6,281 matches
-
o experiență prin care nimeni nu poate trece fără urmări..., dar asta era. Stând în preajma ei zi și noapte, Arm îi istorisea propria ei copilărie cu atâtea și atâtea pățanii înduioșătoare și pline de învățăminte, o mângâia și îi promitea solemn că avea s-o învețe și pe ea, cât de curând, să picteze icoane pe sticlă. Ba, dacă dorea, avea să-l inițieze în această taină și pe zburdalnicul acela de prieten al ei, care verile, la mănăstire, se murdărea
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
da, da, sunt sigur, răspundea răbdător Samuel, sunt foarte sigur. Până la urmă, pe ecran nu mai rămase decât o singură întrebare: Ești Absolut De Acord Cu Restricționarea Totală A Accesului La Fișierele Nevastă? Exploratorul scrise da și dădu un enter solemn, fără să se gândească cum va proceda în situația în care Margareta se va defecta. Nava trecea liniștită prin zonele moarte Alphae, Nimphae, Centauri, Nausi, Grasele Galbene, și în acest timp Samuel dormea congelat sau își vedea de educația Margaretei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
croncănit. ― Gura! Jerome rămase Împietrit, ca un vampir pe balustradă. Părul nu Îi era dat pe spate, ci Îi cădea, pleoștit, pe ambele părți ale feței. Era foarte stăpânit și concentrat la ce făcea, de parcă ar fi urmat o procedură solemnă. ― Lesbiano, spuse el din nou. Lesbiano, lesbiano. La singular acum. Era o chestie Între el și sora lui. ― Ți-am spus să Încetezi, Jerome. Obiectul Încerca acum să se ridice. Își trase picioarele din poala mea și Începu să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ocupe de el era asaltat de problema „reorganizării învățământului sindical“. Așa că bietul nostru Sause, timp de o săptămână, nu a izbutit decât „să viziteze 3 muzee, să vadă baletul Frumoasa adormită și să stea vreo 10 ore la o adunare solemnă, organizată în cinstea lui. După ședință, a avut loc partea neoficială a programului, în timpul căreia reprezentanții aleși ai instituției se distrară grozav agitându-și păhărelele și strigându-i lui Sause: Pânâla fund, pânâla fund!“. După 10 zile disperate, inginerul trimite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
făcut câteva milioane, dar n-am să uit niciodată de unde am plecat. — Care e secretul succesului tău? Întrebă Kitty curioasă, pentru că tot ce atingea ea se transforma În nonprofit. Secretul succesului meu financiar e secretul vieții În general, spuse David solemn, iar cele trei femei oftară Încet. Secretul e să fii Deschis și Pregătit. Trebuie să fii Întotdeauna Deschis și trebuie să fii Întotdeauna Pregătit, spuse el simplu. Nu e nici o noutate, recunoscu el, dar puțini oameni Înțeleg cu adevărat ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
poet, "travestit" acum în exeget al lui Emil Botta, care vorbește despre sacralitatea "posturii de spectator" și aceea a lecturii/scrierii poeziei? În preajma unei catedrale catedrala fiind metafora poeziei și scenei (n.n.) , ne simțim altfel, parcă mai curați și mai solemni", spune Carmelia Leonte, părând a-l contrazice pe însuși Napoleon care credea că, la Chartres, de pildă, ateii s-ar simți nelalocul lor; atei și credincioși practicanți simt, deopotrivă, în preajma lui Emil Botta, că poetul și actorul oficiază în "templul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
poetul însuși se înconjură cu un strat protector de cuvinte, actorul are scena. Toate acestea joacă un rol esențial pentru că opun rezistență lumii agresive și nerecunoscătoare. În preajma unei catedrale, de pildă, ne simțim brusc altfel, parcă mai curați și mai solemni. De asemenea, fiecare ființă umană are un spațiu al său, pe care și-l creează, oriunde s-ar afla, un câmp reprezentativ, unde se simte în siguranță. Este ca o scenă cu granițe invizibile, construită ad-hoc, dar inexpugnabilă. Când un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
casei cu „iartă-mă”. Mă lași să vorbesc singură? Te rog, răspunde...!” Tony Pavone o privi Înpăciuitor. „Lasă... lasă! - Îi tăie el vorba frecționându-și tâmplele,nu observi, sunt destul de plictisit de teoriile tale și, de data asta uite, Îți promit solemn. În asemenea situații, n’am să mai vin să te deranjez, fi-i sigură. Ești mulțumită...? Și acum te rog, trage perdeaua la o parte și privește dacă s’a așezat vremea. Am foarte mult de lucru...” Carla păstră pentru
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
