5,117 matches
-
să, �n aprilie 1926, au urmat noile alegeri, la fel de corupte că ? i legea electoral?. Guvernul Averescu a ob? inut majoritatea �n pofida voin? ei populare 204. Pe la sf�r? ițul lui 1925, cu toate �zigzagurile� s? m?n? toriște ale lui Iorga ? i ură lui pentru Stere, fuziunea devenise o necesitate at�ț pentru Maniu c�ț ? i pentru Mihalache. Dup? ce au candidat pe o list? comun? �n alegerile din 1926, �n octombrie al aceluia? i an, Partidul ?? r? nesc ? i Na? ionali? ții din Transilvania s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d Carol i? a p? r? sit pe prin? esa Elenă ? i pe fiul s? u Mihai, Br? tienii au avut un presentiment. Privind lucrurile retrospectiv, exilarea lui Carol era justificat? , �n ciuda faptului c? Iorga �? i exprimase de multe ori ură fă?? de acest aranjament; dar Iorga nu era deloc politician, pe c�nd Br? tienii erau. Din cauza afec? iunii sale personale fă?? de Carol ? i a urii sale fă?? de clanul Br? tianu, precum ? i datorit? bunecunoscutei lui �nc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era pentru el un �personaj istoric�. Ceilal? i erau �Grupul de la Cap? a�. Pentru Iorga (din moment ce democra? ia nu func? iona), ? elul era �unitatea na? ional? �, care trebuia s? fie prevalent? mai ales fă?? de �partidele politice�, pe care Iorga le ură �n aceea? i m? sur? că ? i De Gaulle. Acest ? el suprem putea fi atins numai prin str�ngerea r�ndurilor �n jurul regelui. Iorga sim? ea c? rolul lui era s? realizeze acest lucru. Juca oare ego? ul lui Iorga vreun
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
atac din partea �Noului na? ionalism�. �n ochii lui, el era principalul element �n �nf? ptuirea Rom�niei Mari, iar na? ionalismul acesteia trebuia s? se bizuie pe s? m?n? torism. Iorga respingea violen? a legionarilor, consider�nd? o drept �anarhie�, iar el ură anarhia. Era totodat? partizanul Sistemului de la Versailles ? i devotat Fran? ei din punct de vedere politic ? i cultural. Dup? venirea la putere a lui Hitler, Iorga �? i va canaliză ură spre orientarea progerman? a Legiunii. Iorga era profund iritat de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i el pe Hitler. Toate acestea i se p? reau lui Iorga manifest? rile unei mi? c?ri similare celei din Sude? i104, consider�ndu? le drept inacceptabile ? i lipsite de loialitate. A men? ionat cu furie o parad? desf?? urat? la Sibiu �n timpul c? reia s? a strigat �Heil Hitler! � ? i faptul c? să? îi din Bra? ov au arborat zvastica 105. �ntr? o scrisoare adresat? unui intelectual rom�n din Sibiu, Toma Cornea, apreciind remarcă acestuia c? prefer? un evreu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care se ad? uga influen? a personal? a lui Iorga. El a avut un schimb de opinii �n acest context cu Gyula Kornis, profesor la Universitatea de la Budapesta. Kornis era un revizionist �nvederat. �ntregul schimb de p? reri s? a desf?? urat pe un ton sardonic. Iorga a fost surprins de faptul c? profesorul Kornis propunea o mediere italian? �ntre �posesorii unguri de mo? îi �ntinse ? i poporul rom�n�. �n privin? a pronun? atului caracter maghiar al oră? elor Oradea, Arad sau Timi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
extins, l? a tradus �n maghiar? ? i l? a semnat �Iorga Miklos�. Scris �ntr? o maghiar? elegant? , pamfletul prezenta o istorie popular? (rom�neasc?) a Transilvaniei. Iorga explică limpede c? ungurii ? i rom�nii de r�nd nu se ur? sc. Ură această a fost r? sp�ndit? numai de preș? , ? coli ? i de c? tre intelectualii din cele dou? tabere. El apela la unguri ? i rom�ni că s? se uneasc? �mpotriva du? manului comun: bol? evismul rusesc 214. Reconcilierea oferit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fă?? de revizionismul maghiar ? i fă?? de c�rd?? ia acestuia cu Germania nazist?. (Revizionismul maghiar era mai cur�nd �n c�rd?? ie cu Italia fascist? , iar Iorga preferă s? ignore aceast? leg? tur?) . Polemică cu istoricii unguri se desf?? ură �n ritm vioi, Iorga într�nd �n conflict ? i cu �London Daily Mail� al Lordului Rothemere datorit? sprijinului acordat revizionismului maghiar de c? tre aceast? publică? ie. Atunci c�nd Societatea Patriotic? a Rom�nilor din Transilvania (ASTRA) a organizat un miting
