5,053 matches
-
Acida) care avea probabil proprietăți psihotropice, chiar psihedelice. Elixirul zeului Sôma purta numele de Vêna. Din Vêna (iubit în sanscrită) se desprind substantivele care denumesc vinul în marea majoritate a limbilor popoarelor caucaziene ale Europei: astfel s-a întâmplat în rusă (vino), în greacă (woinos apoi oinos), în latină (vinum), în italiană și spaniolă (vino), în portugheză (vinho), în germană (wein), în engleză (wine) și bineînțeles în franceză (vin). De origine mitică (cap. I), de esență mistică (cap. II), de natură
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
no. 1, 2009, p. 5-9. BOISSEAU, Maryvonne, " Le discours de la traductologie en France (1970-210) : analyse et critique ", în Revue française de linguistique appliquée, vol. XIV, no. 1, 2009, p. 11-24. BONHOMME, Béatrice, SYMINGTON, Micéala, " Préface ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, H. Champion, Paris, 2008. BONNEFOY, Yves, " La traduction de la poésie. Une conférence d'Yves Bonnefoy à l'ATLF (27 octobre 1975) ", în Bulletin d'information des traducteurs littéraires de la France
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cachés de l'interculturel ", în Écarts d'identité, no. 113, décembre 2008, p. 16-21, consulté le 2 décembre 2010, URL : http://www.revues-plurielles.org/ uploads/pdf/6/113/ei 113 chaouite.pdf. CHU, Lin, " Traduire l'intraduisible ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, H. Champion, Paris, 2008. CÎRSTEA, Marcela Aniela, " La traduction du niveau prosodique de la poésie ", consulté le 5 mai 2011, URL : www.uab.ro/reviste recunoscute/philologica/philologica.../40.doc. CONENNA, Mirella
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
recherche des frontières linguistiques et littéraires ", consulté le 12 mai 2011, URL : http://alufc.univ-fcomte.fr/pdfs/913/pdf 14.pdf. EYRIES, Alexandre, " Henri Meschonnic ou la saveur de l'écoute ", în Béatrice Bonhomme, Micéala Symington (dir.), Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, H. Champion, Paris, 2008. GHIȚĂ, Elenă, " Le statut actuel de la traductologie ", în Études de traductologie, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie, Catedră de Limbi Romanice
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
520 Muguraș Constantinescu, La traduction entre pratique et théorie, op. cît., p. 249. C'est nous qui soulignons. 521 Henri Meschonnic, Poétique du traduire, op. cît., p. 95-96. 522 Béatrice Bonhomme et Micéala Symington, " Préface ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, H. Champion, Paris, 2008, p. 15. C'est nous qui soulignons. 523 V. Françoise Wuilmart, " La traduction littéraire : source d'enrichissement de la langue d'accueil ", p. 144-145, consulté le 3
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Chapitre IV de notre thèse. V. également, à ce titre, Mathilde Vischer, La traduction, du style vers la poétique : Philippe Jaccottet et Fabio Pusterla en dialogue, op. cît. 543 Béatrice Bonhomme et Micéala Symington, " Préface ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, p. 9-11. C'est nous qui soulignons. 544 Clăire Malroux, " Conjurer l'écart, susciter leș rencontres : Traduire la poésie ", în op. cît., p. 2. 545 V. Inês Oseki-Dépré, Traduction & poésie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
est nous qui soulignons. 548 Henri Meschonnic, Pour la poétique ÎI : Épistémologie de l'écriture. Poétique de la traduction, op. cît., p. 358. 549 Béatrice Bonhomme et Micéala Symington, " Préface ", în Béatrice Bonhomme et Micéala Symington (dir.), Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, H. Champion, Paris, 2008, p. 13. 550 Henri Meschonnic, Poétique du traduire, op. cît., p. 183. C'est nous qui soulignons. 551 Le traducteur engagé dans l'histoire est celui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poétique ", în Revue des Sciences Humaines Université Mohamed Khider Biskra, no. 4, p. 47, consulté le 12 décembre 2010, URL : http://www.webreview.dz/IMG/pdf/4 4.pdf. 578 Béatrice Bonhomme et Micéala Symington, " Préface ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 12. C'est nous qui soulignons. 579 V. aussi Said Khadraoui, " Pour une approche scientifique de la traduction poétique ", în op. cît., p. 49 : " Le traducteur est appelé
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
85. 597 V. Idem, p. 12 : " La poésie offrait en effet la difficulté majeure de l'union inséparable du sens et de la sonorité, du signifié et du signifiant. " 598 Béatrice Bonhomme et Micéala Symington, " Préface ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 11. V. aussi Serge Salaün, " Traduire sans trahir ? Traduire la poésie ", p. 1, consulté le 2 juillet 2011, URL : http://crec.univ-paris3.fr/Traduiresanstrahir.pdf : " Traduire un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
