6,034 matches
-
Și tot vazduhu-i parfurmat De florile cochete Ce parca-acuma s-au adunat În splendide buchete... Pe palul cer din cînd în cînd O stea s-aprinde iară, Cu fulgerarea unui gând Din vremi de-odinioara... În umbră lor bătrânii tei Veghind de-atata vreme Incat-au adormit și ei.... Doar frunză le mai geme.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93313]
-
principal 1). Aceste colectoare au diametre cuprinse între 400-600 mm. Ob.1.3 Colector principal 2 - C.P. 2 Colectorul principal 2 - C.P.2 - existent, deservește zona nord-estică a municipiului Fălticeni, începând cu punctul 536 a rețelei, punct amplasat pe strada Teilor continuând pe strada Magazia Gării, până în punctul 1000 - Stația de Epurare. Lungimea acestui colector este de 3140 m, și se va reabilita din conducte de PVC cu diametre cuprinse între 400 și 1000 mm (utilizând și conducte existente). Ob.1
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
501 (aferent colectorului secundar 5); - colectorul secundar C.S. 5.5.1 - propus (126 m - str. Nada Florilor) din punctul 496 al rețelei până în punctul 491 (aferent colectorului secundar 5.5); - colectorul secundar C.S. 5.5.2 - propus (103 m - str. Teilor) din punctul 495 al rețelei până în punctul 493 (aferent colectorului secundar 5.5); - colectorul secundar C.S. 9 - propus (670 m - str. Sucevei și str. Teilor) din punctul 81 al rețelei până în punctul 536 (aferent colectorului principal 2 - C.P.2); - colectorul
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
aferent colectorului secundar 5.5); - colectorul secundar C.S. 5.5.2 - propus (103 m - str. Teilor) din punctul 495 al rețelei până în punctul 493 (aferent colectorului secundar 5.5); - colectorul secundar C.S. 9 - propus (670 m - str. Sucevei și str. Teilor) din punctul 81 al rețelei până în punctul 536 (aferent colectorului principal 2 - C.P.2); - colectorul secundar C.S. 7 - propus (1050 m - str. Sucevei) din punctul 82 al rețelei până în punctul 1001 stația de pompare ape uzate 1 - S.P.A.U.1
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
putea sătura, pot să determine direcțiunea de mișcare a unei țări cari a trăit și s-a mișcat de la 1200 și până azi, în timpi pe când cele mai multe din mutrele confiscate ale acestei introlucări se aflau încă peste Dunăre, încinse cu tei și vânzând bragă. Nu poate țara aceasta, pururea liberă și pururea vârtoasă prin caracterul poporului ei, să îngăduie a fi cretinizată cu de-a sila prin legi inspirate bilateral de demagogia cosmopolită și de tendențele absolutismului personal. Nu discutăm libertatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
toate meșteșugurile lor, nu fură-n stare să străpungă bășica, în care pruncul se trezise și-ncepuse deja să orăcăie de foame, tremurând din mânuțe. Chemară atunci vrăjitoarea satului, o babă uitată de vreme, ce trăia într-o scorbură de tei uriaș, și care se-nfățișă noaptea, ținând pe creștet, ca pe-un ulcior, luna enormă, rotundă ca un icosar de aur. Apucă oul cu prunc, și-l vîrî sub fuste, pe pântec, și, ținîndu-se pe deasupra cu palmele, ca o muiere
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
material cu buline, fie albe pe fond întunecat, fie invers, și cu guleraș alb, ca de uniformă de elev, păreau a fi moda universală a vremii în mediul lor limitat la fabrică, piață și casă. M-am oprit contrariat la Teiul Doamnei. Începusem să simt, cu nările minții, efluviile casei de pe Silistra. Dar din ce parte veneau? De când ne mutaserăm din acea zonă nu-mi aminteam să ne fi întors acolo decât o singură dată: vedeam ca în vis un drum
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o imagine strălucitoare, cine știe de unde venită: era ca scheletul cristalin al unei aripi de pasăre, sau mai curând de mamifer zburător. Humerusul i se-ntindea de la blocul meu până la Bucur Obor, radiusul și cubitusul, sudate-mpreună - de la Obor la Teiul Doamnei, iar de-acolo se desfăceau oasele degetelor, exagerat de lungi și terminate cu gheare puternice. Când am văzut, pe unul dintre degetele fiarei, un fel de inel masiv de aur, am știut că găsisem (căci orice descoperire e o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
specii, cu statuile (ah, statuile!) lui încremenitoare, cu Dâmbovița și Colentina ca niște capilare tricotate din colesterol, cu blocurile cubiste din centru cristalizate în jurul locatarilor îmbibați de melancolie, cu femeile lui cu fese tatuate rătăcind randomizat pe străzi umbrite de tei înfloriți, - orașul ar deveni propriul meu corp artificial, l-aș putea numi cu numele meu și l-aș putea umezi cu dorințele mele. Aș controla fojgăiala scorpionilor și vampirilor prin pivnițele lui de piatră de râu, aș calcula traiectoria fiecărui
