismul metodelor produc și acolo mai mult decît propaganda naționalistă, cîștigînd prestigiu și eficacitate. Profesorul Horst Klein (din Germania) a prezentat rolul românei în proiectul Eurocom - de învățare simultană a limbilor romanice; Liana Pop a vorbit despre alinierea românei ca limbă străină la politica lingvistică europeană, iar un grup de lucru la Facultatea de Litere din București - Andra Vasilescu, Oana Chelaru Murăruș, Camelia
Limba română în lume by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11140_a_12465]
-
complexe și profesionalismul metodelor produc și acolo mai mult decît propaganda naționalistă, cîștigînd prestigiu și eficacitate. Profesorul Horst Klein (din Germania) a prezentat rolul românei în proiectul Eurocom - de învățare simultană a limbilor romanice; Liana Pop a vorbit despre alinierea românei ca limbă străină la politica lingvistică europeană, iar un grup de lucru la Facultatea de Litere din București - Andra Vasilescu, Oana Chelaru Murăruș, Camelia Ușurelu și Dana Niculescu - a prezentat noi instrumente de predare a limbii române: teste, dialoguri, proiectul
Limba română în lume by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11140_a_12465]
-
a discuta detașat și academic metode și strategii didactice: obstacolele concrete sînt prea numerose, așa că rezultatul e adesea un discurs exasperat în fața unor indiferențe și neglijențe instituționale. Se pare că tot nu se știe foarte clar cine și unde predă româna în lume: date necesare nu din vreo nostalgie sau manie a centralizării, ci pentru a putea furniza informații și materiale auxiliare celor interesați. Probabil că mulți funcționari nici nu-și pot imagina proporțiile fenomenului: există universități la care româna este
Limba română în lume by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11140_a_12465]
-
predă româna în lume: date necesare nu din vreo nostalgie sau manie a centralizării, ci pentru a putea furniza informații și materiale auxiliare celor interesați. Probabil că mulți funcționari nici nu-și pot imagina proporțiile fenomenului: există universități la care româna este studiată, fie și pentru un singur an, de zeci de studenți; nu par să realizeze că - doar aparent nesemnificativ - numărul acestora începe să conteze atunci cînd ei se transformă în consumatori de cărți și spectacole, în punți de legătură
Limba română în lume by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11140_a_12465]
-
ofer 300 euro. Telefon 0721699606. Vindem colțare noi, din pluș, imitație piele, orice dimensiune, canapele, fotolii. Tel. 446421, 0723339658. Vând JALUZELE VERTICALE, 180 000 lei/mp (TVA inclus) + garnișă. Montaj, transport gratuite. Tel. 421323, 0723068060. Profesoară, experiență didactică, meditez eficient româna, franceza orice nivel. Prefer solicitanți din zona centrală. Telefoane 492632, 0741219517. Montăm rigips, podele laminate, faianță, gresie, zugrăveli, instalații sanitare. Tel. 425429, 0744997649. Detectivi particulari profesioniști, oferim servicii de investigații. Tel. 0744849798, 0742101691. Instalator, execut modificări, reparații instalații sanitare, gaz
Agenda2005-44-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284369_a_285698]
-
ofer 300 euro. Telefon 0721699606. Vindem colțare noi, din pluș, imitație piele, orice dimensiune, canapele, fotolii. Tel. 446421, 0723339658. Vând JALUZELE VERTICALE, 180 000 lei/mp (TVA inclus) + garnișă. Montaj, transport gratuite. Tel. 421323, 0723068060. Profesoară, experiență didactică, meditez eficient româna, franceza orice nivel. Prefer solicitanți din zona centrală. Telefoane 492632, 0741219517. Montăm rigips, podele laminate, faianță, gresie, zugrăveli, instalații sanitare. Tel. 425429, 0744997649. Detectivi particulari profesioniști, oferim servicii de investigații. Tel. 0744849798, 0742101691. Instalator, execut modificări, reparații instalații sanitare, gaz
Agenda2005-44-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284369_a_285698]
-
Proza lui Dumitru }epeneag constituie un foarte bun subiect pentru mediul universitar: filologie, sociologie, studii culturale sau politologie. Cu autorul alături (cel mai bine), dar și fără prezența scriitorului, se pot demonstra interferențe culturale, trecerea unui text dintr-o limbă (româna) într-alta (franceza), condițiile de afirmare în exil, situația politică a scriitorului român în comunism, disponibilitatea creatoare înspre onirism, textualism sau hiper-realism, experimentalismul literar, transgresarea limitelor dintre proza scurtă și roman etc. Cu alte cuvinte, opera lui Dumitru }epeneag poate
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
în relativ scurtul timp de când astfel de lucruri au reținut atenția istoricilor, polemicile cele mai aprige. Prima dificultate se referă chiar la debuturile literaturii noastre: trebuie să începem numărătoarea de la operele în latină, slavonă sau greacă sau de la cele în română? A doua derivă de aici: literatura veche (de până la sfârșitul secolului XVIII) este în întregul ei concepută în spirit medieval sau parcurge formele din literaturile occidentale, pre-renaștere, renaștere și baroc? Având, apoi, în vedere tranziția de la răscrucea secolelor XVIII și
Alte probleme ale istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4850_a_6175]
-
mult mai mică decât a lui lol. Succesul lui lol demonstrează încă o dată faptul că marcatorii emoționali se pot împrumuta ușor dintr-o limba în alta. E drept, cuvantul are mai multe avantaje: caracterul de semn internațional, ușurință pronunțării în română, dar și simetria grafică și posibilitatea de a produce derivate ușor de integrat (a lolăi se apropie foarte mult de a lălâi, cu care unii se pare că încep să-l și confunde: Din păcate, cântecele noastre au fost preluate
