6,447 matches
-
prin poslușnici se înțeleg oamenii venetici, aduși de prin alte țări, în diferite rânduri și puși în serviciul episcopiei. Adesea, poslușnicii ca și coloniștii străini, care sporeau populația locală, erau tot români, „pribegiți prin alte țări”, prin Bulgaria ori la unguri, așezați acolo în alte timpuri și reveniți la baștină, cu speranțe de viață. Referitor la coloni, găsim o carte domnească din 7 aprilie 1662, de la Evstratie Dabija Voievod, prin care, în urma cererii episcopului Serafim, Domnul face cunoscut dregătorului și vatmanului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nenorocul să fim înconjurați de vecini puternici, care totdeauna ne-au privit cu dușmănie, năzuind să ne înghită fiindcă le stăteam piedică în cale. De aceea și politica generală în trecut a constat în a ne face aliați, azi pe unguri, ca să luptăm împotriva turcilor, mâine pe poloni, ca să rezistăm ungurilor și tot așa mai departe. Un perpetuu echilibru instabil în care politica vremii își căuta neîncetat punctul său de reazem”. „Alăturea de trufia polonă și de viclenia maghiară, dominatiunea turcească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au privit cu dușmănie, năzuind să ne înghită fiindcă le stăteam piedică în cale. De aceea și politica generală în trecut a constat în a ne face aliați, azi pe unguri, ca să luptăm împotriva turcilor, mâine pe poloni, ca să rezistăm ungurilor și tot așa mai departe. Un perpetuu echilibru instabil în care politica vremii își căuta neîncetat punctul său de reazem”. „Alăturea de trufia polonă și de viclenia maghiară, dominatiunea turcească a impus pe vremuri, multe și grele jertfe principatelor române
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și degetele care spre mai bună siguranția d-sale, am întărit acest zapis și cu pecetea satului nostru Mărgineni. 1839 Mai 12 Urmează numele a 12 săteni, cari iscălesc prin punere de deget, cu adaosul: „răspunzător platnic răzăș din sat Ungurii Măgineni"; doi dintre ei iscălesc: „vechil răzăș tij platnic răspunzător", iar cel de la urmă: „vernic răzăș tij răspunzător platnic". Sub iscăliturile tuturora se zise: „Și suntem chezăși platnici răspunzători unul pentru altul". Actul este întărit cu pecetea satului, astfel alcătuită
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
foarte bogat la Bârlad... Ce nu a fost și nu a făcut Ion Popescu la Bârlad și pentru Bârlad, după ce s-a stabilit aici, venind din Ardeal unde participase la 1848 „la ciocnirea ce s-a dat între români și unguri pe șesul de lângă Săcălășeni, în apropiere de comuna sa natală" Coaș din zona Lăpușului, în calitate de conducător de gloate sub conducerea prefectului român Florian Micaș? Cu o pregătire intelectuală bogată și profundă pentru vremea aceea, Ion Popescu se stabilește la Bârlad
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
capul viața familiei lui ș...ț Pot găsi oricând pe cineva, scriitori n-are Iașul?“); altul se miră de numele voievodal cu care l-au împodobit părinții („întotdeauna prima generație purtătoare de chiloți e naționalistă, mâncătoare de evrei și de unguri“); un profesor răposat are parte de o comemorare caracteristică din partea colegilor („să fi văzut și la nuntă cum stătea, nu știa săracu’ să poarte costum, n-a adus pe nimeni de la el, că-i era rușine ș... ț și pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
România impunea o nouă reorganizare a diecezelor catolice din Moldova, iar pe de altă parte imperativul contracarării creșterii influenței maghiare asupra Bisericii Catolice din Vechiul Regat 273; mai sublinia faptul că "riscăm să nu-l căpătăm (Concordatul) mai târziu, dacă ungurii ajung mai puternici decât sunt astăzi"274. Nu s-a concretizat nimic însă până la sfârșitul războiului din mai multe cauze, printre care opoziția Bisericii Ortodoxe Române (deși unii politicieni români conștientizau necesitatea încheierii unui astfel de tratat), iar pe de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
luptei pentru unitate națională cu cea pentru libertatea confesională a românilor aflați în afara granițelor țării până în anul 1918302. Marea Unire a schimbat realitățile politico-teritoriale iar populația maghiară din Transilvania a devenit o minoritate etnică și confesională 303. Conform mărturiei istoricului ungur Jakab Elek, prima publicație a apărut în 1798 și s-a numit Gazeta românească pentru țăran 304. Primul periodic român a fost Khrestomaticul românescu, publicat la Cernăuți în 1820 de către Theodor Racocea, sub îndrumarea poetului Ion Budai Deleanu, cleric greco-catolic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
înceteze repede incendiind coliba. Faust nu voia decât să-i expulzeze. Dar cei care erau imaginea însăși a primirii ospitaliere și a une carități generoase au murit. Această închidere în sine a bătrânului cuplu este excelent pusă în scenă de către ungurul Tibor Dery în nuvela sa169: surzenia bătrânei face comunicarea dificilă între soți. Este război și soția vrea să arunce în drum pe tânărul rănit care, spune ea, ar păta cu sânge divanul din salon. "Nu poți să rămâi aici, puișor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
