5,344 matches
-
Cornel? 14 octombrie 1962 (duminică) Am citit din Întâmplare ultima observație. Am râs, ca de orice banalitate. Cornel e acuma cu Liliana și Liliana e În spital și el profită de asta pentru a se plimba cu toate damele. Te uimești tu, cea care ai scris Înainte? Eu iubesc acum muntele și un om. Sunt studentă. Sunt mai poetă ca oricând. Și mâine Începe patinoarul. Ce să mai scriu? Că poate nu voi mai ieși Întreagă din sezonul ăsta? Ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
voiam pe Eugen și atât. Mai era cu noi Petrescu, deci În total șase. Fetele n-au avut unde să doarmă, a trebuit să le luăm În cort. Ei bine, de aici a Început. Una din ele, Edith, m-a uimit prin abilitatea ei În cucerirea bărbaților. L-a văzut Întâi pe Eugen. Nu i-a fost greu. Apoi pe Petrescu, dracu’ s-o ia pe mai cine. Mi-a stricat toată dispoziția. Analizându-i arta, văd că ea pornește de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
la un singur bărbat. Cu cât vor fi mai mulți În jurul meu, cu atât voi fi mai stăpână pe mine. Un singur bărbat nu poate decât să mă distrugă, pentru că eu gândesc mai mult decât se cuvine. Petre m-a uimit marți seara. Ca bărbat, mi-a plăcut nespus de mult. Cred că lui Îi voi da plăcerea pe care ceilalți o vor cu siguranță. 13 aprilie 1963 (luni) Nici nu am Început să aplic bine metoda mea nouă În privința dragostei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să-și dreagă glasul, și rosti sentențios: ― Domnul meu... domnule Rogojinaru, un lucru rămâne indiscutabil: că noi toți, dar absolut toți, trăim de pe urma trudei acestui țăran, așa prost, și leneș, și rău cum îl categorisești dumneata! Arendașul fu atât de uimit, că nici nu mai putu răspunde. Scoase iar batista, să-și răcorească tâmplele. În clipa aceea, apăru conductorul trenului, reclamând, cu respectul cuvenit clasei întîi, biletele pentru București. Rogojinaru se însenină, ca și când i-ar fi venit mîntuirea: ― Cum, șefule, sosirăm
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
putea concretiza obiecțiile într-o replică convingătoare. ― Pe mine numai nedreptatea mă revoltă! strigă el de câteva ori, ca și când prin aceasta ar fi vrut să se deosebească. Apoi, mai târziu, inspirat de focul discuției, declară cu o siguranță care-l uimea și pe el însuși: ― Eu înțeleg și admit orice sancțiune, cu singura condiție să fie dreaptă și legală. Dumneavoastră, care reprezentați statul și aveți la dispoziție toată puterea statului, dumneavoastră nu vi-e permis să cădeți în vina țăranilor, care
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
împărăteasa Chinei, l-am căutat. Am făcut o excepție pentru a-l promova. L-am făcut guvernator de provincie și i s-a acordat o pensie frumușică pentru tot restul vieții. 2 Intrăm în Peking pe poarta din sud. Sunt uimită de zidurile masive de culoare roz. Se găsesc pretutindeni, unul în spatele altuia, șerpuind prin tot orașul. Zidurile au cam 50 de picioare înălțime și încă 50 grosime. În inima ascunsă a capitalei se întinde Orașul Interzis, reședința împăratului. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
găsesc locul, între doamnele Li și Mei. Îmi cer scuze că le deranjez, iar ele îmi întorc politicos plecăciunile, fără să spună nimic. Ne îndreptăm atenția spre operă. Se numește Cele trei bătălii dintre regele Maimuță și Vulpea Albă. Sunt uimită de talentul actorilor, despre care doamna Mei îmi spune că sunt eunuci. Mă cucerește mai ales Vulpea Albă. Vocea „ei“ e unică și minunată, iar dansul îi este atât de senzual, încât uit că „ea“ este de fapt un el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
la mine. Realizănd că sunt dezbrăcată, se duce la taburet cu inteția de a-mi aduce cămașa de noapte. Lovește taburetul și cămașa cade pe jos. Nu ți-ar plăcea să nu-ți mai porți masca o vreme? Îl privesc, uimită de cuvintele sale. Vocea lui îmi amintește de unii dintre băieții pe care i-am cunoscut în sat, băieți aflați în ultimii ani ai adolescenței, care încă mai aveau vocile asemănătoare cu ale unor cocoși tineri. Mie mi-ar plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
e cel scontat. Majestatea Sa mă laudă, spunându-mi că sunt magică. Apreciază în mod deosebit faptul că îi spun „iubitule“ în toiul pasiunii, în loc de „Majestatea Voastră“. În următoarele câteva nopți sunt chemată din nou. Iubitul meu e într-adevăr uimit de faptul că e capabil să își planteze sămânța în mod repetat. Răsfățându-se, mă imploră să explorez. Devin neliniștită în ceea ce o privește pe Marea Împărăteasă. Mă va acuza că îl țin numai pentru mine, că o privez de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
