5,147 matches
-
să se retragă la cetatea Van și de acolo înspre Diyarbekir. A murit în cursul acestei retrageri, în decembrie 1605. El a fost strămoșul lui Ilhan İrem, care este un celebru cântăreț pop turc. Cartierul Cağaloğlu din Istanbul, un nume turcesc echivalent cu londonezul Fleet Street ca centru de presă al orașului, și unde Iusuf Sinan Pașa a construit un palat și un hamam (baie turcească), este numit după el și îi poartă numele și astăzi. Baia, cunoscută ca Cağaloğlu Hamam
Iusuf Sinan Pașa Cigalazade () [Corola-website/Science/334086_a_335415]
-
Ilhan İrem, care este un celebru cântăreț pop turc. Cartierul Cağaloğlu din Istanbul, un nume turcesc echivalent cu londonezul Fleet Street ca centru de presă al orașului, și unde Iusuf Sinan Pașa a construit un palat și un hamam (baie turcească), este numit după el și îi poartă numele și astăzi. Baia, cunoscută ca Cağaloğlu Hamam după numele pașei, a fost reconstruită în 1741. Cântecul ""Sinàn Capudàn Pascià"" al cantautorului genovez Fabrizio De André spune povestea lui Sinan Pașa. El este
Iusuf Sinan Pașa Cigalazade () [Corola-website/Science/334086_a_335415]
-
Moldova. Într-un act din 5 aprilie 1585 el este menționat că „fost mitropolit”. Fostul mitropolit Anastasie și fostul episcop Grigorie al Românului trimit la 15 iunie 1589 o scrisoare către Papă de la Romă în care se plâng de robia turcească, de amenințarea ungureasca, de slăbiciunea domnului „străin și venetic” și stăruie pentru acordarea domniei unui oarecare Ștefan, fiul lui Alexandru Lăpușneanu. Mitropolitul Anastasie este menționat în românul "Nicoară Potcoava" (1952) al lui Mihail Sadoveanu. Scriitorul îl descrie astfel: „bătrân încă
Anastasie (mitropolit al Moldovei) () [Corola-website/Science/334090_a_335419]
-
pentru amplasarea mai multor guri de foc. La începutul lunii mai 1877 sistemul de foc al Calafatului s-a bazat între altele pe opt baterii. Generalul Alexandru Cernat, a transmis comanda, colonelul Iuliu Dunca, șeful artileriei Corpului I armată. Provocările turcești nu numai la Calafat, ci pe toată lungimea Dunării românești, nu au mai fost acceptabile, și așa bombardarea generală a Vidinului a început în dimineața zilei de 15/27 ianuarie 1878 și a ținut 9 zile. Bateriile române, ale căror
Iuliu Dunca () [Corola-website/Science/334214_a_335543]
-
fost cea mai difuzată piesă pe radio în Turcia, timp de 9 săptămâni la rând, subclasati fiind artiști internaționali precum Marron 5, David Guetta, Pitbull sau Calvin Harris. Compilația, „Dance Hits 2015", produsă de cel mai ascultat post de radio turcesc, Number 1 FM, este pe locul 2 în topul vânzărilor de produse muzicale din Turcia unde Otilia cu piesa Bilionera ocupă prima poziție. De altfel, a primit premiul „Cel mai celebru artist al anului 2014 în Turcia”, premiul fiind înmânat
Otilia Brumă () [Corola-website/Science/334339_a_335668]
-
Selo și Tatargic, precum și la toate acțiunile de la sud de Vidin, la 1 martie 1878, revenind în parcul din Calafat unde se afla în iulie 1877. Tunurile divizionului său, alături de cele ale Regimentului 1 artilerie, au grăbit ocuparea marilor redute turcești. Pentru meritele dobândite în acest război a fost decorat cu Ordinul „Virtutea Militară” de aur. Pe 8 aprilie 1881 ofițerul a devenit locotenent-colonel precum director al Arsenalului și Pirotehniei Armatei până în 1883, după acea comandant al Regimentului 1 Artilerie (1885
Alexandru Tell () [Corola-website/Science/334475_a_335804]
-