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și, sprijinit de ultimul C, nevăzut de nimeni, ca un Ferragus sfidând metropola, să contemplu orașul, orașul meu drag și misterios întins sub covorul persan al constelațiilor. Pe străzile aproape pustii venea uneori un val de aer fierbinte mirosind a tei. Troleibuzele treceau triste ca niște care mortuare prin intersecția de la Universitate. Ajunsesem cu firul gândurilor la ciudata, fermecătoarea poveste a lui Paul și-a piticei rusoaice de la circ, Katarina, mereu cu puiul ei de panteră albă în brațe, și în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
un ton mai potolit învățătoarea, dar Mircea n-o mai asculta. Se gândea că va merge spre casă în acea zi cu cravata la gât, va ieși din curtea școlii, o va lua printre blocurile de pe Aleea Circului, străjuite de tei, și toți oamenii așezați pe bănci se vor uita la el cu drag. Acasă, mama și tata îl vor săruta și vor ieși toți trei la o cofetărie, el încă îmbrăcat în pionier, ca să sărbătorească evenimentul. Și nu la orice
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se opri, bău puțină apă și se spălă pe ochi. În capătul aleii, Circul de Stat, cu cupola lui vălurită, albastră palid, părea pictat pe o pânză prăfuită. Soarele era copleșitor, Mircea-și simțea părul încins, gata să ia foc. Teii acopereau cu frunzișul lor moale fațadele blocurilor de patru etaje care mărgineau, de-o parte și de alta, aleea. Parcul părea pustiu, capotele mașinilor parcate de-a lungul aleii străluceau din răsputeri, încinse de soare. Nu era aproape nimeni pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
meargă până la șapte. Așteptai atunci o veșnicie până venea din nou la parter. Sau se jucau copiii mai mici în lift, se plimbau cu el toată ziua. Ajunse la etajul lor, cel mai minunat dintre toate, zugrăvit cu floricele de tei și cu ușile vecinilor atât de cunoscute. Nu chiar lângă ei, dar la o ușă mai încolo stătea Sandu, prietenul lui. Părinții lui Mircea stăteau la apartamentul 20 și aveau pe ușă o frumoasă placă de plastic, ca de remi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se scarpină la coa.../ ...na Mița Biciclista/ A căzut și și-a rupt pi.../ ...tpalac într-un copac,/ Mie-mi vine să mă ca.../ ...lule, mănânci ovăz?/ Mie-mi vine să mă bă...", și tot așa la nesfârșit. Vara înaintase, teii făcuseră frunze late și moi. Fuseseră culeși de mult de floare: câteva nopți la rând toți cei din blocurile de pe alee ieșiseră cu scaune și scări și jumuliseră bine copacii parfumați. Blocurile astea cu patru etaje aveau holuri adânci, răcoroase
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
aveau să fie culese grămezi și aruncate în tomberoane. Îndreptîndu-se spre Circul de Stat cu Emilia de braț (Dumnezeule, până și el trăgea cu ochiul din când în când la perechea de sâni pistruiați din taiorul de culoarea florii de tei al femeii lui, care, pe tocuri de paisprezece centimetri și cu poșetă "de crocodil" asortată la pantofi, își purta mândră părul ca flacăra Prin seara de sfârșit de iunie), locotenentul de securitate Stănilă Ion nu bănuia cât de mult avea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și ciocanul într-o cunună de spice, iar celelalte stema țării pe culoarea galbenă. Erau dintr-o hârtie foarte poroasă, miroseau a clei și chimicale și se sfâșiau extrem de ușor, așa că puține erau întregi. Bățul lor era de lemn de tei, zgrunțuros și grosolan ca un bețișor de vată de zahăr. Deja stegulețele nu mai aveau căutare, erau prea multe, și copiii încercau acum să pună mâna pe lucruri mai valoroase. Florile de hârtie creponată, la capătul unei sârme, ca niște
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
inexistență, cecitate corticală: la București fusese Cedric, saxofonistul și bateristul jazzbandurilor din micile localuri, fără să știe cum ajunsese acolo, având în țeastă, în loc de creier, doar orbitorul New Orleans al tinereții lui), tandrețea și langoarea nopților de vară, mireasma de tei înfloriți, plimbările cu trăsura la șosea, Vasilica, Maria. Urma o nouă fractură în timp, după care se ivea și Tîntava, satul dintre duzi, casa părintească a surorilor, lampa cu sticlă și oglinjoară din perete, la sâmburele de lumină al căreia