trăit acolo până la sfârșitul vieții. De atunci, succesorii săi au continuat să îl împodobească și să-i sporească minunățiile. În mulții ani care au urmat de atunci, au fost adăugate alte și alte pavilioane, palate, temple și grădini. Ceea ce mă uimește e că nici un palat nu seamănă cu altul. Cu toate acestea, întregul nu creează deloc sentimentul lipsei de armonie. A făuri ceva atât de perfect încât să pară accidental este țelul artei și arhitecturii chineze. Yuan Ming Yuan ilustrează dragostea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
prânz. Eu sunt mult mai interesată să aflu ce se întâmplă în țară, decât să-i ascult pe miniștrii care nu au pus niciodată piciorul afară din Peking. Majoritatea discuțiilor mi se par plictisitoare, iar soluțiile - lipsite de rațiune. Sunt uimită de diferențele dintre prinții regali, cei din clanul manciurian, și guvernatorii și generalii, în majoritate chinezi han, care miros a praf de pușcă. Mă simt însă impresionată de chinezi, deoarece ei dau pur și simplu o notă de realitate. Ofițerilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Ei acordă mult timp subiectului respectiv și sunt capabili să vină cu sugestii. Ceea ce mă deranjează e că miniștrii țin adesea pentru ei adevăratele lor păreri. Se încredințează în ideea că Fiul Cerului vede lucrurile „prin ochi unui zeu“. Mă uimește însă faptul că împăratul Hsien Feng chiar crede că este ochiul zeului. Rareori se îndoiește de propria-i înțelepciune și caută semne pentru a dovedi izvorul divin al acesteia. Poate fi vorba de un copac lovit de fulger din grădina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
modele care imită broderia. Pe o masă plină cu flori din hârtie sunt așezate frumos bețișoare din argint și cupe de vin din aur. Munții sunt acoperiți cu stânci, pâraie, magnolii și iarbă vălurită, toate făcute la scară. Ceea ce mă uimește și mai mult e că pe ramurile magnoliilor se odihnesc cicade, fluturi stau pe bujori și greieri în iarbă. Le-a luat ani de zile și sute de meșteșugari ca să realizeze această lume din hârtie, iar în câteva minute ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
îmi zice Nuharoo, rugându-mă să o scutesc de effort. N-ai decât să faci ce vrei în legătură cu Su Shun, atâta timp cât respecți faptul că „soarele răsare la est și apune la vest“, spune ea, referindu-se la noi două. Mă uimește că Nuharoo consideră lucrul ăsta important, însă îi dau cuvântul meu. Se calmează pe loc și spune: — De ce nu te ocupi tu de asta și pe mine doar să mă informezi din când în când? Urăsc să stau în aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
o senzație ciudată îmi străbate trupul. E deja amiază când Nuharoo ne anunță că trebuie să plece în camera dedicată lui Buddha, ca să psalmodieze și să numere mătănii. Pentru ea, ceea ce discutăm Yung Lu și cu mine este neinteresant. Mă uimește că ei i se pare important să psalmodieze la nesfârșit. Am întrebat-o o dată dacă ar putea să mă lumineze în ceea ce privește budismul, și ea mi-a spus că se referă la „existența nonexistenței“ sau „șansa care nu este fructificată“. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Shun, Orhideea? Aruncă spre mine cu ciorna. Rupe-l! La ce bun să mai emit edicte? Ce mai pot face? Mi-a fost supt tot sângele din mine și lupii nu vor să mă lase în pace! Su Shun e uimit să mă vadă. Ochii lui se îngustează. Își tot întoarce capul încoace și încolo, de la Majestatea Sa la mine. Știu că l-am ofensat prin simpla mea prezență. Se holbează la mine și-mi strigă din priviri: „Du-te la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
căror voce sună precum cea a unor femei bătrâne, el vorbește cu un glas masculin. Nu sunt sigură dacă An-te-hai are încă nevoile trupești ale unui bărbat, însă e o ființă senzuală. Pe măsură ce timpul nostru împreună se prelungește, sunt din ce în ce mai uimită de curiozitatea pe care o arată în legătură cu ceea ce se petrece între un bărbat și o femeie. Acesta are să devină blestemul lui An-te-hai. Privesc prin ceața dimineții cum sunt instruite gărzile imperiale. Sute de oameni mărșăluiesc peste noroiul bătătorit. Ei amintesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cumsecade. Desigur, niciodată nu mi-am dat seama cât de sedat era În serile alea, dar asta Îl face cumva și mai drăgălaș. Respiră adânc. Destul. Spune-mi ce mai e nou În viața ta cea extraordinară? Întotdeauna m-a uimit cum de reușea să fie atât de detașat și de natural În orice situație. Îmi aduc aminte cum Îmi explica mama când eram copil că Unchiul Will e gay și că Simon era iubitul lui și că atâta timp cât doi oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
