5,850 matches
-
Și, minune, finalul scurtei lecturi a fost invadat de glasuri cristaline. Prezența copiilor în jurul bunicilor (pe loc mi-am dat seama că noi cei trei de la masă eram bunici) e ca o briză de prospețime. S-a stabilit un pact sentimental. Am părăsit, cel puțin pentru moment, erudiția și ne bucurăm de razele vieții. Confortul natural nu a durat mult, suficient însă să ne amintim cu toții de copilăria noastră și să dăm mai multă atenție plantelor din jur, de la copaci la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de basm. Și totuși, subjugat ideilor rămân în lumea lor, continuându-mi gândurile în mersul lor complicat pe drumul necunoscut și înfundat până la urmă într-un punct critic indescifrabil. Unii se întreabă, odată cu ei și eu, de ce o viață obișnuit sentimentală nu ar fi capabilă să se suprapună peste cea neuronic intelectuală, să fie doar la mijloc diferența dintre lumea sensibilă și lumea logică? Îmi spun atunci că poate un asemenea raționament, în unda atâtor demonstrații umanist filozofice, nu-și are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
nefăcând parte din acele grupări restrânse (mici societăți) care sunt unite prin legături afective și care se retrag în izolare, ignorând realitatea din jurul lor, chiar cu riscul cvasiutopiei acestor sihăstrii și năzuințe. E frumos să se întâmple ca în Educație sentimentală, în Candid, în Noua Eloiză sau ca în Paul și Virginia, am rămâne însă la nivelul emoției și entuziasmului, la excesul de sentimentalism care nu mai dă bine, mai ales într-o lume prost construită, dezamăgitoare. Mă întorc la spațiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
n-ar mai fi putut desăvârși simbolul universului și reflecția milenară a omului s-ar fi pierdut în neant. Scrisul despre scris, adică opiniile despre cărțile autorilor, poate trece și dincolo de rigorile criticii literare, intrând într-un fel de arhivă sentimentală, cu o valoare infinit mai binefăcătoare decât orice stimulent de ordin critic. Dacă apreciem măcar instinctiv cărțile de lângă noi, atunci să le pătrundem esența ca pe o rază de lumină, ca pe o emoție acceptând și extazul intelectual. Fie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
vieții cu tainele ei. Un val de magie ne înconjoară, numai că trebuie să fim capabili a-i descoperi ritualul prin care sufletul intră în levitație beatitudinar și inima imperial se zbate. Și încă mai e nevoie de această arhivă sentimentală, cu amestec de ninsoare și aromă de santal, pentru că am descoperi bagheta molipsitoare de fericire, chiar cu riscul apariției unor victime colaterale. Și încă ar mai rămâne loc de sine, de vis și tristețe. Căci vorba poetului: Teama din plin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
secol de arte frumoase la Iași. Album. Iași, Editura Junimea, 2004; Iași între medieval și modern. Album. Iași, Editura Art XXI, 2008 CLOȘCĂ, Constantin. Ateneul Tătărași din Iași așezământ de cultură națională. Iași, Editura Junimea, 1984. CORDUN-TĂRĂBUȚĂ, Georgeta. Iași oraș sentimental. Iași, Editura Vasiliana '98, 2000. COZMEI, Mihai. Filarmonica "Moldova" Iași. Monografie. Iași 1992. CRĂCIUN, Boris. Metropola de pe șapte coline. Iași, Editura Porțile Orientului, 1985; Prințesa de la Iași. Iași, Editura Porțile Orientului, 2012; O istorie legendară a Iașilor. Iași, Editura Porțile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
literare, 2006. HANDOCA, Mircea. Din nou la Iași. Pe urmele lui Al. O. Teodoreanu Păstorel. București, Editura Sport-Turism, 1988. HATMANU, Dan. Autoportret în timp cu mai vechi și mai noi aduceri aminte. 2 vol. Iași, Editura Apollonia, 1999; Iașul, evocare sentimentală. Iași, Editura Dana Art, 2008. HEROVANU, Eugen. Orașul amintirilor. București, Editura Minerva, 1975 HURJUI, Ion. In memoria lui Gr. T. Popa. Coautor. Iași, Editura Omnia, 1999. IACOB, Gheorghe. Iași, memoria unei capitale. Iași, Editura Universității "Al. I. Cuza", 1935. IACOBAN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Iași, Editura Pim, 2009; Scurte medalioane, Iași, Editura Pim, 2010. OPREA, Ștefan. Chipuri și măști. Iași, Editura Cronica, 1996; Școala ieșeană de teatru. Coautor. Iași, Editura Artes, 2005. OSTAP, Constantin. Parfum de Iași. Iași, Editura Timpul, 2002; Iașul nu neapărat sentimental. Iași, Editura Vasiliana '98, 2004; Despre Iași numai cu dragoste... Iași, Editura Vasiliana '98, 2005. OSTAP, Constantin, MITICAN, Ion. Iașii între adevăr și legende. Iași, Editura Tehnopress, 2000. PAIU, Constantin. Confidențe la arlechin, Iași, Editura Junimea, 1985; Școala ieșeană de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