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
Mircea Mihăieș O prostească mândrie cu iz patriotic ne-a deprins, în liceu și facultate, să credem că româna e o limbă perfect unitară, vorbită absolut identic fie că locuiești în nordul, în sudul, în estul sau în vestul țării. Evident că peste tot se folosește limba română, că nu avem nici cea mai mică problemă de comunicare. Cu
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
locuiești în nordul, în sudul, în estul sau în vestul țării. Evident că peste tot se folosește limba română, că nu avem nici cea mai mică problemă de comunicare. Cu un mic amănunt și o măruntă condiție: să apelăm la româna "standard", la aceea învățată în școală și vorbită (înainte de 1990, desigur!) la radio și la televizor. Altminteri, tare mi-e teamă că, mai ales la nivel de lexic, vor exista suficiente sincope în conversație și destule priviri întrebătoare. N-am
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
Ardelene: spuneam nu "mână", ci "brâncă", în loc de "murdar" - "nălăut", "miezul" era "lamură", și multe altele. Acel accent s-a diminuat oarecum de la sine, sub influența emisiunilor de radio, a școlii și lecturilor. Îmi imaginez că nu foloseam chiar tot timpul "româna cultă", că în țipetele isterice de pe terenul de fotbal unde-mi petreceam mare parte a timpului "recădeam" în vernaculara folosită dezinvolt de toți cei din jur. Pe la optsprezece-nouăsprezece ani, în primele drumuri la București, am avut o veritabilă revelație auzind
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
lumea literaturii (cu recunoașterea în cea literară) și, de cealaltă parte, insignifianța de statut și de perspectivă în lumea socială, în societatea astfel construită și forjată, în planuri cincinale, în regimul Partidului unic. Între Cărtărescu-poetul și Cărtărescu Mircea, profesorul de română, în anii ’80, e a huge gap: poetică, firește, la o lectură simbolică, dar cenușie și amară pentru una în grilă meritocratică. Dacă pornim de aici, de la această prăpastie căscată între ceea ce poate poetul și ceea ce reușește - în plan social
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
căpitanului Pandele, de la care Lefter Popescu împrumutase banii pentru cumpărarea biletelor, sau o greșeală ivită în comunicarea prin presă a numerelor cîștigătoare. Lucrurile, în realitate, nu stau deloc astfel, mi-a atras recent atenția d-na Mariana Cheroiu, profesoară de română la o școală din București. Să revedem împreună textul. "Lotăriile, amînate de atîtea ori, s-au tras în sfîrșit amîndouă în aceeași zi. La prima (Lotăria ŤSocietății pentru fundarea unei Universități Române în Dobrogea, la Constanțať) lotul cel mare de
Caragiale „obscur“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7153_a_8478]
-
de om naturii. La faza națională a concursului, care va avea loc în tabăra Muncel, din județul Iași, vor participa ocupanții primului loc la etapa județeană. Proiectele pot fi individuale sau de grup. Limba în care se desfășoară concursul este româna, însă proiectul trebuie să aibă și o variantă în limba engleză, elevii participanți la faza națională trebuind să fie și ei buni cunoscători ai limbii engleze. Ocupanții primelor locuri vor participa la concursuri internaționale de proiecte de mediu, iar proiectele
Agenda2006-22-06-scoala () [Corola-journal/Journalistic/285011_a_286340]
-
termenul ghenă provine din gheenă, ipostază a infernului prezentă în textele bisericești, dar și în blesteme și imprecații ("focul gheenei"); cuvântul provine din ebraică (Gehenna, Gehinnam, Gehinnom), a trecut în greaca textelor creștine (în primul rând din Noul Testament), intrând în română prin intermediar slav. DOOM recomandă scrierea sa cu inițială minusculă (ca și în cazul cuvintelor iad și rai). Atestări ale falsei explicații se pot găsi în internet: Când îi ziceți băiatului vostru: ŤFănel, du gunoiul la ghenăť, v-ați gândit
La ghenă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6889_a_8214]
-
etimologică cu Gheena și nu este nici pe departe atât de misterios pe cât pare. Mulți arhitecți ar fi putut corecta omisiunea din dicționarele noastre generale, dacă ar fi fost consultați: pentru că ghenă e un termen tehnic intrat de mult în româna de specialitate (arhitectură, construcții), din franceză: unde gaine are mai multe sensuri ("teacă", "un fel de corset", "rochie mulată"; în construcții - "înveliș protector al unui tub" și, prin extensie, tubul însuși; în Trésor de la langue française informatisé (atilf.atilf.fr
La ghenă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6889_a_8214]
-
gaine d'aération. Este evident că ghenă de gunoi - adică tubul larg prin care se aruncă de la etajele superioare gunoiul - nu e pleonastic, pentru că în construcții pot exista și alte ghene. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că în româna vorbită cuvântul ghenă și-a lărgit foarte mult sensul. De la descrierea tehnică a unui anumit tip de construcție s-a ajuns la desemnarea generică a oricărui spațiu de depozitare a gunoiului. Folosirile improprii s-au impus surprinzător de repede; chiar
La ghenă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6889_a_8214]
-
Veneția, selectat la Sundance și la Toronto. Cu o fotografie promițătoare pe coperta DVD-ului - în ochii mei, pentru că nu conținea nici un animăluț numai bun de chinuit, în ochii altora, probabil, pentru că era o ilustrare bine concepută a titlului din română. Pentru aceștia din urmă, ghinion, nu care cumva să creadă că vor regăsi ceva din erotismul explicit al fotografiei în film. Dar și eu am avut o surpriză: lungmetrajul era tocmai despre "cei care nu cuvântă". Doar că aceștia erau
A fost odată... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10770_a_12095]