venind de la Kremlin, partidele care au deviat spre stânga sau spre dreapta PCUS aveau, în ultimă instanță, același obiectiv: desprinderea de hegemonia sovietică. Ceea ce a făcut diferența între ele a fost modalitatea aleasă pentru atingerea acestui obiectiv. Italienii, polonezii sau ungurii au optat pentru o cale deschisă, directă de a-și afirma opiniile contrare celor sovietice, contestând calitatea de lider a URSS și de centru al mișcării comuniste, calitatea PCUS de depozitar al dogmei marxist-leniniste și de unic tălmaci al prevederilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
reabilitării depline a lui Rajk a constituit pentru mult timp un motiv de critică la adresa conducerii ungare. După cum se menționa într-o informare din noiembrie 1955 a MAE URSS despre relațiile țărilor de democrație populară cu Iugoslavia, “în relațiile cu ungurii iugoslavii acordă o mare atenție problemei redeschiderii „cazului Rajk”, prezentându-l ca o condiție a dezvoltării în continuare a relațiilor ungaro-iugoslave”. Astfel, într-o conversație din 7 noiembrie 1955 cu un funcționar al ambasadei URSS în Ungaria, un diplomat iugoslav
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a dezvoltării în continuare a relațiilor ungaro-iugoslave”. Astfel, într-o conversație din 7 noiembrie 1955 cu un funcționar al ambasadei URSS în Ungaria, un diplomat iugoslav, afirmând că partea ungară se opune îmbunătățirii relațiilor bilaterale, a arătat că înainte de toate ungurii n-au redeschis procesul lui Rajk, îndreptat nemijlocit împotriva Iugoslaviei. în afară de aceasta, conform spuselor diplomatului iugoslav, în temnițele ungare încă mai erau închiși circa 200-300 de oameni judecați anterior pentru simpatia lor față de Iugoslavia. Diplomații maghiari, în discuțiile cu colegii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în care instruirea să se facă în limbile sârbă ori croată, deși astfel de școli erau și pe vremea lui Horthy și chiar în timpul războiului. Astăzi există numai o sală de lectură care, printre altele, e condusă de un director ungur. Radenovici consideră că puterea de la Budapesta promovează o politică de «maghiarizare» a minorităților iugoslave. La Mohacs au rămas numai câteva sute de persoane de proveniență iugoslavă care vorbesc corect limba maternă, pe unii îi mai înțelegi când vorbesc în sârbă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
verii și începutul toamnei anului 1956, nu totdeauna a fost dispus să fie de partea celor din urmă. în nota din noiembrie 1955 a MAE, de exemplu, se menționa: „Detensionării relațiilor dintre Ungaria și Iugoslavia i se opune faptul că ungurii nu întotdeauna sunt suficient de diplomați în relațiile cu colegii iugoslavi. Conform observațiilor ambasadorului român în RPU, Cleja, tovarășii unguri se poartă neprietenos cu iugoslavii; lucrătorii MAE al RPU vorbesc cu ei la recepții cu un ton de superioritate, deseori
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
RPU, Cleja, tovarășii unguri se poartă neprietenos cu iugoslavii; lucrătorii MAE al RPU vorbesc cu ei la recepții cu un ton de superioritate, deseori îi contrazic în chestiuni neimportante, uneori sunt grosolani. Iar din partea diplomaților iugoslavi în relațiile lor cu ungurii se observă anumite idei preconcepute”. După Congresul al XX-lea al PCUS (14-15 februarie 1956), în dezvoltarea relațiilor ungaro-iugoslave apar noi elemente. Cu toată inconsecvența denunțării esenței stalinismului, hotărârile Congresului al XX-lea au dat un impuls puternic forțelor reformatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-se la contactele cu intelectualitatea și reformatorii din aparatul de partid, la mijlocul verii, iugoslavii au încercat din ce în ce mai activ să-și deschidă căi către clasa muncitoare ungară. Vizitând întreprinderile din Budapesta, ei făceau o propagandă puternică în favoarea căii iugoslave. Și comuniștii-reformatori unguri activau în aceeași direcție. Ei se interesau de modelul economic iugoslav cu toată seriozitatea (idealizându-l, chiar, într-o anumită măsură) și vedeau în Iugoslavia modelul statului socialist care a reușit în condiții deosebit de grele să-și mențină suveranitatea. în pofida
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
convingă conducerea iugoslavă, care nu dorea să meargă în coloană cu restul țărilor socialiste, așa cum doreau liderii sovietici. în ajunul revoluției, în condițiile înăspririi până la limită a crizei sistemului stalinist din Ungaria, modelul iugoslav continua să-i atragă pe reformatorii unguri. Factorul iugoslav în diversele sale ipostaze și-a menținut influența asupra politicii interne din Ungaria. Dorin DOBRINCU Un „23 august invers”? Tentativa de readucere a României în Axă (toamna 1944 - primăvara 1945)* Identificarea și evoluția unui subiect istoric. Probleme. Surse