13 Spiritul locului 15 Iașul medieval, Iașul artei 20 Cetatea trăitoare din și prin cultură 28 De la muzeul de istorie naturală la estetica naturii 34 O medie culturală? 44 Tezaure și priorități de tipărire 47 Lecturile lui Eminescu 52 Iașul sentimental? 63 De la generația pașoptistă la generația tânără 68 Locul ideal? 70 Poezia focurilor lăuntrice 73 Documente bibliofile 76 Pornind de la istoricul Turn al Goliei 79 Palatul în stil gotic flamboyant 81 Cercul care închide și deschide totul 83 Policromie fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
etc. nu sunt simple toponimice, ci au o acută rezonanță istorică. Și râul Prut a avut o asemenea rezonanță dureroasă, fie ca hotar între frați, fie ca obiectiv militar din ordinul mareșalului Antonescu (“Soldați! Vă ordon treceți Prutul!”) sau valoare sentimentală fiind uneori străjuit de poduri de flori. Pentru refugiații din Basarabia din 1944 trecerea lui a însemnat o grea lovitură a destinului. Cea mai statornică amintire din refugiu e a unei zile friguroase de martie un drum nesfârșit, două siluete
UN COPIL TRECÂND PRUTUL. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Taisia Nicolau () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1695]
-
în cursul unei reprezentații, toate acestea în schimbări dramatice de imagine și atitudine. La începutul spectacolului, Madona apărea într-un corset negru de dimensiuni minuscule, pozînd în postura de "femeie-pisică" pentru ca mai apoi să treacă la cea mai romantică și sentimentală atitudine, cu albumul "True Blue". Însă, peste rochia de bal în stilul anilor '50, ilustrînd inocența, în "True Blue" ea îmbracă o jachetă de piele neagră, pentru a cînta "Papa Don't Preach", cuvintele "Safe Sex" fiind proiectate în litere
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și ura și un trup în continuă schimbare, capabil să-și însușească noi forme datorită noilor descoperiri tehnologice de vîrf. Astfel, deși Gibson, spre deosebire de Baudrillard, poate fi caracterizat drept un individualist romantic, el nu este, totuși, un "umanist" în sensul sentimental al cuvîntului, și nici tehnofob nu este. Ca în viziunea lui Baudrillard, tehnologia a învins și cu asta basta aventura poate continua. Romanul mai sugerează și posibilitatea unui fel de nemurire: dacă creierul nostru, inteligența noastră, ar putea fi clonate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
New York, Pantheon. Cross, Brian (1980), It's not about a Salary: Rap, Race, and Resistance in Los Angeles, Londra, Verso. Csicery-Ronay, Istvan (1991), "Cyberpunk and Neuromanticism", in Larry McCaffery (ed.) Storming the Reality Studio, Durham, Duke University Press. (1992), "The Sentimental Futurist, Cybernetics and Art in William Gibson's Neuromancer", Critique (Spring 1992). David, Erik (1994), "It's a MUD, MUD, MUD, MUD World", "Village Voice (February 22, 1994). Davies, Ioan (forthcoming), Cultural Studies, and After, Londra, New York, Routledge. Davis, Mike
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a venit la Teatru a voit să impună tutulor actorilor o disciplină riguroasă care era jicnitoare pentru atâți actori cari, până ieri, erau camarazi pe picior de egalitate cu noul director. Apoi au mai fost și alte incidente de ordin sentimental. Dintre actorii de valoare nu mai erau în teatru decât ștefan 230 addenda Iulian, Iancu Petrescu și încă vreo doi. Trupa Teatrului Național nu mai putea reprezenta decât comedia bufă, dar nici o dramă. Totuși Caragiale s-a încăpățânat a reprezenta
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
secunde, să fim aliniați perfect între rândurile de bănci. El își făcea intrarea impunător și rigid, dar, cu sensibilitatea proprie acelei fragede vârste, simțeam că sub crusta aceea dură, se ascundea, de fapt, un om blând, generos și chiar ușor sentimental. Asta am înțeles-o mai bine când am avut inspecție... Venise îmbrăcat în cel mai bun costum pe care-l avea; paloarea feței i se accentuase și privirile-i albastre lunecau undeva, peste capetele noastre... Drept material didactic pentru lecția
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLET. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1849]
-
la despărțire că ,,sper să ne mai întâlnim dar nu aici! Dorința mea e să ne revedem la o bere, undeva în oraș. Să ai mare grijă de sănătatea ta, amice!’’ ( Mă rușinez la gândul că am fost așa de sentimental, că lacrimi mi s-au scurs pe obraji! ) * * * M-am trezit și astăzi, ca de obicei, la orele 06.00. Peste o jumătate de ceas am fost strigat să merg la sala de tratamente pentru a înghiți pastilele de dimineață
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
