5,506 matches
-
au hotărât să instituie un concurs. Artiștii au datoria patriotică de a se înscrie. Numai arta și talentul unui artist într-adevăr creator vor putea desemna câștigătorul!"". Favorit din cei zece sculptori rămași în concurs după o preselecție era considerat sculptorul Constantin Baraschi, despre care se știa că încă cu câteva luni înainte de Lovitura de stat de la 23 august 1944 ar fi început să modeleze "Monumentul ostașului sovietic eliberator", care apoi a fost dezvelit în Piața Victoriei în anul 1946, în
Dorio Lazăr () [Corola-website/Science/321719_a_323048]
-
fost dezvelit în Piața Victoriei în anul 1946, în prezența regelui Mihai al României. Pentru a fi sigură că monumentul dedicat lui Stalin se încadrează în criteriile impuse de acesta, Ana Pauker i-a cerut opinia lui Nikolai Tomski, un sculptor rus care executase mai multe statui ale generalisimului, amplasate în diferite orașe din Uniunea Sovietică, și una, considerată cea mai bună lucrare a sa, la Dresda, în Republica Democrată Germană. Juriul a fost surprins când, în 23 martie 1950, nu
Dorio Lazăr () [Corola-website/Science/321719_a_323048]
-
în diferite orașe din Uniunea Sovietică, și una, considerată cea mai bună lucrare a sa, la Dresda, în Republica Democrată Germană. Juriul a fost surprins când, în 23 martie 1950, nu macheta lui Baraschi a fost aleasă, ci cea a sculptorului Dimitrie Demu. Tomski a apreciat și o a doua machetă, și anume cea realizată de Dorio Lazăr, după care a fost în final făcută o statuie ce a fost amplasată în „Orașul Stalin“, cum fusese redenumit în 1950 Brașovul. Statuia
Dorio Lazăr () [Corola-website/Science/321719_a_323048]
-
Cemetery) din Forest Park, Illinois, o suburbie a orașului Chicago. Schwab și Neebe au fost înmormântați și ei la Waldheim după ce au murit, „martirii” fiind astfel reuniți. În 1893, la Waldheim s-a inaugurat Monumentul Martirilor din Haymarket, realizat de sculptorul Albert Weinert. După peste o sută de ani, el a fost desemnat „reper istoric național” de către Departamentul de Interne al SUA, fiind singurul monument de cimitir desemnat astfel. Istoricul David Roediger a caracterizat procesul drept una dintre cele mai mari
Afacerea Haymarket () [Corola-website/Science/321703_a_323032]
-
că ar ști cine a fost atentatorul. Diverși autori și comentatori au speculat despre mai mulți posibili suspecți: În 1889, în centrul pieței Haymarket a fost ridicată o statuie de bronz de înălțime reprezentând un polițist din Chicago, realizată de sculptorul Johannes Gelert și finanțată din fonduri private strânse de Union League Club of Chicago. Statuia a fost dezvelită la 30 mai 1889, de Frank Degan, fiul polițistului Mathias Degan. La 4 mai 1927, aniversarea a 41 de ani de la afacerea
Afacerea Haymarket () [Corola-website/Science/321703_a_323032]
-
geomtetriza formele. Multe au de asemenea în comun cu el o dimensiune apropiată de mărimea naturală. Operele nok sunt, alături de cele ale culturii Ife, singurele statui din lut ars din Africa neagră care ating aceste dimensiuni. În alegerea subiectelor lor, sculptorii marcheazăo netă preferință pentru reprezentarea omenească, dar ei înfățișează de asemenea și animale, elefanți, maimuțe, șeri și chiar căpușe. Capetele omenești nu sunt niciodată portrete, chiar dacă unele arată o tendință spre naturalism. În schimb, animalele sunt tratate în manieră realistă
Cultura Nok () [Corola-website/Science/320830_a_322159]
-
se repetă trei însemne heraldice: stema județului Botoșani - coasa, a Moldovei - capul de bour, și a Regatului României. Mobilierul de lemn (catapeteasma, strana arhierească, 14 strane obișnuite, două iconostase, două analoghii și balustrada de la loja corului) a fost confecționat de sculptorul danez Peer Merloe la Mănăstirea Văratec. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați de Petre Remus Troteanu (1885-1957). Iconografia lăcașului de cult este considerată unicat în lume pentru că, în semn de doliu etern pentru moartea poetului Mihai Eminescu, ctitorii au
