7,856 matches
-
am văzut cu cine merge el de obicei.; • circumstanțial (temporal, spațial, cauzal, condițional); „Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă/Prin care trece albă regina nopții moartă.” (M. Eminescu, I, p. 69), „M-a fermecat cu vro scânteie/Din clipa-n care ne văzum?” (Ibidem, p. 208); • atribut: „Tu îmi pari ca o bacantă ce-a luat cu-nșelăciune/De pe-o frunte de fecioară mirtul verde de martir,/O fecioară - a cărei suflet era sunt ca rugăciunea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pierdem într-o lume a banalului, într-o lume a insignifiantului și cred că omul trebuie să facă mai mult, pentru că așa cum spunea Heraclit, Daimonul locuiește în om. Pentru Heraclit, Daimonul era Zeul, era Divinitatea și în oricare om există scânteia divină. Această scânteie divină trebuie pusă în valoare. În afară de modelul Eminescu, ați mai avut pe altcineva care să vă influențeze în vreun fel destinul? În sfera culturii, a filozofiei, sigur că eu m-am îndreptat către personalitățile care au realizat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
lume a banalului, într-o lume a insignifiantului și cred că omul trebuie să facă mai mult, pentru că așa cum spunea Heraclit, Daimonul locuiește în om. Pentru Heraclit, Daimonul era Zeul, era Divinitatea și în oricare om există scânteia divină. Această scânteie divină trebuie pusă în valoare. În afară de modelul Eminescu, ați mai avut pe altcineva care să vă influențeze în vreun fel destinul? În sfera culturii, a filozofiei, sigur că eu m-am îndreptat către personalitățile care au realizat cel mai mult
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
albastră Rândunica ne-a sosit Ea aduce primăvară Să-i uram: „Bine-ai venit!” Primăvară Zice primăvară: Vrei un mănunchi de ghiocei? Hai cu mine și-o să-ți iei!” Și m-am dus pe deal în sus. Neaua mai avea scântei... „Uite unul, uite trei!” Ghioceii clopoței răsăreau sub ochi mei; clinchețea vântul prin ei... Primăvară Spre sfârșit de iarnă grea, De sub pătură de nea S a ivit un ghiocel, Ghiocel, clopoțel. El a dat de veste, el Că dorită primăvară
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Firul ierbii a-ncolțit Gândăcelu-i fericit. Mama, azi de ziua ta Ți-am adus o albăstrea, Din grădina noastră; Mama, azi de ziua ta, S-o așezi în glastra! Am scris în petalele ei Cu versuri de soare, Cu lumina și scântei, Dragostea mea mare. Zambile pentru mama Zambile pentru mama Eu am cules cântând Când a florit câmpia Sub soarele arzând. Zambile pentru mama, Îngeri cu ochi vii, Frumoasele zambile, Din suflet de copii. *** Vreau că ziua ta să fie Zi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Clasa Agata Bârsesc u). Debu tează cu o schiță în Vremea școlii (1930). Face ucenic ie ziari stică la Ziua și desfășoară o bogată activitate ziaristică la Opinia, Grai moldovenesc, Presa, însemnări ieșene, Luminatorii, Prutul, Momentul, Drapelul, România liberă și Scânteia. După 1990 va semna în Monitorul cunoscuta rubrică „Cafeaua de dimi neață. Calitățile sale de memorialist se regăsesc în cele 6 volume de „Umbre”, din care ne vom opri la: Darcle Hariclea Darclee a împlinit 70 de ani. Ca de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vasta sa activitate literară și a aplecat gândul și asupra locului sacru al istoriei și al nat urii băt rânului Cotnari. întomnare Când vremea-și revarsă al veciilor har Pe coaste-mbrumate-n lumină Din lacrima firii pământul în dar Primește-o scânteie divină. Din ea se aprinde-n struguri altar Și-amestecă soarele-n tină Jertfirea din boabe o clipă măcar La razele verii se-nchină. Smaralde, rubine, bătrân chihlimbar; Ciorchinii de ceruri se-anină Și-și picură sângele sfânt în pahar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
românești! Beau vin străin! Porter beau! Madera; Borto! Tocai Mii butilci Porto! Șampaniu! CORNELIU VĂLEANU (n. 16 iunie 1939, comuna Oltenești (Cordeni) Vaslui) Studii: Facultatea de Filologie București, Co laboreaz ă cu versuri la ziarul „Rulmentul” Bârlad, la Sportul popular, Scânteia tineretului, Viața studențească. În anii 1970 - 2008, profesor de limbă română, membru activ al Cenaclului de epigrame Academia Liberă „Păstorel”.Publicat în 5 ant ologii de epigrame. Volume personale:”Petale de gând (Cvinarii - 2005) și „Urzicare, epigrame și rondeluri țepoase
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Mihai Ciongradi va ajunge directorul Spitalului de recuperare Distrofici Iași, dr. Mihai Nichifor - director de Policlinică și 176 inspector DSP, dr. Leonida Ciobotaru - inspector DSP, dr. Costică Bolea - inspector DSP și apoi director adjunct al Direcției Sanitare județene, dr.Olga Scânteie - șef secție Spital Mogoșoaia, dr.Nicolița Vintilescu șef secție Spital Buftea, dr.Ion Horvath - șef secție Spital Jimbolia, dr.Maia Dorobăț șef secție Spital Câmpia Turzii, dr. Maria Bujor - șef secție distrofici Spital județean Pitești, dr. Anca Popescu - șef secție Spital