preparator la Catedra de Chimie-Fizică a Universității din Iași. În această perioadă publică, în limba franceză, în „Buletinul Societății de Științe din Cluj”, o notă intitulată Asupra evoluției presiunii interne a lichidelor. Această primă contribuție are mai mult o valoare sentimentală, profesorul Hulubei amintindu-și însă întotdeauna cu plăcere de ea. După absolvirea Facultății, în 1926, Horia Hulubei obține, în urma unui concurs, o bursă de stat și pleacă la Paris, pentru pregătirea doctoratului. Își începe munca de doctorat în 1927, în
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
care se întorsese în Capitală după o lungă peregrinație prin Rusia și prin Bulgaria și care acum era plină de poli imperiali. Generația mea studioasă - dacă nu este plină de ingratitudine - ar trebui să-și aducă aminte de această femeie sentimentală căreia îi plăcea cântecul privighetoarei. Era vara: în toate serile, răsturnată într-un muscal, femeia se oprea înaintea cofetăriei Rădulescu din fața grădinii Episcopiei și invita un tânăr cunoscut la Șosea. Acolo era o privighetoare care, între orele 11 și 1
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Cartea Românească" n. red.) e tare scandaloasă și va trebui s-o mai îmblînzesc. Nu țin să fiu "rău", se pare că sînt. Sînt rău pentru a putea rămîne bun. Între timp a scris și Nicolae Ciobanu, în "Luceafărul". "Baladism sentimental"!? Să fim serioși! Nu i-am dat cartea! Nici nu-l prea cred în general. De fapt, la "Luceafărul" se exagerează întotdeauna, indiferent dacă se scrie de bine sau de rău! Or să mai scrie acolo, cu siguranță, dar prefer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
După cîteva zile, bună ziua! Pentru că n-aș fi putut să-ți scriu imediat. M-am întors cu sentimentul că nu știu încă acel oraș, dar Universul a cîștigat doi mari prieteni. Am revenit cu tine. Și lasă-mă să fiu sentimental, ca orice nordic! Poate că nu am fi așa prieteni dacă nu ne-am stima ca poeți, dacă nu ne-ar place reciproc ce scriem. Dincolo de toate roțile pe care le avem prin noi, dincolo de toată sublima noastră nerozie, poezia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pe cei apropiați ție, știi că țin mult și la ei! Numai bine! Cu toată seninătatea, singur, Aurel Borca, 17 iunie 1980 Bună, dragul meu! Scrisorile oamenilor dragi seamănă totuși cu mîngîierea. De ce să nu recunosc că sînt suficient de sentimental pentru a și plînge uneori. Așa cum sînt suficient de încrîncenat pentru a mă detașa de tot ce mi-e ostil și sărac. Ai perfectă dreptate insinuînd că toate aceste "chutes" ale mele îmi sînt de fapt favorabile. Pentru că niciodată nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
fi grăbit, că va învinge tot ce e mărunt în el. Daniel (Corbu n. red.)?! A trimis și două poezii care i-au apărut în "Luceafărul" [...] M-am bucurat de cunoașterea personală a lui Anghel Dumbrăveanu. E vorba de ceva sentimental. Prin '76, omul acesta a scris în ORIZONT că am o sensibilitate ieșită din comun, că îi scriu cele mai frumoase scrisori din cîte a primit. În ultimii doi-trei ani nu i-am mai scris. Dar s-a bucurat mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
impune ca fiind de excepție. Cred c-ai citit și ancheta din "Sc. tineretului" în legătură cu acordarea premiilor C.C. al U.T.C. Am trimis manuscrisul la "Cartea Rom.". "Nodul gordian" se cheamă. Vreo 45 de poeme. Dar am scos toate textele "sentimentale". Și am schimbat unele texte. Am în cap un poem amplu, sper să-l pot pune pe hîrtie în curînd. N-am chef de învățat, deloc, e singura veste care nu-ți va place. Încerc să cred că-mi voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
obstacolele inerente vieții, educându-i să devină persoane responsabile, adaptate timpului în care trăiesc, mândria Costișei noastre. Puterea dragostei Nu în zadar se spunea în vremea copilăriei mele că, la țară oamenii sunt mai raționali, mai sensibili și chiar mai sentimentali. Pentru ei, sentimentul de dragoste nu e doar o simplă afecțiune, trecătoare, ci foarte puternică. Nu puține sunt cazurile când tinerii săteni s-au dovedit foarte statornici în iubire. La Costișa, se întâmplă, ca unii flăcăi să-și fure iubita
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Alexandru este „leu” și „sfinxul” în „persoană”. Alex are o fire contemplativă. De când s-a născut și până azi, a rămas o enigmă indescifrabilă pentru mine. Dar cred în steaua lui! Eu, mama lor, sunt un scorpion micuț, „dulce” și sentimental. La primele trei călătorii m-am lăsat în voia simțurilor, bucurându-mă de tot ce-mi oferea ineditul călătoriei... după cum am scris în jurnalele anterioare. De data aceasta m-am „înarmat” cu două caiete, o cameră foto și cu mai
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]