revedere...!” „Protestăm...” - se Împotriviră gansterii cu privirile pironite asupra doctorului. „De ce atâta grabă? - Îl reținu Doctorul. „Îți plâng copii de foame? Mai e și mâine o altă zi...” „Este adevărat, mâine urmează o altă zi...Totuși astăzi, am făcut o solemnă promisiune și, În afară de asta, credeți-mă - Încă nu mi-am revenit complet după cheful de azi noapte. Rămâneți cu bine...!” „Refuz să cred... nu poți fi un trădător, bunul meu prieten. Peste câteva momente urmează la program solista noastră preferată
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
trei-patru sute de metri și de aceea Polipeanu propuse să parcurgă distanța pe jos, Însă Tony Pavone se opuse categoric. Avea de gând să termine repede cu ei, deoarece cu o zi În urmă Îl sunase Carla și Îi promisese solemn, astăzi nu va Întârzia sub nici un motiv. Cunoștințe vechi, patronul localului care Îndeplinea și funcția de ospătar, le amenajă o masă oarecum mai lateral - desigur, cât mai ferită de privirile curioșilor - și având În vedere, de fiecare dată, gustarea bucatelor
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
feții, adese ori privind’o stăruitor, desigur mai mult decât se cuvenea. O dorea nespus de mult. Hotelul În care locuia se afla pe undeva pe aproape, dar Îi lipsea curajul necesar pentru a o ademeni. Momentele trăite erau prea solemne, fiindu-i teamă de un refuz care l’ar fi putut pune cu siguranță În dificultate. Totuși, precedentul fusese creat dar, situația se răsturnase...! Frumusețea fetei, Îi paralizase graiul, transformându-l Într-un om de nimic, un om căruia Îi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
după care reveni imediat. Maiorul Huzum nu se afla În unitate. Îl căutară acasă Însă nu-l găsiră totuși, Mingoti mai dădu unele telefoane dar maiorul nu era de găsit. În final renunță la căutarea maiorului, Mingoti promițând În mod solemn, a doua zi va rezolva el totul. Cum ora prânzului trecuse de mult, intrară Într’un restaurant Central pentru o mică gustare care se prelungi desigur, până după miezul nopții iar la despărțire Tony Pavone Îi mai oferi câteva sute
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
insinuezi...? Tu vrei să ne dai lecții, cum să conducem o anchetă economică...? Bă idiotule...! Dacă ai reușit să ieși afară din Închisoarea ce ți-o ordonasem, ei bine. De față cu acești colegi ai mei drept martori, Își promit solemn: nu vei pleca din arestul miliției fără cel puțin cinci ani de Închisoare...! Iar În acest interval de detenție, voi ordona verificarea și refacerea la adevărata lor valoare a tuturor lucrărilor executate dela Început și până În prezent. Sunt sigur, delapidarea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
destul de bine cu altarele pe care le văzusem În Biblia pentru copii, În imagini, și am presupus că intru Într-un soi de templu. Suprafețele albe și perfecte și metalul argintiu și strălucitor aveau un aer cît se poate de solemn. (La vîrsta aceea, Încă mai aveam dificultăți În a distinge solemnul de sanitar.) Prima dată, am explorat marginea unui bazin oval pe jumătate plin cu apă, cu interiorul vîrstat cu pete maronii, după care am ronțăit un pic dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
copii, În imagini, și am presupus că intru Într-un soi de templu. Suprafețele albe și perfecte și metalul argintiu și strălucitor aveau un aer cît se poate de solemn. (La vîrsta aceea, Încă mai aveam dificultăți În a distinge solemnul de sanitar.) Prima dată, am explorat marginea unui bazin oval pe jumătate plin cu apă, cu interiorul vîrstat cu pete maronii, după care am ronțăit un pic dintr-un sul de hîrtie igienică albă și moale prinsă Într-un suport
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
albe de bumbac. Și unele dintre aceste volume erau cărți pe care le adusese puse unele peste altele la grămadă, În furgoneta lui, cu cîteva zile În urmă. Dar colecționarii nu trebuie să știe asta ! Aceștia stăteau acolo cu figuri solemne ca Papa de la Roma, cu mănuși albe În mîini, ținînd cîte o carte cu atîta gingășie de parc-ar fi fost un nou născut, și vorbeau despre proveniență, prime ediții, autografe și marele Rosenbach. Unii dintre acești oameni știau multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
înspre luni, de Sf. Cuv. Paraschiva, Iorgu avu un vis foarte scurt... Se făcea că Vasilica s-a desprins dintr-un nor subțire de ceață, și care creștea, tot creștea venind spre dânsul. Ea apărea într-o atitudine gravă și solemnă. Se opri în fața lui și i se adresă uitându-se la el dintr-o parte, cu o claritate surprinzătoare... ”-Să mă cauți la telefon..!”, și dispăru în norul de ceață. Iorgu se trezi brusc... sări din pat și merse la