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”. Este înmormântat, alături de fratele său, Felix Ghelerter, la Cimitirul Filantropia din București. Monumentul funerar, realizat din travertin, a fost conceput de sculptorul Nicolae Roșu. Moni Ghelerter fost căsătorit pentru câțiva ani cu actrița Marcela Rusu, căsătorită ulterior cu liderul comunist Alexandru Bârlădeanu și mai târziu cu scriitorul Aurel Baranga. Fratele lui Moni Ghelerter a fost Felix Ghelerter, care și-a continuat activitatea
Moni Ghelerter () [Corola-website/Science/320937_a_322266]
-
este opera sculptorului Constantin Baraschi, plasată în prezent la intersecția străzilor I. L. Caragiale și Maria Rosetti. Statuia a fost realizată în 1957, când sculptorul a participat la concursul pentru realizarea statuii lui Lenin, care urma să fie amplasată la loc de cinste în fața
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
este opera sculptorului Constantin Baraschi, plasată în prezent la intersecția străzilor I. L. Caragiale și Maria Rosetti. Statuia a fost realizată în 1957, când sculptorul a participat la concursul pentru realizarea statuii lui Lenin, care urma să fie amplasată la loc de cinste în fața Casei Scânteii. Crezând că va fi câștigătorul concursului, Baraschi a turnat în bronz statuia, dar a avut surpriza ca să fie acceptată
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
Caragea. Istoricul de artă Pavel Șușară afirmă că, rămânând cu statuia nevândută, Baraschi i-a tăiat capul lui Lenin, l-a înlocuit cu capul lui Caragiale cu pălărie și l-a propus din nou autorităților. A fost un nou eșec. Sculptorul Paul Vasilescu infirmă această informație dată de Pavel Șușară, susținând că statuia este, din cap până-n picioare, Caragiale, fiind concepută de la început pentru al reprezenta pe marele dramaturg și că el însuși a lucrat la statuie, înainte de intrarea la facultate
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
este, din cap până-n picioare, Caragiale, fiind concepută de la început pentru al reprezenta pe marele dramaturg și că el însuși a lucrat la statuie, înainte de intrarea la facultate, fiind ucenic, pe atunci, în atelierul lui Baraschi. Și o mărturie a sculptorului Nicu Enea contrazice această versiune: "„În anul 1952, la o sută de ani de la nașterea lui Caragiale, Ministerul Culturii a comandat un monument de 3 metri lui Baraschi. Lucrarea a așteptat aproape o lună de zile, după care o comisie
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
piatră care îl reprezintă pe Caragiale șezând și ținând un baston în mâna dreaptă (autor necunoscut). Mai recent, din 19 decembrie 2010, o statuie a lui Caragiale șade privind lung la Grupul statuar „Căruța cu paiațe” din București, operă a sculptorului Ioan Bolborea. Bustul lui I. L. Caragiale din Parcul Alexandru Ioan Cuza (fost I.O.R.) din București. Sculptor: Ionel Stoicescu. Practic, bustul este o reproducere după o parte din statuia lui I. L.Caragiale din grupul statuar „Caragealiana” al lui Ioan
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
din 19 decembrie 2010, o statuie a lui Caragiale șade privind lung la Grupul statuar „Căruța cu paiațe” din București, operă a sculptorului Ioan Bolborea. Bustul lui I. L. Caragiale din Parcul Alexandru Ioan Cuza (fost I.O.R.) din București. Sculptor: Ionel Stoicescu. Practic, bustul este o reproducere după o parte din statuia lui I. L.Caragiale din grupul statuar „Caragealiana” al lui Ioan Bolborea. Bustul lui I.L. Caragiale dăruit în 2012 de Gigi Becali Colegiului Național Ion Luca Caragiale din București
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
ca muzeu memorial, ea a fost deschisă publicului începând cu anul 1984. În fața casei memoriale a fost amplasat în anul 1998 un bust de bronz al Veronicăi Micle, sculptat de Damian Popa, fiul vestitului meșter popular Neculai Popa de la Târpești. Sculptorul a realizat și două portrete în creion ale Veronicăi și Mihai Eminescu care au fost așezate pe pereții uneia dintre camere.
