6,584 matches
-
revelației provoacă refluxul magicu¬lui, semnele imixtiunii în fenomenal fiind șterse odată cu plecarea neofitului în călătoria de ispășire: plecă cu inima amărâtă, blestemând ceasul în care deschisese gura de spusese mă-si taina, iar bordeiul se dărâmă în urma ei până la temelie”. Erodarea lăcașului ce ascundea minuni pare efectul expunerii la durata temporală, care năvălește în spațiul care i se sustrăgea și-l face să se prăbușească în sine. Pedeapsa pentru insolența de a scruta dincolo de vălul ritual este transpu¬să în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se străduiește spre cunoaștere”. Animalele jertfite în colinde surprind adeseori prin renunțarea benevolă la luptă. Ele se comportă totodată asemenea unui maestru în cazul sacrificiului reprezentat de propria ființe. Cuminecarea din ele devine o împărtășanie din trupul divin, așezată la temelia lumii. Leul îl învață pe flăcău modalitatea prin care poate supune haosul imanent, precum și dobândirea recunoașterii sociale, datorată contagiunii dintre profan și energiile sălbatice: „- Lasă-te tu de luptat/ Și pe mine de săgetat/ Și mă leagă de cureară/ Și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pregătirea fizică pentru cuminecarea din animalul totem, pe care îl întrupează peștele uriaș sau cerbul în colinde. Valoarea sacră a hranei vine din primordialitatea ei, din faptul că a fost prima mesă a eroului întemeietor care a sacrificat fiara la temelia lumii. Valoarea cosmogonică a inițierii a fost subliniată în repetate rânduri de Mircea Eliade, care consideră Geneza drept model al formării omului. Filiația creației în scenariul inițiatic autohton explică imaginea diluviului strunit de fecioara în leagănul mitic, în colindele de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru a lua măsurile pentru reformarea școlilor din țară. Obiectivul principal era însă unificarea legislației învățământului românesc 37. S-au înființat eforiile școlare, au fost create inspectoratele școlare regionale și s-a subliniat caracterul obligatoriu al învățământului 38. Piatra de temelie a noului așezământ educațional a reprezentat-o legea din 24 iulie 1924, modificată în 1934, prin care s-a uniformizat organizarea, pregătirea și perfecționarea învățământului primar, necesare după unirea noilor provincii care au format România Mare și unificarea legislativă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Banca Națională, Ministerul de Finanțe, au hotărât să pună la “adăpost” Tezaurul Băncii Naționale chiar în Rusia. -După revoluția din februarie 1917 și detronarea țarului, în Rusia situația internă s-a deteriorat în toate domeniile, criza profundă ce zguduia din temelii Imperiul, adâncindu-se; convulsiile sociale din interior însoțite de puternica degringoladă din armată anunțau explozii sociale în viitorul apropiat cu urmări imprevizibile. În acest context, Guvernul român a decis trimiterea în Rusia a celui de-al doilea transport al Tezaurului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lupta hotărâtoare împreună cu toate noroadele Republicei Moldovenești, ca să sprijinească din răsputeri și să apere adunarea întemeietoare rusească. Sfatul Țării cheamă pe moldoveni și pe toate noroadele înfrățite ale Basarabiei să se apuce harnic de lucru obștesc, clădind viața nouă pe temelia slobozeniei, dreptății și a frăției ! Numai astfel vom scăpa noi țara noastră și vom feri-o de peire pe maica noastră a tuturor - marea Republică Democratică Rusească ! Primită de Sfatul Țării, la 2 decembrie, anul 1917. 43 1917, decembrie, Moscova
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Astăzi, când după sforțări și jertfe uriașe din partea României și a puternicilor și nobililor ei aliați, s-au întronat în lume principiile de drept și umanitate pentru toate neamurile, și când în urma loviturilor zdrobitoare Monarchia Austro-Ungară s-a zguduit în temeliile ei și s-a prăbușit și toate neamurile încătușate în cuprinsul ei și-au câștigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei desrobite se îndreaptă către Regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea desrobirii noastre