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
încarcă pozitiv, dacă inițial era neutră și c) rămâne încărcată pozitiv, dacă inițial era încărcată tot pozitiv, însă foița electrosajului deviază mai mult. În 1887 H. Hertz, a observat pentru prima dată că între două sfere de zinc se produc scânteii electrice dacă una dintre sfere este iluminată cu radiații ultraviolete. Prin experimentul efectuat de W. Hallwachs, s-a tras concluzia că placa de zinc emite particule încărcate cu sarcină negativă, particule numite ulterior electroni. Emiterea electronilor de către placa de zinc
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
scena cataclismică a Judecății de Apoi care se află deasupra altarului. Interesant e că puțini artiști reușesc să redea gama de extaz spiritual și de suferință fizică, speranța mântuirii și remușcarea păcatului. Numai un artist adevărat care credea în propria scânteie divină conștient de limitele sale uma‑ ne ar fi putut începe un asemenea parcurs. Aici se regăsesc ca și în alte ilus‑ trații din capela Sixtină, dramele umane și spirituale ale extazului și ale chi‑ nurilor; este o lucrare de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Ceea ce elogiem este erupția prin imaginație a inspirației nu spontaneitatea asocia‑ tiv‑recombinativă a imaginației pentru ea însăși. Crearea lui Adam spre exemplu, pentru Renaștere a devenit un simbol: Dumnezeu Tatăl plutește în aer purtat de ființe celeste - îngeri lăsând scânteia spiritului său divin în om; omul creat după chipul și asemănarea lui Dumne‑ zeu se trezește la viață în momentul în care Dumnezeu îi insuflă spiritul său care îl pune în mișcare. El nu mai este o creatură fără suflet
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Creșteți și vă înmulțiți și stă‑ pâniți pământul 40. Lucrarea este pe cât de simplă pe atât de ingenioasă juxtapunând caracterul uman al lui Adam cu puterea divină: cele două figuri nu se ating, cu toate acestea aproape că poți simți scânteia divină trecând din degetul lui Dumne‑ zeu spre degetul lui Adam exprimând conexiunea spirituală dintre Dumnezeu și om. 6. Document pontifical: Scrisoarea către artiști a fericitului Papă Ioan Paul al II‑lea, interpretare și viziune modernă Comentarii Și a privit
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
penumbră la re‑ flexe infinite de lumină. În această privință Pavel Florenski 53 scria: aurul ma‑ siv, greoi, în lumina difuză a zilei prin lumina tremurătoare a unei lămpi sau a unei lumânări prinde viață, pentru că strălucește în mii de scântei făcân‑ du‑ne să presimțim alte lumini nepământești care umplu spațiul ceresc. În occident, punctele de vedere de la care pornesc artiștii sunt mult mai variate în dependență și de convingerile de fond prezente în mediile culturale ale timpului lor. Patrimoniul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
La terrasse des audiences du clair de lune (...Terasa audiențelor sub clar de lună) Lectura unei Scrisori din India, publicată în decembrie 1912 în paginile ziarului „Le Temps”, pare să fi inspirat sonoritățile unei emoționante reverii ce „rătăcește” departe de scânteia inițierii sale. Léon Vallas afirma că Debussy ar fi fost atras de armonia acestei îmbinări de cuvinte extrase din rândurile articolului ce descriau ceremonia de încoronare a regelui englez George al V-lea, ca împărat al Indiei. În creația debussystă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pierdute în istorie. În pofida opțiunii denominative la care face apel Debussy, viziunea acestei asocieri de imagini nu ne propune o simplă descriere a acelei urne mortuare întruchipându-l pe zeul Osiris (divinitate a civilizației egiptene), ci se dorește a fi „scânteia” ce atrage după sine explorarea în taină a adâncurilor puterii de imaginație și de profundă simțire a auditorului. „Ascultăm” eterna întrebare despre marele mister al Vieții și al Morții, ce pare să-și mai caute încă răspunsul în Infinitul unei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