tânărul rege maghiar împreună cu curtea sa la Lipova, iar în 1542 la Alba Iulia, care a devenit ulterior capitala Principatului Transilvania. Transilvania împreună cu alte „părți” ("Partium") ale Regatului Ungariei, inclusiv Banatul, a format în 1541 un principat autonom sub suzeranitate turcească. Ferdinand nu a renunțat însă la unificarea Regatului Ungariei sub stăpânirea sa. În vara anului 1551, Timișoara a ajuns din nou pe mâna suveranului de Habsburg, în urma acțiunii de „unificare” condusă de Gheorghe Martinuzzi. Losonczy a preluat, în această perioadă
Asediul Timișoarei (1552) () [Corola-website/Science/335110_a_336439]
-
conducerea lui Gaspardo Castelluvio. Losonczy, comandantul cetății, a aprovizionat garnizoana cu alimentele necesare, a adus suficientă muniție. La 22 aprilie 1552 o armată de 160.000 de oameni sub comanda lui Ahmed-pașa a plecat de la Adrianopol spre Timișoara. Avangarda trupelor turcești a ajuns sub zidurile Timișoarei la 24 iunie, iar la 28 iunie a venit, dinspre Belgrad, și grosul armatei în frunte cu beglerbegul Ahmed Ali. Oastea otomană era formată din aproximativ 30.000 de soldați, în timp ce apărătorii cetății erau doar
Asediul Timișoarei (1552) () [Corola-website/Science/335110_a_336439]
-
parte nu dintr-un edificiu public, ci dintr-o vilă particulară, poate a unui armator sau comerciant. Mozaicul s-a conservat neobișnuit de bine, excepție făcând o avariere a imaginii uneia din cele două corăbii, în cursul săpării unui veceu turcesc în epoca otomană. În ciuda daunei, imaginile dau informații prețioase pentru cei interesați în istoria maritimă. Este vorba de corăbii de tipul "navis oneraria", nave comerciale de 80-150 tone, care erau utilizate pentru transportul unor mărfuri ca garum și grăunțe din
Mozaicul din Lod () [Corola-website/Science/335111_a_336440]
-
o esplanadă sub zidurile cetății. Aflate pe locul actualului lăcaș, bisericile de lemn „Sf. Nicolae” și „Adormirea Maicii Domnului”, din cauza stării precare, s-au dărâmat în timpul lucrărilor de strămutare. Astfel, ajungându-se la decizia cu privire la construirea pe locul fostelor cazarme turcești a unei noi biserici cu hramul „Transfigurării Domnului”. La 22 august 1815, în timpul unei parade militare, în prezența locuitorilor orașului, a avut loc punerea pietrei de temelie a catedralei. Proiectul lăcașului a fost pregătit de către un membru al dicasterului spiritual
Catedrala Schimbarea la Față din Tighina () [Corola-website/Science/335142_a_336471]
-
dar aceasta pare să fie mai degrabă fiica lui Petru Rareș și a primei sale soții. Elena a domnit alături de Petru Rareș, în cele două domnii ale acestuia (1527-1538, 1541-1546). Prima domnie a luat sfârșit în anul 1538, atunci când oștile turcești ale sultanului Soliman Magnificul au invadat Moldova, aducându-l ca domn pe Ștefan Lăcustă. Prevăzându-și înfrângerea, voievodul moldovean și-a trimis din timp soția și copiii în Cetatea Ciceului din Transilvania, pe care o stăpânea. Cetatea este asediată timp
Elena Rareș () [Corola-website/Science/335152_a_336481]
-
de nopți" - ele nu figurează în cele mai vechi manuscrise din secolul al XIV-lea, și apar ca un ciclu independent în colecții din secolul al XVII-lea și al XVIII-lea. Prima asociere cunoscută a acestora este o colecție turcească din 1637. Influențele includ epopeile homerice (deosebit de familiare în lumea de limbă arabă - au fost traduse în această limbă cu mult timp în urmă, începând cu secolul al VIII-lea d.Hr., la curtea califului al-Mahdi), "Alexandria" („Viața lui Alexandru
Sinbad marinarul () [Corola-website/Science/335155_a_336484]
-