réunis par Christine Lombez ; cahier coordonné par Roger Sauter, Praxiling, Université Montpellier III, Montpellier, 2004, p. 43-44. 601 Idem, p. 44. 602 Samuel Taylor Coleridge, Biographia Literaria, 1817, apud Béatrice Bonhomme et Micéala Symington, " Préface ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 11 : " Dans la poésie, où chaque ligne, chaque phrase peut dépasser l'épreuve de la délibération et du choix délibéré, îl est possible [...] d'atteindre l'ultimatum que
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
606 Henri Meschonnic, Pour la poétique V : Poésie sans réponse, op. cît., p. 73. V. aussi Henri Meschonnic, Célébration de la poésie, Éditions Verdier, Paris, 2001. 607 Joseph Brodsky, apud Béatrice Bonhomme et Micéala Symington, " Préface ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 11 : " la poésie est ce qui est perdu dans la traduction " vs. " la poésie est ce qui est gagné dans la traduction ". Notre traduction. 608 Philippe Lacoue-Labarthe
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dans Loxias, Loxias 29, mis en ligne le 21 juin 2010, p. 12, consulté le 9 janvier 2011, URL : http://revel.unice.fr/loxias/index.html?id=6214. 638 V. Lin Chu, " Traduire l'intraduisible ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 80 : " Traduire l'intraduisible est nécessaire pour faire percevoir la richesse et la signification de la diversité des cultures. " 639 V. Raoul Parme, Poésie et traduction, op. cît
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
d'un texte, et qui provoquerait l'irrespect abusif de son "fond" et de șa "forme". Et cet irrespect semble, hélas se manifester surtout dans le domaine de la Poésie. " 640 Lin Chu, " Traduire l'intraduisible ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 79. 641 Efim Etkind, " Avant-propos ", în Un Art en crise : essai de poétique de la traduction poétique, op. cît., p. X. 642 Nous voulons préciser ce que nous
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Ces traits peuvent constituer des difficultés redoutables, surtout și le traducteur a l'ambition d'obtenir en langue cible le même effet que dans la langue source. 643 V. Béatrice Bonhomme et Micéala Symington, " Préface ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 11 : " Traduire la poésie [...] semble supposer une approche du langage qui ne peut se contenter de la simple équivalence sémantique. " C'est nous qui soulignons. 644 Efim Etkind
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
littéraires, Nathan, Paris, 1993, p. 58. 663 V. Henri Meschonnic, Poétique du traduire, op. cît. 664 Idem, p. 177. 665 Alexandre Eyries, " Henri Meschonnic ou la saveur de l'écoute ", în Béatrice Bonhomme, Micéala Symington (dir.), Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 95-96. C'est nous qui soulignons. 666 V. Henri Meschonnic, Au commencement. Traduction de la Genèse, op. cît., p. 81. 667 Yves Bonnefoy, " Traduire en vers ou en
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Mathilde Vischer. V. Mathilde Vischer, La traduction, du style vers la poétique : Philippe Jaccottet et Fabio Pusterla en dialogue, op. cît., p. 34-35. 686 Alexandre Eyries, " Henri Meschonnic ou la saveur de l'écoute ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 94. 687 Pour Meschonnic, traduire le rythme signifie aller au-delà de la sémiotique : " Le texte biblique hébreu est donc une rythmique sémantique du conținu. Or nous pensons le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
16 și România (Clive Day, Ch. Seymour, A.C. Coolidge, Douglas Johnson)17. Asupra României au fost întocmite 13 rapoarte, un număr identic de documente consacrate monarhiei dualiste 18. Inquiry Commission a recomandat ca Marea Românie să includă: 1) teritoriul Basarabiei ruse avînd o populație predominant românească; 2) regiunea populată de români a Bucovinei; 3) toată Transilvania; 4) aproape 2/3 din Banat; 5) restabilirea, cu o foarte mică modificare, a frontierei româno-bulgare existente după al doilea război balcanic 19. Experții americani
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