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în grupuri specifice, dar sunt altceva. Ca să nu mai vorbim despre comunitățile românilor rămași în afara granițelor naționale în urma unor „accidente” diplomatice, survenite după Primul sau al Doilea Război Mondial, care au provocat apariția românilor sârbi, a românilor bulgari, a românilor unguri, a românilor greci, a românilor ucraineni etc. Istoria românilor americani este nu numai interesantă din perspectivă științifică, dar și pilduitoare pentru istoria zilelor noastre. Așadar, orice lucrare ce abordează această temă va suscita, fără îndoială, atât luarea-aminte a specialiștilor, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au fost publicate în Germania le fac accesibile doar unui număr limitat de români. Și, nu în ultimul rând, colecții precum Analele Sighet și Arhivele Totalitarismului au contribuit, de asemenea, în mod semnificativ la istoria deportării și persecuției etnicilor germani, unguri sau a altor grupuri din România în perioada imediat de după război și, mai ales, în perioada comunistă. Deși deosebite, lucrările menționate anterior constituie o arie specializată, chiar marginalizată de studiu, atâta timp cât acestea nu au fost încă integrate în manualele de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dintre primele locuri de unde au început deportările. Deoarece nu a fost martora unor probleme interetnice, Iosefina Hrușcă a fost de-a dreptul șocată când soldații au venit să o aresteze: Am trăit pe o stradă unde erau și nemți și unguri și români și evrei și țigani și toți împreună ne jucam și niciodată n-am auzit cuvântul că „tu ești român” sau că „tu ești neamț” sau că „tu ești cutare”. Dar lovitura am primit-o la optișpe ani, optișpe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al familiei sau a libertății - așa cum s-a întâmplat cu cei urmăriți de Securitate -, un număr important de etnici germani au ales să emigreze în Europa de Vest sau SUA, după reîntoarcerea din URSS. O dată cu creșterea persecutării grupurilor minoritare, în special a ungurilor, după 1980, acest exod al germanilor a continuat. în ciuda afirmației lui Ceaușescu potrivit căreia etnicii germani erau o parte a națiunii române - și deci nu ar trebui să emigreze -, statul a profitat de pe urma emigrării germanilor, vânzând în jur de 10
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să țină cont de particularitățile locale, prin constituirea unor regiuni speciale multilingve, ar detensiona situația. Mai propune adoptarea unei limbi comune, după părerea sa engleza, care să spargă barierele naționaliste între germani și cehi, polonezi și ruși sau români și unguri. în final, vorbește despre naționalism în Europa Centrală și de Est și ca o problemă de cultură, atâta timp cât alte „națiuni mici”, cum sunt cele scandinave, nu-și revendică reciproc teritorii. Ilarion Țiu TARAS KUZIO, „Memory and Nation Building in the
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au început această campanie în anii ’70, acțiune întărită pe la mijlocul anilor ’80 și aprofundată după decembrie 1989. Printre altele, autorul studiului afirmă: „Portretizarea lui Antonescu drept «salvator al evreilor» face parte din campania politică a naționaliștilor împotriva Ungariei și a ungurilor” (p. 80), prin acuzele unilaterale aduce regimului hortyst. în încheiere, Braham revine cu o analiză foarte lucidă, subliniind că reabilitarea mareșalului reflectă concepția ideologilor naționaliști - „o Românie Mare omogenă din punct de vedere etnic, simultan național-creștină, antiliberală, antidemocratică și antimonarhică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
majoră. Aceasta nu e doar opinia reprezentanților români: la 29 noiembrie, atașatul militar al Cehoslovaciei la Belgrad afirmă că “în manifestările antisocialiste din RSCS sunt implicate forțe ale minorității ungare din această țară, în principal intelectuali și studenți. în cadrul manifestațiilor, ungurii au cerut sprijinul financiar și propagandistic al Budapestei și Occidentului, constituirea unei provincii autonome maghiare în RSCS”. Se oferă și un avertisment: „Atașatul militar cehoslovac a afirmat că Ungaria va iniția și provoca demonstrații ale minorității maghiare din România, care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și care poate fi reconstituit grație acestor fragmente personale. Persoanele alese pentru interviu sunt de o largă reprezentativitate socială, politică și etnică: un deținut politic, membri ai Partidului Comunist Român, o călugăriță, un inginer tehnolog, fost director de fabrică, un ungur, o săsoaică deportată, o evreică, un legionar, un militar, un făgărășan. Statutul felurit și paleta social-politică și etnică variată semnifică dorința coordonatorilor de a colecta mărturii de la diverse categorii din nevoia de a redescoperi trecutul în multiplele lui fațete și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]