6,992 matches
-
de o serie de parametri absoluți. Cel puțin la nivel structural, jgeaburile formale care au asigurat continuitatea structurală a memoriei istorice românești au fost date de mitul fondator al originii, chestiunea continuității, mitologema arhetipală a unității, dezideratul independenței și obsesia spiritualității poporului român. Aceste elemente structurale se regăsesc invariabil în toate formulele în care s-a prefăcut memoria românească. Alte categorii structurale care au organizat memoria istorică românească au fost adăugate sau înlăturate pe parcurs, în funcție de circumstanțele politice ale vremii. Tema
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Editura Eminescu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1887-1898). Etymologicum Magnum Romaniæ. Dicționarul limbei istorice și poporane a Românilor. Bucuresci: Stabilimentul Grafic Socec & Teclu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1894). Basarabii. Cine? De unde? De când? Bucuresci: Stabilimentul Grafic I. V. Socecŭ. Rădulescu-Motru, C. (1936). Românismul. Catehismul unei noi spiritualități. București: Fundaţia pentru literatură şi artă "Regele Carol II". Rădulescu-Motru, C. (1937). Psihologia poporului român. Revista de filosofie, 22(2), 133-147. Roller, M. (1951). Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
satisfacția prin realizat (poemul, cartea), ci prin actul de a realiza, prin faptul singularei sale rostiri. Destinate, totuși, în virtutea sociabilității naturale a omului (pe care filosoful o are tot timpul în vedere în problema frumosului artistic), altcuiva. Artistul este o spiritualitate rafinată, "un om fin", scrie Magister Kant, "înclinat spre și înzestrat pentru a comunica plăcerea lui altora", și "nu încearcă satisfacție printr-un obiect când nu poate împărtăși această stare cu alți oameni"139. Autorul afirmă limpede, așadar, prin aceste
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
un calm desăvârșit chiar și vestea celei mai mari nenorociri a Epancinilor, s-ar fi supărat negreșit dacă aceștia și-ar fi logodit fiica fără sfatul și, ca să zicem așa, fără încuviințarea lui. Prințul N., acest om simpatic, ale cărui spiritualitate și franchețe erau indiscutabile, se afla pe treapta cea mai înaltă a convingerii că persoana lui e un fel de soare răsărit în noaptea aceasta deasupra salonului Epancinilor. Îi socotea infinit mai prejos decât el și tocmai acest gând simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Binele făcut acestor frați mai mici ai Mei, Mie Mi l-ați făcut”. Poate nici un alt domeniu al vieții sociale nu a fost atât de strâns legat de viața spirituală așa cum a fost asistența celui bolnav sau aflat În nevoie. Spiritualitatea creștină avea să consacre acest aspect al activității sociale, caracteristic creștinismului, la sinodul de la Niceea prin solicitarea expresă de a se construi În fiecare oraș, catedrală și mănăstiri, așezăminte cu scop caritabil, pentru adăpostirea și Îngrijirea bolnavilor, pelerinilor, sărmanilor, orfanilor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Prima jumătate a secolului al XIX-lea și Îndeosebi a doua jumătate a aceluiași secol marchează etapa constituirii unei adevărate rețele spitalicești ctitorite de oameni de bine care construiau aceste așezăminte În spiritul carității creștine, În conformitate aș spune cu spiritualitatea spațiului ortodox și În strânsă colaborare cu biserica, fiecare din aceste așezăminte având cel puțin un paraclis dacă nu chiar o capelă de incintă. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea se va Înființa sistemul național de sănătate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Ioachim, Într-o perioadă când Începuse să se manifeste o largă deschidere pentru construcția de noi biserci. În anul 1997 spitalul Încadrează un preot capelan În persoana părintelui Petru Vulpe care, prin harul și devoțiunea sa, avea să deschidă drumul spiritualității creștine de care avea atâta nevoie spitalul. Cu concursul conducerii Spitalului Județean director dr. Mircea Zavate, În baza unui proiect Întocmit de «Societatea Provas» la data de 5 mai 2000, Prea Sfințitul Ioachim Mareș, episcopul Hușilor, avea să toarne piatra
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
coboare la rang de meșteșug, trebuie să se ocupe de istoria sa și să se Îngrijească de vechile monumente pe care timpurile trecute i le-au lăsat moștenire” iar unul din aceste monumente este tocmai relația strânsă, cansacrată istoric, cu spiritualitatea creștină. Eseu prezentat la al XIII-lea Seminar de Medicină și Teologie Ortodoxă, Bistrița, mai, 2013, Publicat În Medicii și Biserica, 2014. Nicolae C. Paulescu Între știința vieții și metafizica existenței “Fiecare spirit nu merge și nu poate merge decât
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