la 5 km mai la sud, prin valea Hurkania spre Marea Moartă, iar de acolo în zona abruptă a pârâului Og (Nahal Og), în arabă Wadi Kaneitera și până la urmă a izbutit să pună stăpânire pe Nabi Musa și tunurile turcești și să înlăture blocada. În timpul stăpânirii britanice , procesiunile de Nabi Musa erau însoțite de muzică de fanfară militară britanică, de militari și forțe de poliție. Lângă Poarta Leilor a Orașului Vechi în Ierusalim autoritățile britanice obișnuiau să posteze un tun
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
acestui ordin pe 25 noiembrie 1998. În noiembrie 2007, Paraclisul „Schimbarea la Față a Domnului” a seminarului din Halki, construit în secolul 17, care a supraviețuit cutremurului din iunie 1894, a fost aproape în totalitate demolat de Gărzile Forestiere, subordonate autorității forestiere turcești. N-a avut loc nici un avertisment anticipat cu privire la lucrările de demolare organizate de guvernul turc. Acestea au fost oprite doar după apelurile Patriarhului Ecumenic. a primit atenție internațională în ultima perioadă. În octombrie 1998, ambele camere ale Congresului Statelor Unite au
Seminarul din Halki () [Corola-website/Science/335250_a_336579]
-
Furtună pe Bosfor este un serial turcesc (dramă) creat de "Endemol Turkey", având ca personaje principale pe Nurgül Yeșilçay și Erkan Petekkaya. Acesta a avut premiera pe Star TV la 1 decembrie 2014, iar în România este difuzat de Kanal D, având premieră pe 5 octombrie 2015
Furtună pe Bosfor () [Corola-website/Science/335260_a_336589]
-
le exprime. În cuprinsul lor se găsesc elemente ale epocii în care au fost create și care dau o notă arhaică versurilor. În "De când n-am mai fost haiduc" se poate găsi expresia „la retezul părului”, aceasta amintind de moda turcească de a înlocui pletele lungi, pe care le purtau boierii români, prin raderea capului și lăsarea doar a unui moț în frunte. Tot în această doină găsim și expresia „la marginea fesului”, care amintește tot de timpul modei turcești. În
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
moda turcească de a înlocui pletele lungi, pe care le purtau boierii români, prin raderea capului și lăsarea doar a unui moț în frunte. Tot în această doină găsim și expresia „la marginea fesului”, care amintește tot de timpul modei turcești. În "De când maica m-a făcut" se vorbește de „mari divănari”, adică a boierilor care alcătuiau divanul domnesc, specific secolului al XVIII-lea. Vechimea doinelor haiducești este, bineînțeles, una aproximativă, dar verosimilă. În "Când era la șaizeștrei", de exemplu, este
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
se întâlnește, ca variantă, pe o arie întinsă, începând din Oltenia, trecând prin Muntenia și Dobrogea, ajungând până în Moldova. Constantin Brăiloiu semnalează originea orientală a acestei melodii, ajungând la această concluzie pornind de la asemănarea dintre această melodie și un marș turcesc. Melodia comună pentru momentele "gătitul miresei", "gătitul bradului" și "legatul miresei" are o la fel de largă circulație, fiind întâlnită în Oltenia, Muntenia și Dobrogea. Hora mare sau "Nuneasca" este o melodie rituală consacrată, cunoscută îndeosebi în Muntenia și Oltenia (unii folcloriști
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
fi întâlnit în partea apuseană a Olteniei și în întreaga regiune a Munteniei. În ansamblu, repertoriul ritual de nuntă al lăutarilor vlăsceni-teleormăneni este destul de variat, cuprinzând melodii de origine foarte diferită: creații populare, culte, împrumutate pe timpuri de la muzicile militare turcești sau de la muzicanți ambulanți veniți din Turcia. Chiar unele dintre cântecele tradiționale românești poartă amprenta influenței orientale, ceea ce dovedește vechimea lor, această influență având loc în perioada de maximă circulație a melodiilor orientale. Un alt eveniment important la care participă