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai mare act al istoriei noastre naționale, acel pentru care generații întregi au luptat și au murit, acel în nădejdea căruia au trăit de la Nistru și până la Tisa, toți românii despărțiți de o soartă nemiloasă, și puneți, Sire, pentru vecie, temelia unei Românii mari și a unei vieți naționale, pe care să se poată de aici înainte dezvolta în pace și fericire întregul neam românesc. Sunt cu cel mai profund respect, Sire, al Maiestății Voastre Prea plecat și supus servitor, Președintele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sunt pus la cazne de cărțile mele. Consideram că sunt pus la o pedeapsă de viața lor care-și cerea drepturile. Căutam atunci căile cele mai decente. Lui Dumnezeu nu-i plac lăudăroșii. Națiunea română pare a se clătina din temelii, a se risipi, pentru că în ultimul secol cea mai lovită, mai vătămată, mai distrusă, mai nesusținută de putere a fost cultura Ce preferi, să fii în compania unei femei frumoase sau în cea a unui filosof care știe ceva despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care, prin formele ei de manifestare, de la cea de patrimoniu la cultura vie, este cea care dă identitatea unui popor. De aceea este atât de nesigură astăzi, din acest punct de vedere, națiunea română, când pare a se clătina din temelii, a se risipi, a se fragmenta, pentru că în ultimul secol, în cea mai mare parte, cea mai lovită, mai vătămată, mai distrusă, mai nesusținută de putere a fost cultura. Dacă se va continua așa, n-are cum să mai crească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
navetizărilor, cuintesențiale, între munte și câmpie, adicătelea, mai precis, între pleonasm șesuri întinse, plate și oximoron: giumalăuri pitice; între paradoxul verilor răcoroase trăite la umbra fagilor și tautologia existenței consumate în zbiarăt de mioare și lătrături de câini bărbătoși. La temelia dorului lor se instalase lipsa. În munte, sus, tânjeau după văi joase; pe teren neted, aproape de nivelul mării, oftau după sălbăticitatea alpestră. Platono-lacanizau și ei fără să-și deie sama. Pe urmele lor, bătătorite, navetez, navetez: principalmente între Iași, Focșani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
exercițiu de încălzire și profesionalizare pentru construcția durabilă pe care urmează s-o ridic în timpul binecuvântat care urmează. Paradoxal, suntem încă un popor foarte tânăr, bogat în preistorie dar extrem de sărac în istorie scrisă, și avem mult de lucru la temeliile lui spirituale. Abia aștept să descalec din capitala sufocantă a acestui popor rătăcit, undeva departe de tot, cât mai departe de București, în ținuturile sălbatic de globalizate ale nordului, și să reîntemeiez Țara Maramureșului. Măcar în propria mea literatură viitoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tot universul e o groapă de gunoi în putrefacție? Vezi, de asta a căzut îngerul, că prea problematiza...! N-ar fi mai de dorit să identificăm Poezia cu acea întâlnire (ad)mirabilă de pe drumul Damascului, care l-a transformat din temelii pe Apostolul Pavel? Remuse, Remuse, de ce te prigonești? Omul fuge toată viața de sine, când ajunge, în sfârșit față în față cu sine însuși, trebuie să se recunoască și să se contopească. Dar s-ar putea ca omul să nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vieții de la 6 anișori. Și când am citit Biblia pentru prima oară (pe la 10-12 ani, cum am spus) am descoperit o comoară ce mi-a Întins o rază. Cuvântul din Biblie și mersul la Sfânta Biserică au fost piatra de temelie a vieții mele. Cuvintele pe care le-am descoperit În Biblie m-au uns la suflet, mi-au dat curaj și ajutor În starea În care mă aflam. Acolo am aflat: Dumnezeu este Milostiv, Bun și Drept. El iubește pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
sat, n.a.) de satu vechi la o depărtare de târg ca la un ceas”. Deci, bazându-se pe evoluția hotarelor orașului, episcopul credea că husiții nu au întemeiat Hușii, ci s-au stabilit pe locul unui vechi sat (siliște), punând temelia, la mică distanță de curtea domnească, unui sat cu centrul spre Dric, pe moșia domnească Corni, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Numit inițial Ieronim, satul a primit la o dată necunoscută numele de Corni și, treptat, s-a extins spre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
voievozii Moldovei au stabilit aici curtea domnească și au făcut donații importante din moșia târgului Episcopiei ortodoxe de aici. În imediata apropiere a vechii vetre a târgului Huși, Ștefan cel Mare a construit, în 1495, o biserică și a pus temelia unei noi reședințe domnești. Tot aici, în secolul următor, se va înființa Episcopia de Huși (1598). În perioada 1400-1574, când în Moldova a fost o perioadă de relativă stabilitate economică și socială, numărul satelor a crescut simțitor, s-a intensificat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înainte de statornicirea unei capitale a Moldovei ca vremelnică așezare pentru unii domni și curtea lor. Procedând la reorganizarea orașelor moldovene, Ștefan cel Mare (1457-1504) a delimitat hotarele târgurilor mai vechi și mai noi, printre care și Hușii, punând și aici temelia unei curți domnești, la fel ca la Ștefănești, Badeuți și Botoșani. Marele voievod avea nevoie, pentru întărirea țării, de târguri bine așezate, unul dintre acestea fiind întemeiat la Huși, cu fața spre Prut. B. P. Hasdeu considera că linia Prutului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Petru și Pavel, pe Drăslăvăț, ce s-a săvârșit în anul 7003, iară al domniei lui, anul 38 curent, luna Noemvrie 30”. Construită între anii 1753-1756 de episcopul Inochentie, cu sprijinul domnitorului Matei Ghica (1753-1756), biserica actuală a păstrat numai temeliile și pisania fixată deasupra ușii bisericii Episcopiei. Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a fost afectată de cutremure devastatoare, iar invaziile pustiitoare au provocat lăcașului daune incalculabile. De exemplu, biserica a fost avariată de cutremurul din 1692, apoi a fost