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fiind folosite de localnici prin cele peste 60 de fântâni. VEGETAȚIA Relieful este acoperit cu vegetație de pădure și pășuni. Pădurea ocupă suprafețe reduse în estul și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha) sunt formate din fag, carpen, gorun, tei, mesteacăn, stejar, iar după război s-au plantat și molizi. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei și zăvoaie de plop și răchită. Suprafața afectată de umiditate este de 120 ha. SOLURILE Factorii pedoclimatici au
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pribegiei în toată lumea, inclusiv în Moldova, pe Valea Siretului. Lipovenii din Lespezi și-au menținut tradiția religioasă ortodoxă pe rit vechi (au biserică proprie), limba și portul, respectate însă din ce în ce mai rar de tineri. Cuvântul lipovean vine din rusă, „lipa”însemnând tei, din lemnul căruia sunt realizate numeroase obiecte gospodărești. Lipovenii sunt de altfel buni lucrători ai pământului, fiind recunoscuți mai ales pentru culturile de zarzavaturi și legume. În 1930, în recensământul armatei figura o singură persoană lipoveană, pentru ca în 1956 să
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
casă și cuprindea toate accesoriile necesare: ițe, vatale, suveică, fucei. Nu lipseau andrelele, iglița, acul, mielițoiul și ragilile pentru cânepă și in. De asemenea, pentru vopsirea firelor se foloseau culori naturale obținute din coji de ceapă, sunătoare (pojarniță), flori de tei, sovârful, șofranul, coaja și frunze de nuc sau arin ori se cumpăra boială de la evreii din Lespezi. Tot femeia era aceea care se ocupa de zestrea fetelor ca să aibă cât mai multe țesături, alesături, cusături. Materiale folosite pentru aceste produse
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
într-un fel în care nu mi-am imaginat că voi ajunge, sunt doar eu, fără nimic. Nu mai am nimic și nu știu dacă am avut ceva vreodată! NE QUID NIMIS Au trecut anotimpuri pe lângă mine, parfumul florilor de tei îmi înfioară simțurile și miros zăpada căzută peste sufletul meu. Îmi odihnesc gândurile în fiecare an încercând să repar ce nu mai funcționează. Mam transformat într-o circumstanță atenuantă încercând să scap de pedeapsă, și mă întreb de ce tocmai cei
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
de lucrări În acuarelă Page 31 aprilie, Iași, Sala Victoria A șaptea personală.Prezintă 82 de lucrări În acuarelă. Genurile artistice abordate au fost: naturi statice, peisaje reprezentând Împrejurimile Iașului și din timpul călătoriilor efectuate În Polonia. Dintre acestea menționăm: Teiul lui Eminescu, Pe dealul Ciricului, La Bucium,Toamna la Ciric, Toamna la Copou, Feredeul turcesc, Toamna la Țicău, Peisaj ieșean, Flori În glastră,Casa de sub deal, Palatul Culturii, Vâzdoage, Flori roșii, Turn la Vavel, Malbork, Șanțul de apărare -Cracovia, Cheiul
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
nemțești, mareșalul mânca foarte puțin, vorbea puțin Ăîn românește, germană, franceză). El a constatat preferința mareșalului pentru brânză, auzindu-l cerând încă o porție de fromage. Cafeaua o servea în cerdacul conacului. În timpul zilei, mareșalul se plimba pe aleea de tei, citea ziarele, discuta cu administratorul moșiei sau cu invitații veniți de la București. În fiecare an, pe moșie, era organizată ,,Ziua Fructelor”. Participa la petrecerile sătești, însă nu dansa, mulțumindu-se să privească. Mareșalul Prezan și-a pus amprenta și asupra
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
toate și de tot, am legat și consolidat relații pentru o viață. Eram tineri, atât de tineri și optimiști, atât de spontani și receptivi la provocările nevinovate. Era ceva din vibrația și emoția vârstei noastre, o alchimie cu parfum de tei ieșean. Ceva din versurile lui Ștefan Hrușcă: „Doamne tineri mai eram Când fugeam din rai pe geam Să ne`ascundem amândoi Într-o mare de trifoi Doamne tineri mai eram Și uitam pe unde-o fi Drumul către altă zi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
zilei ce va urma. Am revenit în Brăila destul de târziu și-i tot spuneam bunicii, cât de mult mi-ar fi plăcut să rămân acolo, în munți, măcar o noapte și să respir mirosul acela de piatră granitică, parfum de tei dobrogean și narcise de munte. A fost o experiență uluitoare, altceva față de ceea ce eram obișnuit să văd, o lume aparte și desigur parte din existența mamei mele, deci și a mea. Mihnea - Nicolaie Botezatu clasa a VII-a B Liceul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]