scena cataclismică a Judecății de Apoi care se află deasupra altarului. Interesant e că puțini artiști reușesc să redea gama de extaz spiritual și de suferință fizică, speranța mântuirii și remușcarea păcatului. Numai un artist adevărat care credea în propria scânteie divină conștient de limitele sale uma‑ ne ar fi putut începe un asemenea parcurs. Aici se regăsesc ca și în alte ilus‑ trații din capela Sixtină, dramele umane și spirituale ale extazului și ale chi‑ nurilor; este o lucrare de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Ceea ce elogiem este erupția prin imaginație a inspirației nu spontaneitatea asocia‑ tiv‑recombinativă a imaginației pentru ea însăși. Crearea lui Adam spre exemplu, pentru Renaștere a devenit un simbol: Dumnezeu Tatăl plutește în aer purtat de ființe celeste - îngeri lăsând scânteia spiritului său divin în om; omul creat după chipul și asemănarea lui Dumne‑ zeu se trezește la viață în momentul în care Dumnezeu îi insuflă spiritul său care îl pune în mișcare. El nu mai este o creatură fără suflet
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Creșteți și vă înmulțiți și stă‑ pâniți pământul 40. Lucrarea este pe cât de simplă pe atât de ingenioasă juxtapunând caracterul uman al lui Adam cu puterea divină: cele două figuri nu se ating, cu toate acestea aproape că poți simți scânteia divină trecând din degetul lui Dumne‑ zeu spre degetul lui Adam exprimând conexiunea spirituală dintre Dumnezeu și om. 6. Document pontifical: Scrisoarea către artiști a fericitului Papă Ioan Paul al II‑lea, interpretare și viziune modernă Comentarii Și a privit
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
penumbră la re‑ flexe infinite de lumină. În această privință Pavel Florenski 53 scria: aurul ma‑ siv, greoi, în lumina difuză a zilei prin lumina tremurătoare a unei lămpi sau a unei lumânări prinde viață, pentru că strălucește în mii de scântei făcân‑ du‑ne să presimțim alte lumini nepământești care umplu spațiul ceresc. În occident, punctele de vedere de la care pornesc artiștii sunt mult mai variate în dependență și de convingerile de fond prezente în mediile culturale ale timpului lor. Patrimoniul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a Japoniei a deschis calea democratizării țării. Războiul civil din China a continuat în timpul și după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, ducând, în cele din urmă, la proclamarea Republicii Populare Chineze și la secesiunea Taiwanului. Războiul a fost scânteia care a aprins un val de lupte pentru câștigarea independenței coloniilor puterilor europene, metropolele fiind vlăguite de ultima conflagrație mondială. S-a petrecut o schimbare notabilă a centrului de greutate al puterii mondiale de la țările Europei Occidentale către noile superputeri
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
adună.” Credința că poate stăpâni destinele acestei lumi îl face pe Faust, prin cabala, să invoce pe Duhul Pământului. De multe ori își exprimă nefericirea eșecurilor, mai ales atunci când i se spulberă ideea că ar putea cuprinde în el o scânteie divină: „Nu sunt ca zeii. Cât de dureros o simt! Un vierme sunt, ce-n pulbere trăiește” Încetul cu încetul anticipează că toate năzuințele sal se preschimbă în rătăciri ale științei, ale puterii, ale faime, iar acest lucru îl pune
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
crengi ai, iubito, nu brațe”, „înflorești mulțumită”. Iubitul este un Orfeu care transformă ființa iubită în vibrații, mișcare, tensiune. Ciclicitatea naturii căreia aparține iubita stă sub semnul inimii. Lexical este dominat de cuvinte ca: „aprinde”, „rug”, „aură”, „ardoare”, „văpăi”, „cenușă”, „scânteie”, „foc”. Cuplul devine un dumnezeu pe pământ, supus focului pasiunii, erosului, dar care devine creator la rândul său: „iubirea țâșnește din țărnă și face pământului aură”, așa cum Marelui Orb: „țânțarii îi fac o aureolă peste cap”. Flacăra iubirii devine măsura
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mării de care m-am simțit odată așa de aproape. Bach ar forma valurile negre, puternice, un ritm egal și cu rezonanțe profunde. Beethoven, freamătul și cataclismele. Mozart, apa liniștită, care joacă ușurel, glumeț, și în același timp melancolic la scânteile soarelui. Wagner , vijelie. Chopin, plescăitul lopeții la razele de lună. Iar Debussy, valurile subțiri și capricioase, uneori roze, alteori argintate, lunecând pe maluri și în care își înmoaie nimfele degetele de cafea. Iar patefonul cu diafragma lui - capul cu gâtul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
alături de animale și natură. Economia, ca activitate umană 55, apare pe măsură ce omul leagă o relație specială cu natura și cu ceilalți oameni. Se întâmplă, la un moment dat, ca pe parcursul evoluției 56, printr-un joc al naturii, să apară o scânteie care-l va despărți definitiv pe om de animalitate 57. Oamenii de știință 58 spun că suntem o maimuță mai norocoasă sub aspectul evoluțiilor sale în natură. Economia și banul apar mult mai târziu, după alte mii de ani de după
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]