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dar �n cadrul acestui Consiliu de Coroan? au luat cuv�ntul ? i generalii. Ei considerau c? sistemele de ap? rare ? i armamentul de? inut de For? ele Armate Rom�ne s�nt necorespunz? toare. Cu toate acestea, mobilizarea s? a desf?? urat cu surle ? i tr�mbi? e ? i cu lozinci că �Nici o brazd?! �, care avea cur�nd s? devin? un bumerang. �n perioada aceasta, f? r? prea mult? tevatur? , nazi? ții au ocupat portul lituanian Memel. Diplomă? ia rom�n? f? cea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cel? lalt (�Noul na? ionalism�) era curat? sinucidere. Condamn�nd ocuparea Slovaciei de c? tre Germania ? i a Ruteniei de c? tre Ungaria, �asasinarea na? ionalismului�, el �ntreba: �Cine este autorul acestei crime �mpotriva na? ionalismului? Na? ionalismul imperialist! � Iorga ură ideea de Spa? iu vital (Lebensraum), ba chiar ? i principiul autarhiei: �Nici o na? iune nu are destule materii prime. Acesta este un na? ionalism s? lbatic! �98. Ideea nazist? de Lebensraum era odioas? pentru Iorga. �Lebensraum? �, �ntreba el, dup
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
putea fi tolerat 18. A urmat o văr? lung? ? i fierbinte, �n timpul c? reia ungurii ? i bulgarii ? i?au sus? inut tot mai insistent revendic? rile. Iorga ? i?a deschis pentru ultima oar? ? coală de Văr? de la V? leni, ceremonie desf?? urat? �ntr? o atmosfer? aproape palpabil?. Ungurii au mobilizat 400.000 de soldă? i la grani? a cu Rom�nia. URSS? ul a �nceput s? fac? declară? îi cum c? ei considerau drept �nesatisf? c?tor� acordul �ncheiat �n iunie, concesiile teritoriale ale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ar fi putut ajunge la Sinaia. Reconstituind ultima zi a vie? îi lui Iorga, se pare c? era destul de mul? umit. Primise cu po? ta de diminea?? o scrisoare de la prietenul s? u Constantin Angelescu, a? a �nc�ț era u? urat ? țiind c? nu era complet p? r? sit, iar �n scrisoare i se promitea rezolvarea problemelor sale financiare. Dar Buickul negru al Cooperativei Agricole, cu deja celebra pl? cu?? de �nregistrare 6211 BR, s? a pus �n mi? care �n jurul amiezii. ?oferul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ionalismului cultural ar aduce lumii pace ? i �n? elegere! Iorga nu era revolu? ionar, pentru c? , dup? p? rerea lui, na? iunea era mai presus de societate, iar men? inerea ordinii era pe c�ț de fireasc? , pe at�ț de esen? ial?. El ură anarhia ? i revolu? iile (avertiz�ndu? l pe Kerenski, �care spera s? schimbe lumea cu dou?? trei discursuri�). Discreditate cu mult? vreme �n urm? , Iorga respingea schimb? rile sociale deliberate ? i reformele for? ațe. Solu? ia era o transformare organic? treptat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Oltenia era la fel de profund? că ? i cea fă?? de evreii din Moldova, din acela? i motiv: ace? tia formau o burghezie str? în?. Vampirul satului a lui Vasile Alecsandri are ca personaje principale doi exploatatori: un grec ? i un evreu. Ură lui Eminescu fă?? de greci era, dup? propriile sale cuvinte, �de dou? zeci de ori mai puternic? dec�ț cea fă?? de evrei� 5 Theodorescu, Contribu? iuni... , p.�66-70. Unul dintre ei a venit la Iorga �n perioadă c�nd acesta era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
afl? ? i o carte po? tal? insipid? trimis? de studen? i �fostului Apostol�, zugr? vînd Rom�nia sub forma trupului gol al unei femei frumoase torturat de o m�n? de evreu tatuat? cu Steaua lui David. M�na este �nf?? urat? �n ? aluri rituale evreie? ți. Printre altele, textul con? ine acuză? îi privind faptul c? exist? dou? milioane ? i jum? țațe de evrei �n Rom�nia. �Poporul rom�n nu este con? tient de c�ț de mare este pericolul evreiesc. BARSR, Coresponden? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
esc�, 26 februarie 1928 231�Memorii, vol. V, p. 398. Puiu Dumitrescu era un om �n? el? tor. El avea s? fie inima primei camarile dup? �ntoarcerea lui Carol 1�Memorii, vol. VII, p. 12 2�Că ? i De Gaulle, Iorga ură ideologiile. �Ideologiile s�nt abera? îi�, scria el. �Ele duc drept spre pr? pastie! � �Neamul rom�nesc�, 19 decembrie 1939 3��n ianuarie 1932, �ntr-un interviu acordat ziarului parizian �Libert��, Argetoianu compară tinere? ea Regelui Carol �cu tinere? ea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Moartea înghițitorului de săbii în care, pornind de la universul autorului, încerc să vorbesc despre singurătatea artistului "presat" de glorie și moarte, despre raportul artist-putere opresivă și despre criza unei societăți ce traversează o etapă tulbure, angoasată... Vă mulțumesc și vă urez mult succes! Interviu realizat de Cornelia BARBU 1981 Ochiul din centrul inimii. E posibil un Caragiale universal? E posibil! Stimate Alexa Visarion, v-ați întors din America victorios ca primăvara de-afară, și orice iubitor de teatru din țară ar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sute și sute de pagini. Acesta este Profesorul Anghel, cu un bilanț de realizări în viața profesională ca jurist, care inspiră respect și cu neastâmpăr în gândire, gata să abordeze noi probleme din domeniul preocupărilor pe care le are. Îi urez Profesorului, care este un bărbat special, să-și întrețină în continuare tinerețea sa funciară și să-și dovedească sieși și nouă că Socrate nu a greșit, atunci când a afirmat că "Vârsta este doar o stare de spirit". La mulți ani