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
apar că personaje de teatru sau că beneficiari ai generozității cu care stăpânii se îngrijesc de ei la bătrânețe și le asigura o înmormântare decentă. Meșteșugarii lucrau cot la cot cu sclavii lor, cu același grad de înalta calificare, că sculptori sau pietrari, fiind plătiți la fel. Plata sclavului era încredințată stăpânului care trebuia să-l întrețină. Sclavii trăiau și în gospodării separate-choris oikountes, oferind prin înțelegere o parte din venit stăpânului lor. La Atena, meșteșugarii sau negustorii puteau deveni cetățeni
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
departe și au reușit de asemenea să înregistreze imaginea mai multor tablouri care au fost distruse. Stilul manierist al școlii de la Fontainebleu i-a înfluențat pe artiștii francezi (colaboratori ai italienilor) printre care se numără pictorul Jean Cousin cel Bătrân, sculptorii Jean Goujon și Germain Pilon și, într-o măsură mai mică, pictorul și portretistul François Clouet, fiul lui Jean Clouet. Din 1584 până în 1594, în timpul războaielor religioase dintre catolici și protestanți, castelul a fost abandonat. După suirea pe tron, Henric
Școala de la Fontainebleau () [Corola-website/Science/315347_a_316676]
-
cer au început să cadă lipitori. Acest eveniment neașteptat i-a speriat pe tineri și astfel bărbatul rănit a rămas în viață. Puțin mai târziu a găsit un tânăr care să-l ducă mai departe în drumul său. Capitolul 21 Sculptorul Koichi Tamura, înjunghiat mortal, este găsit în biroul său într-o baltă de sânge. Există ipoteza unei răzbunări personale, deoarece casă nu a fost răscolita. Dl. Tamura locuia împreună cu fiul său ( 15 ani), dar care dispăruse de acasă cu zece
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
de sânge. Există ipoteza unei răzbunări personale, deoarece casă nu a fost răscolita. Dl. Tamura locuia împreună cu fiul său ( 15 ani), dar care dispăruse de acasă cu zece zile în urmă ( în prezent era căutat de poliție). Era considerat un sculptor de renume, tema creațiilor sale era exprimarea inconștientului uman. Kafka află din ziar că tatăl său a fost ucis. Oshima îi confirmă lui Kafka că are încredere în el că nu el l-a ucis, dar îl avertizează că este
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
află că în tinerețe ea a fost pasionată de oameni care au fost loviți de fulgere - chiar a publicat și o carte). Noaptea Kafka își amintește că tatăl său a fost lovit de fulger și și-a început muncă de sculptor după ce i s-au vindecat rănile - se gândește că așa l-a întâlnit pe tatăl său. Concluzionează că sunt prea multe coincidențe. Capitolul 26 Nakata și Hoshino ajung în Takamatsu. Scopul lor era să găsească piatră de intrare, adică o
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
1869, Elena Victoria în 1870 și Marie Louise în 1872. Ultimii doi fii au murit la vârste fragede; Frederick Harold la opt zile după naștere, în 1876 și un fiu născut mort în 1877. Prințesa Louise, sora Elenei, a comandat sculptorului francez Jules Dalou un memorial pentru cei doi copii ai Elenei.
Prințesa Elena a Regatului Unit () [Corola-website/Science/315393_a_316722]
-
Veneția. În anii 1946 - 1950, pe lângă participarea la expozițiile oficiale, are și o inițitivă singulară, cea de a expune în galerii de mină, unde a ținut și prelegeri explicative. La Suceava este expus bustul de bronz al artistului , realizat de sculptorul Panaite Chifu. La București, în clădirea din Piața Cantacuzino nr.1, de lângă Parcul Ioanid, a fost înființată în 2010 "Fundația George Löwendal", a cărei președintă este Ariadna Löwendal-Dănilă (fostă Avram), nepoata artistului. Fundația este custodele unui bogat fond de documente
George Lövendal () [Corola-website/Science/317346_a_318675]
-
fost Aristide Briand. După ce îl cunoaște, prințesa devine republicană, se declară atee, merge la întruniri socialiste, îl citește pe Lenin. La 22 decembrie 1922 începe o îndelungată legătură cu un medic, soțul celei mai bune prietene. A fost model pentru sculptorul român Constantin Brâncuși. Sculptura care e reprezintă, "Prințesa X" a creat un scandal în 1919, când el a reprezentat-o sau caricaturizat-o ca un mare falus din bronz strălucitor. Acest falus simbolizează obsesia modelului pentru penis și căutarea ei
Prințesa Marie Bonaparte () [Corola-website/Science/321786_a_323115]
-
(cu numele complet "Emil Wilhem August von Becker"), (n. 7 iulie 1881, București - d. 1952) a fost sculptorul Casei Regale a României. Familia Becker se trage din Germania, unde i se cunosc strămoșii până în secolul al XVII-lea. Străbunicul lui Emil, un faimos gravor, a fost rugat de țarul Rusiei, Petru cel Mare, să-i facă o serie
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
în metal, a venit în România la 1875, chemat de regele Carol I al României pentru a restaura ornamentele de plumb ale Mănăstirii Curtea de Argeș. Acesta a avut un fiu, Emil Wilhem August von Becker, care avea să devină, peste ani, sculptor al Casei Regale. Emil Wilhelm August von Becker, al treilea copil al soților August von Becker și Anna Popper, s-a născut pe 7 iulie 1881 la București, în "mahalaua Manea Brutaru" (azi Calea Griviței). A fost botezat în confesiunea protestantă
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]