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
atunci. Umblam toată ziua, recitind versuri în gura mare, oripilând trecătorii cu ochii mei halucinați, cu fața mea palidă și asimetrică, având peste buzele crăpate și mușcate un puf de mustață. Căutam case foarte vechi, galbene, cu de-corațiuni prostești și solemne, sau blocuri bizare, înguste ca o lamă de brici, aruncîndu-și umbra ca de gnomon peste piațete singuratice. Uneori intram în aceste blocuri enigmatice, pătrundeam în holuri mirosind a vechi și a petrosin, suiam scări în spirală extrem de înguste, cu mici
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
despre Agarti și Shambala... Exista undeva o lume aeriană, scânteietoare, o lume a fericirii adevărate și fără sfârșit, aflată dincolo de bolta albastră, așa cum deasupra mușchiului curbat al diafragmei, peste colcăiala de mațe pestilențiale și de sexe obscene, se află arhitectura solemnă a plămânilor 81 și inimii, peste care se înalță orbitor, ca o cupolă peste bazilica organică, briliantul moale al creierului. Exista o lume față de care splendoarea părului feminin era jeg și urdori; grădinile Orientului, gropi de gunoaie; incunabulele cu înluminiuri
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
la Ancuța, să ne jucăm cu jucăriile ei", îmi spunea mereu mama, dar eu știam că acela nu era drumul spre verișoara mea. Mi-era tot mai frică. Am ajuns în fața unei construcții gigantice, cu mii de ferestre în chenare solemne, cu o poartă care mi s-a părut, încadrată cum era de două mari femei goale, de ipsos, sprijinite pe niște urne, o intrare către altă lume. "Să fii cuminte", mi-a mai zis mama, și m-a lăsat, urlând
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
a bucuriei, printr-un spectacol al Filarmonicii Banatul care ne-a lăsat paf. Deși despre vajnica instituție timișoreană a mai fost vorba în Secretul... (anul trecut, toamna, când orchestra, corul, tunurile, puștile, clopotele ne-au amuțit în fața catedralei cu Uvertura solemnă 1812 de Ceaikovski), nici nu vă puteți imagina ce i-a trecut din nou prin cap directorului Coriolan Gârboni. Un spectacol grandios, un show de care ar fi fost mândru orice oraș prin care curge un râu sau fluviu. Habar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
neiertat. Noah suspina neputincios: - Pot lupta cu oamenii, dar nu cu natura lor! - Natura ne pune bețe în roate, în schimb Tora ne arată cum să trăim. O lumină pe care nici măcar timpul n-o poate stinge. După aceste cuvinte solemne, Charlie făcu o pauză, ștergându-și cu grijă ochelarii. Era un bărbat puternic, între două vârste, pe mijlocul capului avea un ciuf de păr negru prin care își trecea degetele subțiri în timp ce vorbea. - Știam eu că nu sunt în stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
pustie. Domnul Takakusa nu se mai vedea pe nicăieri. Înaintea nopții de Sânziene a anului 1994, Noah a terminat de scris cele cinci cărți ale lui Moise. Mulțumit, și-a invitat soția, copiii și pe Charlie și s-a așezat solemn la masa lui de lucru, spunând că acum și-a făcut datoria aici, pe pământ. După aceea scosese coniacul Napoleon din spatele cărților, servindu-i pe toți. El însuși bău plin de satisfacție licoarea aurie, așezându-se pe sofa alături de Charlie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
dar gura îi era impietrită. Numai ochii ar fi putut să vorbească, dar ei nu-l priveau. După câteva luni, Beppo se refăcuse complet. Mai mult decât atât: parcă întinerise. Putea să vorbească și-i promisese lui Edith în mod solemn că niciodată nu vor mai călători la Oceanul Indian. Jacopo fusese angajat la tipografie și afacerile mergeau bine. În apropierea vacanței de vară, toată familia se hotărâse să meargă la munte. Cu două zile înaintea călătoriei, Beppo ațipise ca de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Toate astea le-am aflat de la ei și, odată ce le-ai învățat, viața îți poate oferi unele surprize. Domnul Gosdyke înălță din sprâncene. — Oare? întrebă el. Ei bine, eu cred că pot să vă deschid ochii asupra acestei prejudecăți, adăugă solemn avocatul. Dată fiind mărturisirea dumneavoastră - pe care ați făcut-o în ciuda sfaturilor mele extrem de înțelepte - și ca urmare a convingerii mele ferme că fiecare cuvânt de acolo este adevărat, nu mai sunt dispus să vă reprezint în instanță. Domnul Gosdyke
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]