bine, am fi cu toții În mare Încurcătură. Vezi, mai e și chestia asta. Nu mă culc de fapt cu el. Sau mai bine spus, el nu se culcă cu mine. Will ridică dintr-o sprânceană. —Trebuie să recunosc, asta mă uimește. —Ei, la Început a fost pentru că n-am vrut eu. Sau cel puțin asta am crezut. Credeam că e cam cretin și chiar dacă acum sunt sigură de asta, are ceva care mă atrage. Nu În modul acela izbăvitor, nicidecum, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mijloacelor de comunicație, de ce marea majoritate a cererilor și a proiectelor de șoselare a drumurilor noastre, de navigabilizare a râurilor, de introducere a căilor ferate, a pornit din partea unor boieri. Utilizarea forței aburului în transporturile terestre, fluviale și maritime, a uimit și agitat atât de mult mințile boierilor moldoveni, încât unii dintre ei puneau înflorirea economică a țărilor apusene numai pe seama transporturilor modernizate. Ideile, planurile și proiectele de îmbunătățire a căilor și a mijloacelor de comunicație deveniseră obiecte de studiu la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oficiale prin ordine ale Porții, oficioase sau secrete) descoperă un păienjeniș de linii și puncte de contact mai mult sau mai puțin reprezentative, mai mult sau mai puțin obscure, mai mult sau mai puțin „leale”, dar luate în întregul lor, uimesc prin constanța țelului: menținerea „țării”, ameliorarea poziției domnitorilor (conta funcția) și, prin aceasta, salvagardarea ființei de stat a Principatelor. Oracolul Pithiei din Delfi ascunde, deci, un fir roșu călăuzitor. Așadar, „la prima vedere” asistăm nu la un spectacol de idei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nesincere), care preferau să deplângă și să condamne încălcarea unor înțelegeri internaționale. Cât privește dubla alegere pusă la cale prin intrigi franceze, aceasta este o supoziție ticluită pro domo, ori o simplă născocire, de vreme ce înșiși francezii au fost deconcertați, câțiva uimiți de „abila manevră”.„Românii - scria Gaston de Monicault - au dat dovadă de statornicie; ba mai mult, ei s-au arătat capabili să renunțe la orice pasiune și la orice rivalitate între partide în fața interesului țării; ei au dat măsura patriotismului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vărul său Jacques cu care trăiește o "idilă" platonică o duce pe ascuns într-un bar, Stryx, de pe strada Huyghens. Simone are o revelație. Totul, "sticlele în culori timide ori violente, castroanele cu măsline și migdale sărate, mesele mici", o uimește și o cucerește. Simone își bea pe nerăsuflate cocktail-ul, și cum nu mai băuse picătură de alcool în viața ei, în scurt timp tânăra "simte că plutește". Ușor amețită, vorbește cu clienții, dă pe gât un al doilea pahar
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
adevărat ceea ce spune (ei vor ști că nu sînt sincer și se vor supăra). În realitate, nici un pacient nu a raportat vreodată o reacție care să indice că cealaltă persoană știa că el nu era sincer. Dimpotrivă, pacienții sînt adesea uimiți că majoritatea oamenilor reacționează chiar și la complimente nesincere cu o plăcere evidentă. Ideea că ei pot face pe altcineva să se simtă și să se comporte într-un anumit fel presupune o provocare puternică. Este, de asemenea, important să
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
spirit evoluează societatea. N-am văzut niciodată pe nimeni sub patruzeci de ani să poarte costum oriental. Cît privește femeile, de multă vreme ele au adoptat în întregime costumul european". Această separare, această juxtapunere și această confruntare Orient/Occident îi uimește pe călătorii care vizitează capitala Țării Românești, București. La un interval de aproape zece ani, reacțiile lui Thouvenel și ale lui Saint-Marc Girardin se confundă în aceeași impresie: anarhie, incoerență, lux și mizerie, imitația modelor Europei occidentale într-un decor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]