erau alcătuită din trei discipline: cursul legilor, cursul de matematică aplicată și cursul de agricultură. • Cursurile slobode, se organizau doar la București, în afara sistemului format din cele patru cicluri de învățământ. Ele cuprindeau istoria naturală și limbile greacă, slavonă și rusă. Dincolo de Milcov, în Principatul Moldovei, structura învățământului, deși în mare parte similară celei din Țara Românească, prezenta totuși câteva particularități, fiind organizată în școli ordinare și școli extraordinare (Urechia, 1892, IV, pp. 391-395, Regulamentul șcólelor intocmit de Obștésca Adunare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politicii Partidului Muncitoresc Român și a guvernului Republicii Populare Române" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 4). Rupturile cu tradiția pedagogică românească vin sub forma unei serii de inovații, precum introducerea principiului manualului unic și obligativitatea predării limbii ruse începând cu clasa a IV-a (art. VI). Instituirea manualelor unice constituie o semnificativă schimbare de paradigmă, în condițiile în care tradiția pedagogică românească era una a pluralității de viziuni. Decretarea principiului manualului unic semnalează preluarea controlului total al statului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Standardizare în Tele- Antipolis- Standardizare comunicații (E.T.S.I.) Franta 53. Rețeaua Internațională Viena 1979 1991 Institutul Român de de Terminologie (TERMNET) Standardizare 54. Institutul Unificat de Dubna- 1956 1956 Ministerul Cercetării de Cercetări Nucleare Federația și Tehnologiei (I.U.C.N.) Rusa 55. Societatea Europeană de Geneva 1968 1968 Ministerul Cercetării Fizica și Tehnologiei 56. Centrul Internațional New Berry- 1928 1971 Ministerul Cercetării de Seismologie Anglia și Tehnologiei 57. Centrul Internațional de Moscova 1969 1969 Ministerul Cercetării Informare Științifică și Tehnologiei și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
de Standardizare în Tele- Antipolis- Standardizare comunicații (E.T.S.I.) Franta 53. Rețeaua Internațională Viena 1979 1991 Institutul Român de de Terminologie (TERMNET) Standardizare 54. Institutul Unificat de Dubna- 1956 1956 Ministerul Cercetării de Cercetări Nucleare Federația și Tehnologiei (I.U.C.N.) Rusa 55. Societatea Europeană de Geneva 1968 1968 Ministerul Cercetării Fizica și Tehnologiei 56. Centrul Internațional New Berry- 1928 1971 Ministerul Cercetării de Seismologie Anglia și Tehnologiei 57. Centrul Internațional de Moscova 1969 1969 Ministerul Cercetării Informare Științifică și Tehnologiei și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264242_a_265571]
-
de Standardizare în Tele- Antipolis- Standardizare comunicații (E.T.S.I.) Franta 53. Rețeaua Internațională Viena 1979 1991 Institutul Român de de Terminologie (TERMNET) Standardizare 54. Institutul Unificat de Dubna- 1956 1956 Ministerul Cercetării de Cercetări Nucleare Federația și Tehnologiei (I.U.C.N.) Rusa 55. Societatea Europeană de Geneva 1968 1968 Ministerul Cercetării Fizica și Tehnologiei 56. Centrul Internațional New Berry- 1928 1971 Ministerul Cercetării de Seismologie Anglia și Tehnologiei 57. Centrul Internațional de Moscova 1969 1969 Ministerul Cercetării Informare Științifică și Tehnologiei și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264263_a_265592]
-
de Standardizare în Tele- Antipolis- Standardizare comunicații (E.T.S.I.) Franța 53. Rețeaua Internațională Viena 1979 1991 Institutul Român de de Terminologie (TERMNET) Standardizare 54. Institutul Unificat de Dubna- 1956 1956 Ministerul Cercetării de Cercetări Nucleare Federația și Tehnologiei (I.U.C.N.) Rusă 55. Societatea Europeană de Geneva 1968 1968 Ministerul Cercetării Fizică și Tehnologiei 56. Centrul Internațional New Berry- 1928 1971 Ministerul Cercetării de Seismologie Anglia și Tehnologiei 57. Centrul Internațional de Moscova 1969 1969 Ministerul Cercetării Informare Științifică și Tehnologiei și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264387_a_265716]
-
de Standardizare în Tele- Antipolis- Standardizare comunicații (E.T.S.I.) Franta 53. Rețeaua Internațională Viena 1979 1991 Institutul Român de de Terminologie (TERMNET) Standardizare 54. Institutul Unificat de Dubna- 1956 1956 Ministerul Cercetării de Cercetări Nucleare Federația și Tehnologiei (I.U.C.N.) Rusa 55. Societatea Europeană de Geneva 1968 1968 Ministerul Cercetării �� Fizica și Tehnologiei 56. Centrul Internațional New Berry- 1928 1971 Ministerul Cercetării de Seismologie Anglia și Tehnologiei 57. Centrul Internațional de Moscova 1969 1969 Ministerul Cercetării Informare Științifică și Tehnologiei și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266213_a_267542]
-
de Standardizare în Tele- Antipolis- Standardizare comunicații (E.T.S.I.) Franta 53. Rețeaua Internațională Viena 1979 1991 Institutul Român de de Terminologie (TERMNET) Standardizare 54. Institutul Unificat de Dubna- 1956 1956 Ministerul Cercetării de Cercetări Nucleare Federația și Tehnologiei (I.U.C.N.) Rusa 55. Societatea Europeană de Geneva 1968 1968 Ministerul Cercetării Fizica și Tehnologiei 56. Centrul Internațional New Berry- 1928 1971 Ministerul Cercetării de Seismologie Anglia și Tehnologiei 57. Centrul Internațional de Moscova 1969 1969 Ministerul Cercetării Informare Științifică și Tehnologiei și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277823_a_279152]