viziunea și gândirea asupra realităților contemporane, pornind de la practica medicală și până la implicarea socială prin scris și atitudine, este prietenul și colegul dr. Mircea Gelu Buta care profesează, gândește, făptuiește și scrie În Bistrița, un adevărat centru de cultură și spiritualitate situat În mirifica zonă a Bârgăului, om și medic de care mă leagă o adevărată comuniune socio-profesională ce durează de mai bine de 20 de ani. Personalitate complexă de largă cuprindere și respirație intelectuală, dr. Mircea Gelu Buta surprinde prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
medicinii, bioetica, pe care reușește să o plaseze Între medicina modernă și teologie. Pentru că, după cum este bine cunoscut, medicina modernă ca știință exactă este rezultatul aplicării științelor pozitive În arta vindecării, iar teologia ortodoxă, ca principiu metafizic și fundament al spiritualității noastre este la originea moralei creștine. În acest context realizările de excepție sunt seminariile de medicină și teologie ortodoxă pe care le organizează anual la Bistrița Începând cu anul 2002, a căror tematică explorează confluențele istorice ale medicinii și teologiei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
entitate socială ar trebui să-l Împlinească, mai ales astăzi când inteligența creatoare a umanității a realizat, nu numai frumuseți care dau culoare vieții, dar a creat și mijloacele necesare perpetuării frumosului ca valoare umană. Am aici În vedere educația, spiritualitatea, instituțiile de cultură și tot ce ține de acest domeniu. După arta de a trăi sănătos, prin alimentație adecvată, mișcare și dezamorsarea stressului cotidian inerent vieții moderne, apare ca firească abordarea acestui subiect care urmărește În fapt sublimarea creației prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
indiferent, adică nu implică afectivitatea, reacția nu apare. Desigur, armonizarea acestor coordonate va conduce la realizarea profilului omului echilibrat, atent, jovial, Înțelegător, tolerant și cu deschidere pozitivă către lume, ceea ce ar putea fi asimilat frumosului spiritual. Contribuții importante privind rolul spiritualității În definirea omului aduce marele savant român Grigore T. Popa care, Într-o suită de eseuri cuprinse În „Viață și societate” publicată În 1946 și În volumul postum „Reforma spiritului” 2002, va demonstra cu argumente științifice că progresul umanității ține
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
deziderate, În funcție de modul cum reacționează la realitățile vieții de zi cu zi, va rezulta atitudinea și comportamentul său. Un rol important vor juca aici valorile morale pe care omul și le Însușește și cărora Îi aparține ca spațiu cultural, prin spiritualitatea, cultura și civilizația mediului În care se dezvoltă. Astfel credința, prin principiile sale moralizatoare și profund umane, formează tipologia omului religios care, indiferent cărei confesiuni aparține, tinde către apropiere și iubire. Pentru creștin ( În cazul nostru) idealul Îl constituie chipul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cronicarii, iar În vremurile noastre cu Tudor Pamfile, Dimitrie Gusti și urmașii lor, au scos la iveală comori ce au Înfrumusețat de-a lungul timpurilor viața omului simplu. Creația populară a surprins din totdeauna frumosul În gândire, În port, În spiritualitate, aspecte consemnate magistral de Nichifor Crainic În eseul său „Sensul tradiției” din cartea sa „Puncte cardinale În haos” având ca suport autohtonismul, biserica și spațiul cultural carpato-danubiano-pontic. Dacă frumusețea greacă se regăsea În expresia „mens sana in corpore sano” (minte
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
zona instinctiv-afectivă care reacționează Într-o manieră diferită În contact cu frumosul, față de intelect și rațiune. Pentru că la nivel instinctiv afectiv frumosul adaugă plăcerii estetice satisfacția afectivă și dorința de a poseda obiectul frumosului. Arta de a trăi frumos și spiritualitatea ortodoxă „Frumosul ca formă este finalitatea supremă a unei vieți Înțelepte” spunea Platon când Încerca să demonstreze că există și un frumos În sine care nu servește unui scop anume și nici nu ține de senzorial: văz, auz, pipăit. De
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
părăsi până În ultima clipă, idealuri pe care le-a susținut cu un curaj ieșit din comun Într-un moment când se instala În România un regim a cărui prim țel era distrugerea a ceea ce avea mai de preț acest popor, spiritualitatea. Trei au fost momentele care i-au consacrat crezul omului de spirit și i-au marcat definitiv destinul tragic: 1. - 15 ianuarie 1945, când cu ocazia deschiderii anului univesrsitar, În prezența regelui Mihai, În Aula Facultății de Drept susține prelegerea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