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
proastă reputație în corpul diplomatic, pe ei neinteresându-i decât mapa lor politică și calitatea de activiști de partid. * * * Îl felicit din inimă pe profesorul și ambasadorul Ion M. Anghel pentru frumoșii ani ce îi poartă cu demnitate și îi urez să îi ducă cât mai departe. Admir faptul că a ales să marcheze evenimentul prin acest nobil act de cultură, cum este lucrarea omagială de față veritabil monument ridicat muncii, inclusiv celei diplomatice, care așa cum arăta Nicolae Titulescu, este o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
zi înainte, un "strigăt", cel cu orbul care-și apără tandru cîrja și strigă: lăsați-mi cîrja! Încerc acum să-i definitivez gura căscată. Cioc, cioc. Îmi trag hamleții și deschid: Vitcu. Măi, Dionisie, tu? Da, eu. Și-ncepe să ure. Ca-n Creangă. Nu se supără că mă-ntorc la șevalet. Continuă să ure. La un moment dat, se repede, îmi ia pensonul și, îndepărtîndu-l și apropiindu-l de mustață, are aerul unui expert. Îi iau pensonul și reiau lucrul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lăsați-mi cîrja! Încerc acum să-i definitivez gura căscată. Cioc, cioc. Îmi trag hamleții și deschid: Vitcu. Măi, Dionisie, tu? Da, eu. Și-ncepe să ure. Ca-n Creangă. Nu se supără că mă-ntorc la șevalet. Continuă să ure. La un moment dat, se repede, îmi ia pensonul și, îndepărtîndu-l și apropiindu-l de mustață, are aerul unui expert. Îi iau pensonul și reiau lucrul. Ai salutări de la Tudose, zice. Cioc, cioc: Hatmanu. Emoționat, îl invit cu o reverență
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
foarte scurtă) și presupusa asprime a pasiunii divulgate. Iar cînd, îndemnată să-mi spună cam ce pictează, îmi mărturisește că o pasionează constant portretul atît de îndepărtatului Saddam Hussein, atunci mirarea-mi se convertește brusc în... Nerămînîndu-mi decît să-i urez plăpîndei pictorițe succes deplin în... nobila... Ce vogă aveau, după '89, modelele! Cel mai agreat de acitiviștii eșaloanelor doi și trei ale CC-ului, convertiți, chiar sub gloanțele diversiunii din decembrie, la social-democrație, fiind cel suedez. (Cînd, dacă tot e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
răstimpul (ducă-se pe pustii!) în care s-a lăfăit aerian-demiurgic? 14 iunie Bătaie fină în ușa atelierului, deschid și, cum mai zilnic se întîmplă, un june delicat îmi întinde invitația, probabil la apropiatul său vernisaj. Îi mulțumesc și îi urez succes. Închid și mă uit pe pliantul dedicat și văd scris: Eveniment. În loc deci de obișnuita: Invitație, iată mult prea riscata autosupraevaluare. Tupeul mă amuză dar mă și contrariază. Redeschid ușa și-l găsesc pe june pe culoar. Îl întreb
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
iată mult prea riscata autosupraevaluare. Tupeul mă amuză dar mă și contrariază. Redeschid ușa și-l găsesc pe june pe culoar. Îl întreb: Chiar așa, Eveniment? În loc de răspuns zîmbetul pișicher al crudului expozant. Îi răspund cu același zîmbet și-i urez încă o dată succes. Moment meditativ. Oricît ar indispune orgoliul creatorului, oricît de antipatic ar părea el publicului, dar mai ales confraților de breaslă, fără această ritoasă supraevaluare, valoarea autentică nu are nici o șansă. Fără conștiința că doar tu deții, discreționar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Bregovici. De-acord, îl împunse moale nababul cu bulbul de argint. Cînd trecuseră două ore? Îl tot așteptam pe cel ce mă îngrijorase cu telefonul lui să-mi spună. Nu-mi spunea nimic. Așa și plecarăm de la Georgel. După ce-i urarăm forță, ca să reziste... timpurilor noi. Luna era de-acum chiar deasupra noastră și poleia cu sidef orașul adormit. Ne-am urcat în mașină și am luat-o, brrr, pe strada cimitirului. În stînga nababului, frumoasa din scenă îi acoperise acestuia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]