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
zidurile Curții domnești din Iași, care la acea epocă era puternic fortificată. Înainte de 22 februarie 1578, în sprijinul asediului a venit și Petru Șchiopul, cu ajutoare din Țara Românească. Astfel, Grigore Ureche consemna: "Pătru vodă, de sârgu au strânsu oastea turcească și muntenească și ungurească, au încunjurat pe Alixandru în curte în Iași și au bătut prejur curte, din câșlegi pănă la miiaze păresemi." După un asediu de aproape patru săptămâni, cetatea a rămas fără praf de pușcă și alimente. În
Alexandru Potcoavă () [Corola-website/Science/331690_a_333019]
-
Dacă gazda prezenta la cină un fel necunoscut de mâncare mesenilor, atunci reputația casei este asigurată pentru mult timp. Contextul politic al epocii a favorizat pătrunderea unor elemente culinare persane sau bizantine în imperiu și, ceva mai târziu, a celor turcești. În această perioadă gastronomia face parte din bunele maniere, din însăși cultura societății . Bucătarii iscusiți erau cumpărați pe piața sclavilor la prețuri exorbitante . Înainte de ospăț, un slujitor turna apă dintr-o carafă pe mâinile oaspeților, începând cu stăpânul casei: „Roaba
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
trimis în exil într-o insulă, cu învoirea vizirului, cumpărat cu banii domnului muntean. Șoimul (Toma Cantacuzino) îl cheamă la o întrevedere , dar Cameleonul (Scarlat Ruset), om care trăia numai din intrigi, câștigă încrederea lui Toma și dezvăluie totul poliției turcești (bostangiilor), care îl prinde, însă autorul "Istoriei ieroglifice" scapă, cum s-a arătat mai sus, dând bani turcilor. Pentru a călăuzi pe cititor, autorul a așezat la sfârșitul scrierii o "cheie", pe care o denumește "Scara a numerelor și cuvintelor
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
numeroși școlari.La începutul veacului al XVIII-lea comunitatea evreilor din Hebron suferea de numeroase datorii, care practic se cvadruplaseră între anii 1717 - 1729.(de la 12,000 la 46,000 kuruș). Ei erau supuși jugului unor impozite excesive din partea pașalelor turcești. În 1770 au sărit în ajutorul lor un număr de evrei nord-americani. În 1803 rabini și alți conducători ai obștei au fost aruncați în închisoare pentru neplata datoriilor. În 1807 comunitatea a găsit totuși, banii necesari pentru a cumpăra un
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
conducători ai obștei au fost aruncați în închisoare pentru neplata datoriilor. În 1807 comunitatea a găsit totuși, banii necesari pentru a cumpăra un teren de 0,5 hectare pe locul unde se află astăzi piața comercială a orașului Sub stăpânirea turcească, sanctuarul patriarhilor, care se afla într-o stare deplorabilă, a fost restaurat, recapătând o înfățișare impunătoare. Ali Bey, unul din puținii străini, care au reușit să se strecoare în cetate, a raportat în anul 1807: În timpul stăpânirii turcești, Hebronul a
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
Sub stăpânirea turcească, sanctuarul patriarhilor, care se afla într-o stare deplorabilă, a fost restaurat, recapătând o înfățișare impunătoare. Ali Bey, unul din puținii străini, care au reușit să se strecoare în cetate, a raportat în anul 1807: În timpul stăpânirii turcești, Hebronul a devenit faimos prin industria sa de sticlă, stimulată de aportul de materii prime minerale aduse de beduini de la Marea Moartă. Sticlăriile arabilor din Hebron sunt amintite în cărțile călătorilor din Vest care au vizitat Palestina în cursul secolului
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]