are și rostul investirii absolvenților de liceu cu statutul de intelectual, iar prin plecarea lor la universitate sau În alte zone hărăzite de destin, ei devin automat și ambasadorii ținuturilor de unde pleacă, ducând cu ei câte ceva din emulația intelectuală și spiritualitatea acelui colț de țară În care au văzut lumina zilei. La acest moment de răscruce din viața fiecărui tânăr absolvent de liceu, resimțit În egală măsură de o Întreagă generație, câteva lucruri mi se par extrem de importante pe care aș
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Este evident vorba de locuința arhaică care adăpostea succesiv mai multe generații de-a lungul a sute de ani, unde podeaua se identifica cu solul familial care sporea continuu familia prin apariția copiilor, aceștia la rândul lor identificându-se În spiritualitatea populară cu partea de jos a locuinței. Casa delimitează În egală măsură spațiul intimității familiare. În viziunea lui Durand de exemplu, casa deține un loc privilegiat printre simbolurile intimității, alături de colibă, mormânt și pântecele mamei. Intimitatea, la rândul ei, sporește
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mai sus, dar fără să-și piardă valoarea simbolică. Ușa, fereastra, prispa, curtea și grădina, poarta și gardul, În sfârșit ulița, sunt tot atâtea elemente ale spațiului familial ce țin de casă, ce-și găsesc un loc bine definit În spiritualitatea și tradiția populară. Ușa de exemplu, delimitează simbolic cele două spații de intimitate prin separare a ceea ce este afară și Înăuntru, dar și comunicarea Între cele două spații prin intrarea și ieșirea pe care o reprezintă. Sosirea și plecarea prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
vieții, părinții cei duhovnicești ne Învață că cel mai bun medicament În orice Încercare a noastră este cuge‑ tarea la Încercările cu mult mai mari prin care au trecut semenii noștri și mai ales sfinții Bisericii noastre. Din scrierile proprii Spiritualității Ortodoxe aflăm că asumându‑ne noi asceza, nevoințele trupești și sufletești, ne Îndreptăm pornirile rele și ne despătimim, curățind orice urmă a răului din noi. Greutatea și durerea nevoinței duce la o stare de acalmie, de liniște, de pace și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
faptul că Dumnezeu Îngăduie această suferință pentru a aduce la suprafață ceva ce altfel ar fi imposibil. Acesta ar fi un mod pozitiv și corect de a vedea lucrurile. În general, bolile, diversele Încercări și necazurile sunt considerate de Părinții Spiritualității Ortodoxe medicamente În folosul vieții noastre spirituale. Singura atitudine sănă‑ toasă pe care trebuie să o adoptăm În fața acestora este răbdarea și nu revolta. Căci așa cum suportăm și acceptăm doctoríi amare care ne sunt de folos trupului, și uneori, cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
regulă generală, asistam toți muri‑ bunzii din spitalul nostru, nu numai pe secția mea, ci și În altele, și de fiecare dată se repeta, dacă nu același scenariu, cel puțin aceeași reciprocitate a relației : Nu, nu ești singur”127 V. Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer V.1. Spiritualitatea, sensul și calitatea vieții Un număr de cercetări asupra pacienților bolnavi cu can‑ cer128 au demonstrat că aceștia au identificat redescoperirea sensului vieții și a spiritualității creștine ca fiind foarte
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
numai pe secția mea, ci și În altele, și de fiecare dată se repeta, dacă nu același scenariu, cel puțin aceeași reciprocitate a relației : Nu, nu ești singur”127 V. Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer V.1. Spiritualitatea, sensul și calitatea vieții Un număr de cercetări asupra pacienților bolnavi cu can‑ cer128 au demonstrat că aceștia au identificat redescoperirea sensului vieții și a spiritualității creștine ca fiind foarte importante În suferirea bolii. Când unui grup de aproape 300
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ești singur”127 V. Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer V.1. Spiritualitatea, sensul și calitatea vieții Un număr de cercetări asupra pacienților bolnavi cu can‑ cer128 au demonstrat că aceștia au identificat redescoperirea sensului vieții și a spiritualității creștine ca fiind foarte importante În suferirea bolii. Când unui grup de aproape 300 de pacienți diagnosticați cu cancer li s‑a cerut să gradeze importanța problemelor În rezolvarea cărora ar avea cel mai mult nevoie de ajutor, 51% au
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
asistată, durerea și neplăcerea provocată de simptomele fizice erau responsabile pentru 52% ; totuși, „pierderea sensului vieții” era responsabilă pentru restul de aproape 48% din cererile de sinucidere asistată. Aceste studii, Împreună cu altele, sugerează că redescoperirea sen‑ sului vieții și a spiritualității sunt foarte importante pentru pacienții cu cancer, și totuși astfel de probleme rămân de multe ori neexplorate de „furnizorii” de servicii de sănătate. Noile dovezi sugerează că doctorii, asistentele și personalul auxiliar ar trebui să acorde atenție acestor probleme, pentru că
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]