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-17399) n-au putut asigura bisericii episcopale trăinicie din cauza deselor incursiuni ale armatelor străine. În anii 1753-1756, în timpul domniei lui Matei Ghica și pe vremea când Inochentie era episcop, biserica a fost demolată până la temelie. Ulterior a fost reconstruită. Cutremurele din 1802 și 1803 au avut și ele contribuția lor la distrugere. Abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, biserica a fost refăcută, prin grija episcopului Silvestru Bălănescu (1886-1902). Pictura poartă semnătura inconfundabilă a lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întreținere a drumurilor, hotelurilor și restaurantelor”. În opinia sa, activitatea turismului poate fi încurajată și susținută prin hoteluri curate, restaurante igienice și „bune mijloace de locomoțiune”. O mare importanță are starea de curățenie a localurilor și a personalului de serviciu. Temelia turismului românesc, spunea el, constă în obligații de bun simț și atitudine prietenoasă. La Huși, intențiile cu privire la amenajarea unei stațiuni climaterice pe dealul Dobrina au fost lăudabile, însă proiectul din 1935 a eșuat. Remarcabil este numărul mare de școli, tipografii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Galeria marilor mafioți ai "Imperiului de la Havana" nu poate fi completă fără "nașul" Lucky Luciano, cel care a reorganizat mafia americană pe baze "moderne", constituind și celebrul "Sindicat al crimei" și care, după al doilea război mondial, a restructurat din temelii și "Imperiul de la Havana". Născut ca Salvatore Lucania în 1897 în Sicilia, s-a stabilit cu familia în SUA în 1906. În 1920 s-a asociat cu alți doi mafioți italieni, Frank Costello și Vito Genovese, punând bazele unei firme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
fabrica de ciment. Nu știu însă de nu i au îndulcit arestul pentru chipul cum a cruțat fabrica lui de la Comarnic, unde puțin a trebuit ca să fie repusă în funcțiune, pe când altele, în special cea de la Brăila, fuseseră dărâmate din temelii. Ofițerii austrieci spuneau că la Brăila sunt lupte înverșunate, de aceea au transformat Palatul de Justiție în spital. revoluția rusă În aceste momente de încercare, ca un trăsnet ne lovi știrea de[spre] revoluția rusă. Intram în haos, cine putea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ei. Täglische Rundschau o spune pe față și îndeamnă pe germanii din Austria să nu mai continue a se sacrifica pentru un stat în care toate avantajele sunt și vor fi pentru unguri și slavi. Acest război a zdruncinat toate temeliile. Vai de cele care nu sunt întemeiate pe bază solidă și pe un ideal puternic: Rusia transformată, Austria dezmembrată, noi întregiți, Polonia reconstituită. Ce vis! De s-ar realiza, tot sângele vărsat, toată durerea și sărăcia omenirii ar fi cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai așteptăm pe cel viitor? Orice ar fi și cât va fi, vom aștepta cu speranță și încredere, vom ajunge la scopul dorit. Jertfele sunt firești și trebuincioase. Mărășeștii ne au redat demnitatea națională, sângele și durerea trebuiau să întărească temeliile edificiului nostru național ca să fie măreț și veșnic. Anul începu printr-un pelerinagiu al tuturor prietenilor ca să afle știrile aduse de scrisorile din Moldova: d-na Maria Pherekyde, Lili, fiica ei, d-nele Gramaticescu cu Graziella, d-na C. Băicoianu, Zetta
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ce mai rămăsese din fostul palat din secolul al XVIII lea, rezidiră pe mic grajdul de cai și vite, tâmplăria, fierăria, o mică fermă pentru argați, iar pentru dânșii, o căsuță cu camere mici, adaptate nevoilor și pretențiilor prezente. Pe temeliile dărâmăturilor puseseră pământul scos de la clădirea nouă și plantaseră trandafirii adunați din parc. Era un spectacol impresionant. Ei mă duseră la o mătușă, tot d-nă Krupenski, care locuia în casele fostului logofăt, iar castelul era fără învelitoare, cu frumoasele stucaturi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]